VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/8 api 4-8
  • Te rahi noa ˈtura te feia i horo ê i to ratou fenua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te rahi noa ˈtura te feia i horo ê i to ratou fenua
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha e te ino noa ˈtura te fifi?
  • E mau mirioni taata hinaaro-ore-hia
  • Na te aha e faaino ra i te fifi?
  • Te riri e te mǎtaˈu
  • A tauturu “i te mau taata ěê” ia “haamori ia Iehova ma te oaoa”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • Eaha te ravea?
    A ara mai na! 1996
  • Te ati o te feia i horo ê: E mirioni feia tei horo ê ia Ukraine
    Tumu parau rau
  • Huaai no te ati
    A ara mai na! 1996
Ite hau atu â
A ara mai na! 1996
g96 8/8 api 4-8

Te rahi noa ˈtura te feia i horo ê i to ratou fenua

UA poraohia te tuhaa rahi o te aamu taata nei i te tamaˈi, te oˈe, e te hamani-ino-raa. Ei faahopearaa, ua imi noa na te taata i te vahi haapuraa. I mutaa ihora, e farii na te mau nunaa e te mau huiraatira i te feia ěê.

E faaturahia na te mau ture no nia i te fariiraa i te feia ěê, i roto i te mau nunaa i tahito ra, mai te mau Aztèque, te mau Asura, te mau Heleni, te mau Hebera, te mau Mahometa, e vetahi atu. Ua papai te philosopho Heleni ra o Platon, hau atu i te 23 senekele i teie nei, e: “E tia te taata ê, tei faataa-ê-hia i te feia o to ˈna fenua e i to ˈna utuafare, ia here-rahi-hia e te mau taata e te mau atua atoa. No reira, e tia ia ara maitai ia ore te feia ěê ia rave-ino-hia.”

I roto i te senekele 20, ua maraa taue te rahiraa o te feia i horo ê i to ratou fenua. No te tamataraa i te tauturu i te mau 1,5 mirioni taata i horo ê i to ratou fenua i muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua haamauhia ˈtura te piha Tomitera Teitei a te mau Nunaa Amui no te Feia i horo ê i to ratou fenua (UNHCR) i te matahiti 1951 ra. Ua opuahia e faaohipa i teie piha e toru matahiti inaha, ua manaˈohia e eita e maoro, e ite te feia tei horo ê i taua tau ra, i to ratou parahiraa i roto i te mau nunaa tei farii ia ratou. E i muri iho, e nehenehe ïa teie faanahonahoraa e faaorehia.

I roto râ i te mau ahuru matahiti i muri iho, ua maraa tamau noa te rahiraa feia i horo ê i to ratou fenua. I te matahiti 1975, ua naeahia e 2,4 mirioni. I te matahiti 1985, ua naeahia 10,5 mirioni. E i te matahiti 1995, ua maraa te numera o te feia i paruruhia e i tauturuhia e te UNHCR i nia i te 27,4 mirioni!

E rave rahi tei tiaturi e, i roto i te tau i muri aˈe i te Tamaˈi Toetoe, e itehia mai te ravea no te faatitiaifaro i te fifi o te feia i horo ê i to ratou fenua na te ao atoa nei; aita râ hoi i manuïa. Area ra, ua amahamaha te mau nunaa no te mau peapea tahito, aore ra no te au-ore-raa i rotopu i te mau opu, e ua aro ratou. A uˈana ˈi te tamaˈi, ua horo te taata, inaha ua ite ratou e eita to ratou mau hau faatere e nehenehe aore ra e hinaaro e paruru ia ratou. Ei hiˈoraa, i te matahiti 1991, fatata e piti mirioni taata no Irakia tei purara ê i roto i te mau fenua tapiri mai. Mai taua tau mai â ra, peneiaˈe e 735 000 feia tei horo i rapae i te fenua Yugoslavia tahito. I muri iho, i te matahiti 1994, ua faahepo te tamaˈi tivila i tupu i Rwanda hau atu i te afaraa o te huiraatira e 7,3 mirioni, ia faarue i to ratou vahi faaearaa. Tau 2,1 mirioni feia no Rwanda tei tapuni i roto i te mau fenua tapiri no Afirika.

No te aha e te ino noa ˈtura te fifi?

E rave rahi tumu no reira te numera o te feia i horo ê i to ratou fenua e maraa noa ˈi. I te tahi mau fenua, mai ia Afghanistan e ia Somalie, ua tahuri te mau hau faatere. E na te mau nuu faehau atura i haru i te faatereraa e ua eiâ ratou i te fenua ma te otia ore, ma te faariaria i te taata e ma te faahepo ia ratou ia horo.

I te tahi atu mau fenua, te tumu o te aroraa, o te mau taa-ê-raa fifi roa ïa i te pae no te nunaa aore ra no te faaroo, e te tapao matamua a te mau pǔpǔ enemi, o te faaoreraa ïa i te mau huiraatira tivila. No nia i te tamaˈi i Yugoslavia tahito, ua peapea te hoê tia a te mau Nunaa Amui i te afaraa o te matahiti 1995, e ua na ô oia e: “Aita te rahiraa o te taata i taa faahou i te mau tumu o teie tamaˈi: o vai te aro ra, te mau tumu o te aroraa. E huiraatira taatoa no te hoê pae o te horo e, e toru hebedoma i muri iho, o te huiraatira ïa no te tahi atu paeau o te horo. E mea fifi roa ia ite e eaha te ohipa e tupu ra, no te feia atoa hoi e tia ia ratou ia ite.”

Te faaino roa ˈtu nei te mau mauhaa haamou aravihi no teie tau—te mau topita, te mau ofai pao, te mau pupuhi, e vetahi atu—i te taparahiraa taata e te faarahi atu nei i te tahua aroraa. Te faahopearaa: e rahi atu â te feia e horo. I te mau tau i mairi iho nei, tau 80 % o te feia i horo na te ao nei, tei faarue i te mau fenua ravai ore no te haere i te mau fenua tapiri mea ravai ore atoa hoi e aita ta ratou e ravea no te aupuru i te feia i horo mai i ǒ ratou.

I roto e rave rahi aroraa, ua ino roa ˈtu te fifi na roto i te navai ore o te maa. Ia pohe te taata i te poia, peneiaˈe no te mea ua tapeahia te mau pereoo tauturu, e titauhia ratou ia haere i te vahi ê. Te na ô ra te vea ra The New York Times e: “I te mau vahi mai te Tara o Afirika, no te mea e ua ino roa te fenua i te paura e te tamaˈi, eita ˈtura ta ˈna e nehenehe faahou e faaamu i te taata. Aita e faufaa faahou ia faataa e te horo ra anei te mau hanere tausani taata no te pohe poia aore ra no te tamaˈi.”

E mau mirioni taata hinaaro-ore-hia

Noa ˈtu e te faatura-noa-hia nei te peu fariiraa i te feia ěê ma te vaha noa, eita te mau nunaa e taa faahou e nafea râ e te mau rahiraa taata i horo ê i to ratou fenua. Hoê â ïa te ohipa i tupu i Aiphiti i tahito ra. I to Iakoba e to ˈna utuafare haereraa i Aiphiti no te horo ê i te mau faahopearaa iino o te tau oˈe e hitu matahiti, ua farii-maitai-hia ratou. Ua horoa Pharao i “te vahi maitai” roa ˈˈe no ratou.—Genese 47:1-6.

I muri iho râ, ua rahi roa ˈtura te mau ati Iseraela, “e î atura te fenua ia ratou.” Ua riri aˈera to Aiphiti, “e te rahi ra to [Aiphiti] hamani ino ia ratou, te tupu roa ra [to Iseraela] i te rahiraa i reira. Tiotioo atura to Aiphiti i te tamarii a Iseraela ra.”—Exodo 1:7, 12.

Oia atoa, ua “tiotioo” te mau nunaa i teie nei tau i te haere-noa-raa te feia i horo ê i to ratou fenua i te rahi. Ta ratou tapitapiraa matamua, tei te pae faanavairaa ïa. Mea moni roa ia faatamaa, ia faaahu, ia imi i te faaearaa, e ia paruru i te mau mirioni feia i horo ê i to ratou fenua. I rotopu i te mau matahiti 1984 e 1993, ua maraa te mau haamâuˈaraa a te UNHCR i te matahiti hoê, mai te 444 mirioni dala marite i nia i te 1,3 miria dala marite. No ǒ mai te tuhaa rahi o te moni i te mau nunaa ona aˈe, e te faaruru atoa nei hoi vetahi i te mau fifi i te pae faanavairaa. I te tahi taime, e amuamu te mau nunaa e horoa nei i te ô, e: ‘Te tutava nei matou i te tauturu i te feia aita e faaearaa i roto i to matou iho fenua. Nafea ïa matou ia haapao i te feia aita e faaearaa o te palaneta taatoa, mai te peu iho â râ e te haere noa ra te fifi i te rahi, aita râ e iti maira?’

Na te aha e faaino ra i te fifi?

Mea pinepine te feia tei horo ê i to ratou fenua o te tapae i roto i te hoê fenua ona, i te haafifihia no te mea, e mau tausani taata tei horo atoa mai i reira, no te imi râ i te moni. Aita teie mau taata imi moni i horo no te tamaˈi, te hamani-ino-raa aore ra te oˈe. Ua haere mai râ ratou no te fanaˈo i te hoê oraraa maitai aˈe—no te tiamâ i te veve. No te mea e pinepine, e haavare ratou e e feia atoa ratou i horo ê i to ratou fenua, e e faahuehue hoi te reira i te mau faanahoraa no te fariiraa i te feia ěê, e mea fifi atura no te feia tei horo mau i to ratou fenua ia tâuˈahia ratou.a

Ua faaauhia te maraaraa o te feia tei horo ê i to ratou fenua e to te feia i taui i te fenua, i e piti tahora pape tei tahe apipiti noa i roto i te mau fenua ona i te roaraa o te mau matahiti. Teie râ, ua opani te mau ture etaeta roa ˈtu â i te pae fariiraa taata ê, i te tahora o te feia i taui i te fenua no te imi i te moni. No reira, ua taati atu ratou i te tahora o te feia i horo i to ratou fenua, e ua î roa teie tahora e ua riro roa mai ei pape pue tei ore i mau faahou ia tapea.

I te mea e ua ite ratou e e titauhia e rave rahi matahiti no te hiˈopoa i ta ratou aniraa ia fariihia ratou, te manaˈo nei te feia i taui i te fenua no te imi i te moni e, noa ˈtu eaha te ohipa e tupu, eita iho â ratou e pau. Oia hoi, ia fariihia ta ratou aniraa, e manuïa ratou, no te mea e nehenehe ratou e faaea i roto i te hoê fenua moni aˈe. Ia ore ta ratou aniraa e fariihia, e manuïa atoa ratou, no te mea ua pue rii mai ta ratou moni e ua haapii ratou i te tahi mau ite o ta ratou e nehenehe e faaohipa i to ratou fenua.

A haere ai te feia i horo ê i to ratou fenua i te rahiraa, apitihia mai e te feia haavare, e rave rahi fenua tei tapiri i to ratou opani. Ua opani vetahi i to ratou mau otia fenua ia ore te feia ěê ia tomo mai. Ua haamau vetahi mau fenua i te mau ture e te mau ravea e opani nei e ia tomo mai te taata e horo ê i to ˈna fenua. E ua faahepo atoa vetahi atu mau fenua i te feia i horo ia hoˈi i to ratou fenua. Te na ô ra te hoê buka a te UNHCR e: “Ua haafifi mau â te maraaraa tamau—o te feia i horo iho â i to ratou fenua, e te feia i taui no te imi i te moni—i te peu fariiraa taata a 3 500 matahiti mai â, e ua fatata i te ore roa.”

Te riri e te mǎtaˈu

Taaihia i te mau fifi o te feia tei horo, te vai ra te riri e te mǎtaˈu i te feia ěê. I roto e rave rau fenua, te tiaturi nei te taata e e haru te feia ěê i to ratou tiaraa nunaa, to ratou ihotumu, e ta ratou mau ohipa. I te tahi mau taime, e faaite te taata i to ratou mǎtaˈu na roto i te haavîraa uˈana. Te na ô ra te vea ra Feia i horo ê i to ratou fenua (beretane) e: “I Europa, hoê hamani-ino-raa i te taata ê te tupu nei i te mau toru minuti atoa—e mea pinepine roa, o te mau vahi fariiraa i te feia aita to ratou e faaearaa, te fa o te mau totovaraa.”

Te faaite ra te hoê hohoˈa i Europa no Ropu i te riri rahi, te hoê riri tei parare atoa na te mau fenua e rave rahi o te ao nei. O te taata ê te fa o ta ˈna poroi faaino: “E fefe hairiiri e te mauiui ratou i nia i te tino o to tatou nunaa. E pǔpǔ taata ê aita to ˈna e ihotumu, e tiaturiraa morare aore ra e faaroo, e nahoa painu haere o te eiâ e o te haru nei. Reporepo, î i te utu, te puhapa nei ratou na te pae purumu e i te mau vahi tapaeraa pereoo auahi. A puohu i to outou otaa ahu motumotu e a haere e eiaha e hoˈi faahou mai!”

Te hinaaro nei hoi te rahiraa o te feia i horo ê i to ratou fenua e “haere e eiaha e hoˈi faahou mai.” Te hiaai nei ratou e hoˈi i ǒ ratou. Te mihi nei ratou i te oraraa hau e te peapea ore i pihai iho i to ratou utuafare e to ratou mau hoa. Tera râ, aita e vahi ta ratou e nehenehe e haere.

[Nota i raro i te api]

a I te matahiti 1993, ua haamâuˈa te mau hau faatere no Europa Tooa o te râ anaˈe 11,6 miria dala marite no te haapao e no te farii i te feia ěê.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 6]

Te ati o te feia i horo ê i to ratou fenua

“Ua ite anei outou e e mau hanere tausani tamarii tei horo ê i to ratou fenua, te varea nei i te taoto i te mau po atoa e aita e maa i roto i te opu? Aore ra hoê noa i nia i te vau o teie mau tamarii tei haere aˈenei i te haapiiraa? Aita te rahiraa o teie mau tamarii i haere aˈenei i te teata, aore ra i te vahi ori-haere-raa, aita atoa i te fare vairaa tauihaa tahito. E rave rahi o te paari nei i roto i te mau aua haaatihia i te niuniu taratara aore ra i te atea ê. Aita ratou i ite aˈenei i te hoê puaatoro aore ra te hoê urî. E rave rahi o teie mau tamarii e manaˈo nei e, te matie, e maa ïa, e ere râ te hoê mahora no te hauti e no te horo haere. O te mau tamarii tei horo ê i to ratou fenua, te tuhaa mauiui roa ˈˈe o ta ˈu ohipa.”—Sakako Ogata, Tomitera Teitei a te mau Nunaa Amui no te Feia i horo ê i to ratou fenua.

[Faaiteraa i te tumu]

U.S. Navy photo

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 8]

Ua horo ê atoa Iesu i to ˈna fenua

E faaea na Iosepha raua Maria i Betelehema e ta raua tamaiti o Iesu. Ua haere maira te feia hiˈo fetia no te pae Hitia o te râ mai e te mau ô mai te auro, te tapau libano e te mura. I muri aˈe i to ratou revaraa, ua fa maira te hoê melahi ia Iosepha, e ua parau maira: “A tia a rave i te tamaiti iti e tana metua vahine, a maue i Aiphiti, ei reira parahi ai e ia parau atu vau ia oe ra: e imi hoi Heroda i te tamaiti iti na e taparahi.”—Mataio 2:13.

Ua reva oioi atura ratou tootoru i te fenua ê—ua horo ê ïa ratou i to ratou fenua. Ua riri roa Heroda i te mea e aita te feia hiˈo fetia i hoˈi mai e faaite ia ˈna e teihea roa Tei tohuhia mai e o ˈna te riro ei arii no te mau ati Iuda. Ei tamataraa faufaa ore i te haapohe ia Iesu, ua faaue ihora oia i ta ˈna mau faehau ia taparahi i te mau tamaroa atoa i roto e i rapaeau atu ia Betelehema.

Ua faaea Iosepha e to ˈna utuafare i Aiphiti e tae roa ˈtu i te taime i fa faahou mai ai te melahi a te Atua ia Iosepha na roto i te hoê moemoeâ. Ua na ô maira te melahi e: “A tia, a rave i te tamaiti iti e te metua vahine, a hoˈi i te fenua o Iseraela; ua pohe hoi tei titau mai e taparahi i te tamaiti na.”—Mataio 2:20.

E au ra e ua opua Iosepha e faaea i Iudea, tei reira hoi to ratou faaearaa hou ratou i horo ai i Aiphiti. Ua faaarahia râ oia na roto i te hoê moemoeâ e mea atâta roa ia haere i reira. I tera atoa taime, ua haamǎtaˈuhia ratou i te hamani-ino-raa. Ua haere atura Iosepha, Maria, e Iesu i te pae apatoerau i Galilea e ua faaea ratou i te oire no Nazareta.

[Hohoˈa i te api 7]

I te mau matahiti i mairi iho nei, e mau mirioni taata tei horo i te fenua ê ia ora ratou

[Faaiteraa i te tumu]

Top left: Albert Facelly/Sipa Press

Top right: Charlie Brown/Sipa Press

Bottom: Farnood/Sipa Press

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 4]

Boy on left: UN PHOTO 159243/J. Isaac

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono