Te uiui nei te mau taurearea . . .
Mea maitai anei te mau hautiraa matini roro uira e video?
Ua haaati ratou ia oe! Aita râ oe i roaa ˈtura. E pupuhi oe i to oe mau enemi i te hǐhǐ laser. Teie râ hoi, rahi noa ˈtu oe i te pupuhi, rahi noa atoa te enemi i te faura mai. Aita ˈtu ïa ravea ia ora oe maoti râ te haapoheraa ia ratou pauroa. E ia tano ratou i te pupuhi, e pohe te mau enemi ma te pahi mai te toto . . .
“OFATIFATIRAA i te tua, tâpûpûraa i te iˈo, haapaainaraa i te upoo, aita ˈtu ai!” Mea na reira to te hoê papai vea faataaraa ma te anaanatae rahi i te hautiraa matini roro uira apî tei au-roa-hia e te taata. O te hoê noa ïa o te mau hautiraa matini roro uira e video apî i reira te feia hauti e nehenehe ai e rave roa i te mau mea atoa o ta ratou i moemoeâ noa na. Mea mǎrû roa ïa te mau hautiraa na mua ˈtu ia faaauhia i teie mau hautiraa haamanii toto, e mea pinepine e mea haavî uˈana e te hamani ino.
Noa ˈtu râ, mea au roa na te mau taurearea teie mau hautiraa matini roro uira e video haavî uˈana. I te mea e hoê paha utuafare Marite i nia i te toru te vai ra ta ˈna te tahi huru hautiraa uira, e mau mirioni taurearea o te nehenehe e hauti atu. E no te mau taurearea aita teie mau hautiraa i to ratou iho fare, e haere noa ˈtu ratou i te fare o te hoê hoa aore ra i te hoê fare hautiraa video.
E o outou? Ua hinaaro anei outou e hoo mai—aore ra e tamata noa—i te tahi o teie mau hautiraa apî? Peneiaˈe ia hiˈopoa maitai outou i te mau ohipa atoa, e feruri faahou paha outou hou outou e na reira ˈi.
E ere hoê â huru to te mau hautiraa atoa!
A tahi, e tia ia haapapu e e ere te mau hautiraa matini roro uira aore ra video atoa i te mea ino aore ra i te mea haavî uˈana. E rave rahi hautiraa tei riro ei ravea haapiiraa; e haapii mai hoi ratou i te mau tumu parau mai te teotarafia, te matematika, e te patapata parau ma te au e te anaanatae. Te haamaitai nei vetahi atu mau hautiraa i te aravihi na roto i te faahautiraa mai i te tahi mau haa tuaro mai te taoraraa popo i roto i te ete e te hockey. Te vai atoa ra te mau hautiraa aivanaa o te haaferuri e tei riro ei tautooraa no te feruriraa.
E parau mau atoa râ e e pau rahi roa te taime i te mau hautiraa noa ˈtu e mea maitai roa. Te faaitoito nei hoi te Bibilia i te mau Kerisetiano ia ‘faaherehere i te taime,’ oia hoi, ia faaohipa maitai i to ˈna taime no te tapaparaa i te mau tapao pae varua. (Ephesia 5:16) Teie râ, aita te Bibilia e faahepo ra e ia faaohipahia te taime atoa no te raveraa i te ohipa aore ra no te haapiiraa. Tera râ, te faahaamanaˈo maira oia e “e taime to te ata; . . . e taime to te ori.” (Koheleta 3:4) Ia ravehia ma te aifaito, e riro te hauti ei mea tamǎrû e te au.
E tia râ ia tatou ia ara e, e au ra e ua hamanihia te rahiraa o teie mau hautiraa no te haamâuˈa i te taime o te feia hauti. I roto i te tahi mau hautiraa, ehia hora te pau no te haapii i te hauti ia naeahia te hoê faito fifi roa, e i reira te taata hauti e ite ai e te vai faahou ra te mau faito i muri iho—mea paari e mea fifi roa ˈtu â—hou e hope ai! Te vai atoa ra te mau hautiraa mea iti roa te apî ia faaauhia i te tutavaraa i horoahia. Ma te anaanatae, ua hauti o Dan raua Sam, e taeae raua e e Kerisetiano atoa, i te hoê hautiraa ta raua i manaˈo e tauturu ia raua ia rave i ta raua mau numeraraa. Teie râ, ua ite raua i muri iho e, mea vitiviti aˈe ia rave i ta raua numeraraa i nia i te papie, i te rave i nia i te matini!
No reira, noa ˈtu e mea maitai paha te tahi mau hautiraa matini roro uira e video, e tia ia maiti maitai. Te na ô ra o Dan raua Sam e: “Mai te peu e e imi maitai oe, e nehenehe e itehia mai hoê hautiraa maitai.” E tia râ ia feruri, ia ore e haamâuˈa rahi roa i te moni no te hoo mai i te mau hautiraa, e eita e maoro i muri iho, e fiu te taata hauti. Te faaitoito nei te hoê metua i ta ˈna mau tamaiti ia rave noa i te mau hautiraa o te tauturu ia ratou i roto i te mau tumu parau o ta ratou tuatapapa ra i te fare haapiiraa.
To ratou vahi ino
Teie râ hoi, e ere te mau hautiraa matini roro uira e video atoa i te faaanaanataeraa ino ore—eita atoa e haapii mai i te tahi mea maitai. E rave rahi porotarama roro uira faaanaanataeraa no teie nei tau o te faatiatia nei i ta te Bibilia e pii ra “ta te tino” ra ohipa—te mau peu viivii i faahapahia e te Atua. I roto i teie mau ohipa, te vai ra “te tahutahu.” (Galatia 5:19-21) Oia mau, “mea faufau” te peu hiˈohiˈo na te Atua ra o Iehova.—Deuteronomi 18:10-12.
E rave rahi râ hautiraa no teie nei tau o te faaohipa nei i te peu hiˈohiˈo e te tahutahu! I roto i te hoê hautiraa, e tia ia “pifao” no te manuïa. Te na ôhia ra te taata hauti e: “Ia ineine oe i te pifao, a pata i te uira i raro roa i te pae atau o te tabula, i muri iho a pata i nia i te mea ta oe e hinaaro e taparahi.” Eita anei teie mau huru hautiraa e faatupu i te tahi hinaaro au ore e maimi no nia i te mau puai demoni?
Eaha ïa no te mataitairaa i te mau ohipa haavî uˈana hairiiri? Te faahiti ra te vea ra U.S.News & World Report e piti hautiraa au-roa-hia e te taata i reira “e paarohia te mafatu o te enemi” e “e hohoni te mau dracula i te mau potii fatata aita e ahu.” E parau paha vetahi e e hohoˈa roro uira noa teie, e ere i te mea ino, te faaara nei râ te Bibilia i roto i te Salamo 11:5 e: “Te tamata maira Iehova i te feia parau-tia, area te taiata e te rave parau ino [tei au i te haavîraa uˈana, MN] ra, ua riri roa tana aau ia ˈna.”—A faaau e te Isaia 2:4.
E nehenehe atoa e haafaura mai i te hohoˈa faufau na roto i te matini roro uira. No te mea ua riro roa te vai-tahaa-raa e te mau taatiraa i te pae tino ei ohipa matauhia, ua faanaho te mau pu hamani hauti Marite i te hoê tabula opaniraa no te faaara i te feia hoo e e hautiraa faufau tera. Mea iti râ te mau fatu fare toa o te hinaaro ra e taotia i ta ratou mau hooraa i te mau taurearea. “Aita ˈtu ta matou hopoia maoti râ te horoaraa na te feia e haere mai e hoo i te mea ta ratou e hinaaro,” o ta te hoê taata hoo ïa i parau. A feruri na râ, ‘E tauturu anei te mataitairaa i te mau hohoˈa e faaara i te hinaaro i te pae taatiraa, ia ˈu ia tapea i to ˈu feruriraa i nia i “te mau mea tia ra, te mau mea viivii ore ra, te mau mea popouhia ra, te mau mea roo maitatai ra”?’—Philipi 4:8.
Faatîtîhia!
Te tuatapapa nei te feia maimi i te mau faahopearaa o te mau hauti roro uira i nia i te mau taurearea. Ua faaoti te hoê maimiraa, neneihia i roto i te vea ra New Scientist, e “e ere [teie mau hautiraa] i te tumu matamua o te haerea ino.” Noa ˈtu râ, e 97 % o te mau taurearea i uiuihia i roto i taua maimiraa ra “tei manaˈo e e nehenehe e riro roa mai ei tîtî no te mau hautiraa.” Ua parau te mau taurearea e mea ino iho â râ te mau fare hautiraa no te mea “te faaitoito nei ratou i te feia hauti ia haamâuˈa rahi atu â i te moni.”
E nehenehe mau anei teie mau hauti e faatîtî? E au ra e oia, no te tahi feia hauti. Ua parau te hoê tamahine hauti ia A ara mai na! e: “Hoê noa to oe manaˈo, ia tae i te hopea e ia upootia.” Hoê â manaˈo to te hoê taurearea: “E haamâuˈa na vau ehia rahiraa hora no te imi i te ravea no te haapohe i te mau taata atoa e ia tapae i te faito teitei aˈe o te hautiraa.”
Te manaˈo ra paha outou e eita outou e huti-roa-hia i roto i te hoê hautiraa. A hiˈo na râ e mea nafea te mau porotarama e te mau hohoˈa afata teata ia hauti i nia i te huru o te taata—ma te turai ia ratou ia taˈi, ia riri, ia horuhoru. A feruri na râ i te hoê porotarama o te faaite mai i te hoê aamu anaanatae mau, te feia hauti huru ê roa, e te mau ravea taa ê faahiahia, tera râ, o outou te aito. E mea ohie anei ia patoi ia ore outou ia huti-roa-hia i roto? Eita ïa e maerehia inaha, e mea fifi roa na te tahi feia hauti ia faataa ê i te ohipa mau e te ohipa hauti. Te haamanaˈo ra te hoê taurearea e: “No te puai o te mana o te mau hautiraa haavî uˈana, ua manaˈo roa vau e to ˈu rima te pupuhi, e ua faatano atu vau i nia i te taata.”
A maiti maitai
Mai te peu noa ˈtu e eita te mau metua e taotia i te mau hautiraa matini roro uira aore ra video, e tia i te mau taurearea ia feruri i te aˈoraa i horoahia i roto i te Koheleta 2:14: “Area te taata paari ra tei te upoo to ˈna mata.” Oia hoi te auraa e hiˈo te taata paari i te vahi ta ˈna e haere ra e e ite atoa oia eaha to mua mai. Oia mau, e rave rahi mea i roto i te mau faaanaanataeraa roro uira o te patoi ra i te ite a te Atua. (A faaau e te Korinetia 2, 10:5.) E o vai tei ite eaha te mau hautiraa apî e itea mai i te mau aivanaa o te matini roro uira? No reira, hou te hoê taurearea e hoo mai ai, e hauti ai, aore ra e tarahu ai i te hoê hautiraa, e tia ia ˈna ia aniani ia ˈna iho e, ‘Eaha teie hautiraa? Te faaite ra anei to ˈna iˈoa i te tahi mau peu tahutahu? Te faaite ra anei te hohoˈa i nia i te puohu i te tahi mau peu haavî uˈana hairiiri?’
Te vai ra iho â te mau hautiraa uira maitatai roa o te riro ei faaanaanataeraa au e ei ravea haapiiraa. E tano mau râ anei ia rave te reira i te pae rahi o to outou taime faufaa roa? Te na ô ra o Sam, 14 matahiti, tei faahitihia i nia ˈtu e: “Aita to mâua papa i parau roa mai e eiaha e hauti i te hautiraa video. Ua ani mai râ oia ia mâua e, ‘Eaha te vahi anaanatae ia pata i te hoê pitopito e ia mataitai i te hoê taata ia horo aore ra ia ouˈauˈa noa na roto i te hoê afata matini roro uira?’” “E tera atoa to mâua manaˈo i teie nei no nia i teie mau hautiraa,” o ta to ˈna ïa taeae o Dan e parau ra.
Oia, eiaha ia moehia e te vai ra te tahi atu mau ravea—peneiaˈe mea hoona aˈe—no te faaanaanatae ia outou iho, mai te taioraa, te mau peu aravihi aore ra te mau ohipa rima î, te haa tuaro maitai, te himeneraa, aore ra te haapiiraa i te hauti i te upaupa. Mea hau aˈe hoi i te maitai ia rave i te taime no te ‘haamataro hua i te paieti.’ (Timoteo 1, 4:7) Ia na reira outou, e hau atu ïa i te faufaa i te raveraa i te tahi hautiraa uira.
[Parau iti faaôhia i te api 13]
E 97 % o te mau taurearea i uiuihia i roto i te hoê maimiraa “tei manaˈo e e nehenehe e riro roa mai ei tîtî no te mau hautiraa”
[Hohoˈa i te api 14]
E nehenehe mau anei te mau hautiraa video haavî uˈana e faaino ia outou?