VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/8 api 10-11
  • Eaha te ravea?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te ravea?
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê ao i reira eita te taata e horo ê faahou i to ratou fenua
  • A tauturu “i te mau taata ěê” ia “haamori ia Iehova ma te oaoa”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • Te rahi noa ˈtura te feia i horo ê i to ratou fenua
    A ara mai na! 1996
  • Te ati o te feia i horo ê: E mirioni feia tei horo ê ia Ukraine
    Tumu parau rau
  • Hoê poroi no roto mai i te Parau a te Atua: Tiaturiraa no te feia tei faarue i to ratou nohoraa!
    Tumu parau rau
Ite hau atu â
A ara mai na! 1996
g96 8/8 api 10-11

Eaha te ravea?

TE FEIA i horo ê i to ratou fenua, e ere to ratou tupuraa i te ati aita roa e ravea. Na te ao nei, te imi nei te mau faanahonahoraa tauturu i te ravea no te feia i hopoi-ê-hia no te tamaˈi anei aore ra no vetahi atu mau fifi. Hoê ravea tautururaa matamua, o te raveraa ïa ia hoˈi atu te feia i horo ê i to ratou fenua tumu.

Te faarue nei te feia i horo ê i to ratou fare, to ratou oire, e to ratou fenua no te mea te mǎtaˈu nei ratou ia taparahi-pohe-hia ratou, ia haamauiuihia, ia maferahia, ia tapeahia, ia faatîtîhia, ia eiâhia, aore ra ia pohe ratou i te poia. No reira, hou te feia i horo ê e nehenehe ai e hoˈi i to ratou fenua ma te peapea ore, e tia na mua ia faatitiaifarohia te mau fifi tei turai ia ratou ia horo. Noa ˈtu e e faaea te tamaˈi, mea pinepine eita te taata e hinaaro e hoˈi i to ratou fenua no te mea aita e ture e aita atoa e faanahoraa faahou. Te na ô ra o Agnes, e vahine e ono ta ˈna tamarii, tei horo ia Rwanda, e: “Ia hoˈi matou i Rwanda, o to matou ïa pohe.”

Noa ˈtu râ, mai te matahiti 1989 mai â, hau atu i te iva mirioni feia i horo, tei hoˈi i to ratou fenua. Tau 3,6 mirioni o ratou tei faarue ia Irania e ia Pakistan no te hoˈi i Afghanistan. Te tahi atu 1,6 mirioni feia i horo i roto e ono fenua, tei hoˈi i Mozambique, te hoê nunaa tei purara ê na roto e 16 matahiti tamaˈi tivila.”

E ere i te mea ohie ia hoˈi i to ˈna fenua. Mea pinepine, ua vavahi-roa-hia te mau fenua i reira te feia i horo e hoˈi ai—ua huˈahuˈa te mau oire iti, ua parari te mau eˈaturu, e ua î te mau purumu e te mau faaapu i te topita hunahia i raro i te repo. No reira, ia hoˈi atu te feia i horo ê, e tia ia ratou ia haamata apî faahou, eiaha noa i to ratou iho oraraa, to ratou atoa râ mau fare, mau fare haapiiraa, mau fare maˈi, e te tahi atu mau mea.

Teie râ, noa ˈtu e e faaea te tamaˈi i te hoê fenua, e e hoˈi atu te feia tei horo i reira, e tupu â te tamaˈi i te fenua ê, e e horo faahou â te huiraatira no taua fenua ra. Ia titiaifaro te fifi o te feia e horo ê i to ratou fenua, e tia ïa ia faatitiaifaro i te mau fifi i taaihia i te tamaˈi, te haavîraa, te riri, te hamani-ino-raa, e vetahi atu mau tumu e faahepo nei i te taata ia horo ia ora ratou.

Te farii ra te tabula ra Huru o te feia i horo ê 1995 (beretane) e: “Te parau mau . . . oia hoi, ua taaihia te mau ravea faatitiaifaroraa [i te fifi o te feia e horo ê i to ratou fenua] i te mau tuhaa i te pae politita, i te pae o te nuu, e i te pae faanavairaa, o te ore e maraa i te mau faanahonahoraa tauturu, ia arai.” Ia au i te Bibilia, eita e maraa i te tahi noa ˈˈe faanahonahoraa i nia i te fenua nei, e faanahonahoraa tauturu anei aore ra te tahi atu, ia itea mai te mau ravea.

Te hoê ao i reira eita te taata e horo ê faahou i to ratou fenua

Te vai nei râ te ravea. Te faaite ra te Bibilia e te haapao maira te Atua ra o Iehova i te feia tei faataa-ê-hia i to ratou vahi faaearaa e to ratou utuafare. Taa ê atu i te mau hau faatere o te fenua nei, te vai ra ia ˈna ra te mana e te paari no te faatitiaifaro i te mau fifi atoa e farereihia ra e te huitaata nei. E na reira oia na roto i to ˈna Basileia—te hau i nia i te raˈi e fatata roa i te faatere mai i te mau ohipa o te fenua nei.

E mono mai te Basileia o te Atua i te mau hau faatere taata atoa. Eita e vai faahou mai e rave rahi mau hau i nia i te fenua nei, mai te itehia ra i teie nei, hoê noa râ hau, o te faatere i nia i te palaneta taatoa. Teie ta te Bibilia i tohu: ‘E faatupu te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.’—Daniela 2:44.

Ua ite paha outou i te pure faahitihia e te Bibilia i roto i te Mataio 6:9-13. Te na ô ra e: “Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” Ia au maite i teie pure, fatata roa te Basileia o te Atua i te “tae” mai no te faatupu i te opuaraa a te Atua i nia i te fenua nei.

I raro aˈe i te faatereraa î i te here a te Basileia o te Atua, e fanaˈohia te hau e te ino ore na te ao atoa nei. Eita e ite-faahou-hia te riri e te feii i rotopu i te mau huiraatira e te mau nunaa o te fenua nei. (Salamo 46:9) Eita e ite-faahou-hia te mau mirioni taata o te horo ê i to ratou fenua ia ora ratou aore ra o te puhapa noa i roto i te mau aua.

Te tǎpǔ nei te Parau a te Atua e “o tei veve ra e ua tiaoro maira, na [Iesu Mesia, te Arii o te Basileia o te Atua] ïa e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra. E faaora oia ia ratou i te haavare e te rave ino ra, e to ratou toto e riro ei mea taoˈa na ˈna.”—Salamo 72:12-14.

[Hohoˈa i te api 10]

Fatata roa, e riro te mau taata atoa mai te mau taeae e te mau tuahine mau

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono