VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/7 api 13-15
  • No te aha o te tahi mau taurearea anaˈe te arearea?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha o te tahi mau taurearea anaˈe te arearea?
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ia ore anaˈe te arearea e vî faahou
  • Ia parau te mau metua aita
  • ‘Te erehia ra vau!’
  • Nafea vau e nehenehe ai e faaanaanatae?
    A ara mai na! 1996
  • Nafea vau e nehenehe ai e faaanaanatae ia ˈu?
    A ara mai na! 1986
  • A haamanuïa i to outou oraraa!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • E te mau taurearea—A patoi i te huru feruriraa o te ao nei
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
Ite hau atu â
A ara mai na! 1996
g96 8/7 api 13-15

Te uiui nei te mau taurearea . . .

No te aha o te tahi mau taurearea anaˈe te arearea?

“Te hinaaro noa nei matou e arearea teie râ, e mea fifi roa,” o ta Jason e 15 matahiti e amuamu nei.

E MEA tano ia hinaaro i te arearea—i to apîraa iho â râ! No te rahiraa o te feia apî, e mea faufaa ia arearea mai te tamaa e te taoto. Turaihia e te mau hoa e te mau ravea haapurororaa, te imi noa nei te feia apî i te mau huru ohipa faaanaanataeraa manaˈo atoa. Ia au i te tahi maimiraa, tei te parahiraa matamua te haereraa e farerei i te tahi mau hoa, te mataitairaa i te afata teata, te haereraa i te teata, te arearearaa, e te oriraa i roto i te tabula o te mau ohipa e auhia e te mau taurearea i te po. E peu au-atoa-hia te taioraa, te hautiraa e te mau ohipa tuaro, e te faarooraa i te upaupa.

E te mau arearearaa e rave rahi e vai nei, e mea fifi paha i te mau taata paari ia taa e no te aha vetahi mau taurearea, mai ia Jason, e manaˈo ai e aita ratou e navai maitai nei i te arearea. Teie râ, te reira mau ta vetahi mau taurearea kerisetiano i parau! No reira, ua faaite te taurearea ra o Casey, e Ite no Iehova oia, e: “E ite oe i to oe mau hoa atoa i te fare haapiiraa ia arearea e ia rave i te mau ohipa, e e au ra e tuu-mau-hia oe i te hiti.” Mea ino mau anei râ te huru tupuraa?

Te opani ra anei te Bibilia ia faaanaanatae i te manaˈo? Eita roa ˈtu. Te pii nei te Bibilia ia Iehova “te Atua oaoa.” (Timoteo 1, 1:11; MN) No reira, eiaha ïa outou e maere e ua parau te Arii ra o Solomona e: “E tau to te mau mea atoa nei . . . E taime to te oto, e taime to te ata; e taime to te mihi, e taime to te ori.” (Koheleta 3:1, 4) Te auraa atoa o te parau tumu Hebera no te taˈo ra “ata” i ǒ nei e te mau parau no roto mai ia ˈna oia hoi “faatupu i te oroa,” “hauti,” “faaetaeta i te tino,” “faaarearea,” e “arearea” [MN].—Samuela 2, 6:21; Ioba 41:5; Te mau tavana 16:25; Exodo 32:6; Genese 26:8.

I te mau tau Bibilia, ua oaoa te nunaa o te Atua i te mau huru ohipa maitatai, mai te hautiraa i te mau taoˈa faataˈi upaupa, te himeneraa, te oriraa, te paraparauraa, e te hautiraa. Te vai atoa ra ta ratou te mau taime taa ê no te oroa tamaaraa e te amuimuiraa oaoa. (Ieremia 7:34; 16:9; 25:30; Luka 15:25) Inaha, ua tae atu o Iesu iho i te hoê oroa faaipoiporaa!—Ioane 2:1-10.

No reira, aita te arearearaa ma te au i opanihia i rotopu i te mau taurearea kerisetiano i teie nei mahana. Te parau nei hoi te Bibilia e: “A oaoa, e tena na taata apî, i to oe na apîraa, e ia rearea hoi to aau i to oe vai apîraa na.” Teie râ, te faahiti ra o Solomona i muri aˈe i teie mau parau te hoê faaararaa: “E hopoihia râ oe e te Atua i te haavaraa, i taua mau mea atoa ra, ia ite mai hoi oe.” (Koheleta 11:9) Oia mau, na outou e amo i te hopoia i mua i te Atua no te mau maitiraa o ta outou e rave. E tia ïa ia outou ia “ara ia tia to outou haerea, eiaha mai ta te ite ore ra, mai ta te feia ite râ,” no nia i te faaanaanataeraa manaˈo. (Ephesia 5:15, 16) Te tumu? Ua rave e rave rahi mau taurearea i te mau maitiraa tano ore i roto i taua tuhaa ra.

Ia ore anaˈe te arearea e vî faahou

A hiˈo na eaha te ohipa i tupu i te mau tau Bibilia. Ua erehia te tahi mau ati Iseraela i te aifaitoraa atoa no nia i te faaanaanataeraa manaˈo, ma te faatupu i te mau arearearaa huehue i te po taatoa! Ua parau te peropheta ra o Isaia e: “E pohe te feia e ara i te poipoi ra, i te titauraa i te ava taero; o tei haamaoro i te parahiraa i te po, ia taero ratou i te uaina; e te nabala, e te kinura, e te tophe, e te vivo, e te uaina, o to ratou ïa arearea.” E ere no te mea e mea ino ia amuimui paatoa e ia tamaa, ia hauti i te upaupa, e ia ori. Te parau nei râ o Isaia no nia i teie feia arearea e: “Area te ohipa a Iehova, aore ïa i haapaohia.”—Isaia 5:11, 12.

Te rave nei e rave rahi mau taurearea i teie nei mahana mai te reira te huru—mea iti to ratou tâuˈaraa i te Atua ia imi anaˈe ratou i te arearea. Te faaooo nei te tahi ma te haama ore i te mau ture a te Atua, ma te raveraa i te mau taatiraa tino hou te faaipoiporaa, te vavahiraa, te raau taero, e te tahi atu haerea tano ore no te “arearearaa.” I te tahi aˈe pae râ, aita te feia apî e tamata mau ra i te riro ei feia iino. Aita râ ratou e rave ra i te mau ohipa ma te au e te aifaito. (Maseli 23:20; Timoteo 1, 3:11) No reira, ia amuimui anaˈe ratou no te tahi faaanaanataeraa manaˈo, e riro te mau ohipa i te ore e vî faahou.—A faaau e te Korinetia 1, 10:6-8.

Aita i maoro aˈenei, ua uiui te vea ra A ara mai na! i te tahi mau taurearea, “Eaha te mau ohipa e tupu ra i te mau faaanaanataeraa manaˈo o teie nei ao i teie nei mahana?” Ua pahono mai te hoê taurearea tamahine e: “Te raau taero, te inu-hua-raa i te ava. Te reira mau te ohipa e tupu ra.” Ua parau mai te taurearea ra o Andrew no nia i te tahi mau haereraa e ori a te mau taurearea no ta ˈna fare haapiiraa e: “Aita ˈtu ta ratou ohipa maoti râ te faatiatiaraa no nia i te rahiraa ava ta ratou i inu.” Ua tae roa Jason i te parauraa e: “Pinepine te vai ra te mau ohipa iino e tupu ra i te faaanaanataeraa manaˈo a te ao nei.” I te mea e te faautuahia nei “te taero ava,” aore ra “te mau arearearaa maamaa,” i roto i te Bibilia, e pinepine te mau taurearea mǎtaˈu i te Atua i te ape i te mau amuimuiraa i reira e ravehia teie mau peu.—Galatia 5:21; Byington.

E nehenehe te atâtaraa e tapuni i roto i te mau huru faaanaanataeraa manaˈo e ere i te mea ino ia hiˈohia. E rave rahi mau hohoˈa matau-roa ˈˈe-hia i teie nei mahana, ei hiˈoraa, te faaite nei i te mau taata aita e ahu, te hohoˈa no nia i te melo taatiraa, e te haavîraa uˈana hairiiri. Mea pinepine e mau himene faufau to roto i te mau himene e auhia. Mea pinepine i te itehia te raau taero, te huenane, e te haavîraa uˈana i te mau hautiraa upaupa rock.a

Ia parau te mau metua aita

Te niu? Mai te peu e e Kerisetiano outou, eita noa ta outou e nehenehe e rave i te mau ohipa atoa ta to outou mau hoa e oaoa nei i te rave. Ua parau hoi o Iesu e “e ere” ta ˈna mau pǐpǐ “i to teie nei ao” e te auraa ra, ia faataa ê i te tahi atu mau taata. (Ioane 15:19) Mai te peu e e mau taata e mǎtaˈu i te Atua to outou mau metua, e taa maitai ïa ia ratou i teie ohipa. No reira i te tahi mau taime, no to ratou hinaaro e paruru ia outou, e nehenehe to outou mau metua e haaparuparu aore ra e opani etaeta i te tahi mau ohipa—te mau ohipa ta te mau taurearea e faatiahia ia rave. E ere te reira i te mea ohie ia farii noa. “Te hinaaro nei te mau taata e arearea!” ta te hoê ïa taurearea tamahine i mârô. “Ua arearea to matou mau metua i to ratou apîraa ra, teie râ i te tahi mau taime e au ra e te hinaaro nei ratou e ponao roa ia matou.”

E ere paha i te mea ohie i te peeraa ˈtu i te aˈoraa a to outou mau metua i roto i teie mau tuhaa, noa ˈtu e te farii nei outou i to ratou manaˈo. Te haamanaˈo ra te hoê taurearea hiˈoraa taata tuaro o ta tatou e pii o Jared e: “Ua hinaaro vau e hauti i te taoraraa popo i roto i te ete i roto i te pǔpǔ tuaro a te fare haapiiraa. Mea rahi te mau taata i faahepo mai ia ˈu ia hauti, e ua haafifi te reira ia ˈu. I muri iho, ua paraparau atu vau i to ˈu mau metua.” Ua faahiti mai te mau metua o Jared i te mau atâtaraa o te mau “amuiraa iino” e ua faahaamanaˈo ia ˈna e e haamâuˈa rahi ta ˈna mau ohipa tuaro i to ˈna taime. (Korinetia 1, 15:33) “Ua oti iho â ïa” o ta Jared ïa e parau nei ma te oto. Ua pee oia i te aˈoraa a to ˈna mau metua, ua inoino noa râ oia i te mea e aita oia i hauti i te popo.

‘Te erehia ra vau!’

Noa ˈtu to outou huru tupuraa, oia atoa e nehenehe paha outou i te haaparuparu i tera taime e tera taime ia faaroo outou i te faatiatiaraa a to outou mau hoa haere haapiiraa no nia i ta ratou mau taime faaanaanataeraa manaˈo. ‘No te aha o te tahi mau taurearea anaˈe te arearea?’ o ta outou paha e nehenehe e ani mai. Oia mau, nafea outou e nehenehe ai e haapaiuma i te manaˈo e te erehia ra outou i te tahi mea anaanatae mau?

E nehenehe outou e tauturuhia ia taio outou i te Salamo 73, e ia feruri hohonu outou i te ohipa i tupu i nia i te taata papai Bibilia ra o Asapha. I roto i te mau irava 2 e te 3, te faˈi nei oia e: “Area vau nei, ua fatata tau avae i te pahee; te huru turori ra to ˈu taahiraa, ia ˈu i feii i te feia taiata ra.” Oia mau, a pee ai o Asapha i te hoê oraraa haapae, ua faatiatia te tahi pae e ua nehenehe ratou e rave noa ˈtu eaha te ohipa o ta ratou i hinaaro—e au ra e aita e mau faahopearaa iino. E au ra e ua taoˈahia e ua tamau noa ratou e imi i te noaa hau atu â. (Irava 12) No reira, ua paruparu roa o Asapha e ua pii atura oia e: “E tamâraa faufaa ore maori ta ˈu i tau aau nei, e te horoiraa hoi i tau rima i te hapa ore.”—Salamo 73:13.

Auaa ra, ua hoˈi faahou maira te manaˈo maitai o Asapha na mua ˈˈe a rave ai oia i te hoê ohipa ma te feruri ore. Ua haere atu oia i “te vahi moˈa o te Atua,” e i roto i teie vahi maitai i reira te feia e haaati ra, ua feruri maite oia. Aita i maoro, ua huti o Asapha i te hoê faahopearaa faahiahia no nia i te feia paieti ore e maimi i te navenave: “Ua tuuhia ratou e oe i te vahi paia; ua taora-taue-hia ratou e oe ia pohe roa ˈtu.”—Salamo 73:17, 18.

Hoê â huru no to outou mau hoa e rave rahi e maimi ra i te navenave. E manaˈo paha ratou e te oaoa nei ratou i teie nei. Tera râ, e taime poto noa to te navenave! (Hebera 11:25) No te mea aita ratou e pee ra i te mau ture a te Bibilia, te tia nei ratou “i te vahi paia” e tei mua ratou i te atâtaraa tamau e ia farerei ratou i te hoê toparaa ino mau—ma te taue e ma te ore e faaara. Te faahiti ra te Parau a te Atua e: “O ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.” (Galatia 6:7) Oia mau, ua faaroo paha outou no nia i te mau taurearea o to outou faito matahiti o tei roo-aˈena-hia i te pohe oioi, te maˈi purumu, te hapû hinaaro-ore-hia, aore ra te fare auri ei faahopearaa o te mau haereraa e “arearea.” E ere anei ïa i te mea maitai no outou ia faaatea ê mai i teie mau ohipa?—Isaia 48:17.

Te horoa nei o Solomona i te aˈoraa maitai i to ˈna parauraa e: “Eiaha to aau ia feii i te feia rave hara; ia tamau râ oe i te mǎtaˈu ia Iehova eiaha ei mahana tuua. Te vai ra hoi te utua mau a muri atu, e ore hoi ta oe e tiaturi ra e faaorehia.” (Maseli 23:17, 18) Oia mau, aita te ‘arearea’ e tia ia faaere i te hoê taata i te tiaturiraa no te ora a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei.

I roto i taua area taime ra, nafea outou e haamâha ˈi i to outou hiaai natura no te arearea mau i te tahi taime? Te vai ra anei te mau ravea papu e te au no te rave i te reira? Eaha ïa mai te peu e e mea iti te moni e te tahi atu mau faufaa? Ua uiui te vea ra A ara mai na! i te mau taurearea ati aˈe te ao no te tahi mau manaˈo. E tuatapapahia te reira i roto i te hoê tumu parau i mua nei.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te mau tumu parau o te A ara mai na! “Te uiui nei te mau taurearea . . . E haere anei au i te mau hautiraa upaupa rock?” o te 8 no Titema 1995.

[Hohoˈa i te api 14]

Tei te hiti anei outou i to outou manaˈoraa no te mea aita outou e rave ra i ta te ao e pii ra e arearea?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono