Te tumu oia i taui ai i te fa o to ˈna oraraa
NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I BERETANE
Paaina taue maira te himene puai o te hoê manu. Ua haere noa te mau nota navenave aita e faaearaa. Tia noa ˈtura vau ma te ore e hauti faahou. “E rossignol tera!” o ta Jeremy ïa i parau mǎrû mai. Ua haere mǎrû noa ˈtura mâua na te hiti o te mau tumu raau, ma te tamata i te ite e nohea mai taua taˈi navenave ra. Ite atura mâua i teie manu maereere uteute mamahu e te fifi roa ia ite atu, i roto roa i te mau amaa raau. “Mea manuïa tâua i te iteraa ˈtu,” o ta Jeremy ïa i parau mai a haere ai mâua. “Mea varavara roa te taata i ite aˈenei i teie manu.”
UA HAERE mai au ia Jeremy ra i taua mahana ra, oia te taata tiai i te aua natura paruruhia no Minsmere e 800 ta, fatuhia e te hoê totaiete paruru i te mau manu, te Royal Society for the Protection of Birds (RSPB), e vai ra i te hoê vahi i te pae hitia o te râ roa no Beretane. I te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua faaîhia teie vaehaa na te hiti o te Miti Apatoerau, i te pape ia ore te mau Helemani ia haere mai na reira. I muri iho, ua tupu maira te mau aeho e ua haamata ihora te mau manu no te mau vahi vari i te haere mai e faaea i taua mau fenua aihere i î i te pape ra. Ua faaarahia te anaanatae o te taata i te matahiti 1947 ra, i te taime a ofaa ˈi e vau manu ufa e oni avocette, inaha hoi aita teie mau manu i ofaa aˈenei i Beretane hau atu i te 100 matahiti.
Ua fatu aˈera te RSPB i taua vahi ra, e ua riro oia i teie nei ei vahi paruruhia tei tui te roo na te ao atoa nei. Taa ê atu i te mau vahi aeho, te faaea atoa ra te mau manu i te mau tai roto pape taitai e te maaro—o te Scrape te iˈoa o te tai roto rahi aˈe—te mau vahi ofaifai, te mau vahi oneone, te mau vahi vari, te mau fenua aihere, te mau fenua ano noa, e te mau vahi tumu raau e mau te rauere aore ra e topa te rauere. Hau atu i te 330 huru manu tei tapaohia, 100 tiahapa tei ofaa na roto i te aua paruruhia. Ua rau te huru o te mau manu no te mea, mea rahi te mau eˈa tereraa manu na te pae miti hitia o te râ, o te faanaho-maitai-raa atoa râ o teie vahi, te tahi tumu.
“Ua haere mai au i ǒ nei i te matahiti 1975 ra,” o ta Jeremy ïa i faatia mai, “no te mea ua riro Minsmere ei tapao taa ê roa. Mai te matahiti 1966 mai â, ua riro te manu avocette ei taipe, e i muri iho ei hohoˈa titiro na te RSPB. E rave rahi o te faariro nei ia Minsmere i teie nei mai te aua matamua roa a te RSPB, e te fariihia nei hau atu i te 80 000 ratere i te mau matahiti atoa.”
Te tapao matamua
“Ua tupu to ˈu anaanatae i te fare haapiiraa,” o ta Jeremy ïa i faatia faahou mai a hahaere noa ˈi mâua. “I reira to ˈu haapiiraa nafea ia tapao i te manu e to ˈu tuatapaparaa i te tere o te mau manu. I te hopea o te mau matahiti 1960, 12 000 tae atu i te 20 000 manu ta ˈu i tapao na i te matahiti ei ohipa anaanatae noa na ˈu. I reira to Chris Mead, rave ohipa i te hoê pu tuatapapa i te manu, te British Trust for Ornithology, aniraa mai ia ˈu ia haere na muri i te hoê pǔpǔ e reva ra i te fenua Paniora no te tapao i te mau manu ratere na Sahara. Ua rave matou i te hoê upeˈa ereere taura huˈa roa, e 6 tae atu i te 18 metera te roa, tei faatautauhia ma te ore e huti-haavî-hia na mua i te mau tumu raau ia ore te mau manu ia ite i te upeˈa. Eita te mau manu e pepe, e ia tatarahia mai ratou mai roto mai i te upeˈa, e tamauhia i nia i to ratou avae te hoê tapea haapapuraa nainai, hamanihia e te auri parauhia Monel Metal.a E tia atoa ia haapao maitai ia tuu anaˈe i te mau manu. Eita te hoê taata tapao manu e taora i ta ˈna mau manu i nia, mai te itehia ra i te tahi mau taime na roto i te afata teata. E vaiiho oia e na te mau manu iho e maurere ia opua anaˈe ratou. Ei hiˈoraa, e tapea noa te manu martinet i to oe ahu a rere atu ai ia ineine anaˈe oia.
“E tere anaanatae roa, e no te reira, ua rave au e ono hebedoma faafaaearaa—ua ere-atoa-hia râ vau i ta ˈu ohipa! I muri iho, ua opua ˈtura vau e taui rii e e rave i te ohipa o ta ˈu i au—te parururaa ïa i te natura, te mau manu iho â râ. Ua oaoa roa vau i te aniraa mai te RSPB ia ˈu ia haere mai ia ratou ra i te matahiti 1967.”
Te faufaa o te taˈi e te pii o te manu
Nafea ia faataa i te hoê manu? I te tahi taime, na roto ïa i te hiˈoraa ˈtu, mea papu aˈe râ ia faataa na nia i te taˈi, aore ra te pii, o te manu. Ua tui te roo o Jeremy no to ˈna aravihi i roto i teie tuhaa. Ua papai te taata tuatapapa natura ra o David Tomlinson e, “eita noa [Jeremy] e faataa i te mau manu na nia i to ratou taˈi, ua papu râ ia ˈu e, e taa atoa ia ˈna ia huti anaˈe te mau manu i te aho i ropu i te mau nota!”
“E paraparau atoa te mau manu,” o ta Jeremy ïa i faataa. “E auraa to te pii tataitahi. Ei hiˈoraa, ia haere mai te hoê animala haharu, e pii taa ê to te mau manu avocette, vanneau, goéland, e chevalier, tera râ, hoê â auraa: ‘E alope tera e haere maira!’ E nehenehe au e ara mai i te po e e ite i reira iho e teihea roa te alope, ia au i te taˈi o te manu. Eiaha râ ia moehia e mea haru maitai atoa te tariˈa o te alope. Ua maere matou e no te aha râ te mau manu mai te kaveka ra, i ore ai i ofaa i te hoê matahiti, e ua ite atura matou e te faaroo ra te hoê alope i te taˈi o te mau fanauˈa manu tei roto noâ i te huero na mua noa ˈˈe e pata ˈi. E ia itehia mai ia ˈna, e amu ïa oia!”
Te toroa aravihi o te hiˈopoaraa i te manu
E nehenehe te hoê taata hiˈopoa manu aravihi i Beretane e tapao e 220 huru manu taa ê i roto i te matahiti. E nehenehe te feia hiˈopoa manu aravihi roa ˈˈe, o te tataˈu nei hoi i te tapao i te iteraa i te mau manu varavara, e faataa e 320 huru manu. Ia faaroo anaˈe ratou e ua itehia te tahi, e tere roa ratou i te tahi aˈe pae o te fenua no te haere e mataitai i teie mau manu. Mea aifaito aˈe o Jeremy. “Eita vau e faahoro hau atu i te 16 kilometera no te mataitai i te tahi mau manu varavara,” o ta ˈna ïa i parau mai. “Inaha, e toru anaˈe manu o ta ˈu i haere roa ˈtu e mataitai: te mau manu nutcracker, bécasseau, e outarde rahi, e aita i atea ˈtu i te 16 kilometera. Noa ˈtu e e 500 huru manu ta ˈu i matau maitai, te taa ra ia ˈu e mea iti roa te reira ia faaauhia i te rahiraa manu e vai nei. Ua ite oe, te vai ra tau 9000 huru manu na te ao nei!”
A hiˈohiˈo ai mâua e ta mâua hiˈo fenua na roto i te mau vahi vari, ua parau faahou mai Jeremy ma te manaˈonaˈo rii e: “Aita ˈtu oraraa oaoa aˈe aore ra hoona aˈe ta ˈu e nehenehe e ani, na matahiti e 16 iho â râ ta ˈu i rave i te ohipa i Minsmere!” Hiˈo atura vau ia ˈna e haamanaˈo atura vau i te aamu i neneihia iho nei i roto i te vea ra The Times no Lonedona. Te na ôhia ra e: “O Minsmere te re faahiahia roa ˈˈe [a Jeremy], te ohipa o to ˈna oraraa taatoa.” Te faarue ra Jeremy ia Minsmere. No te aha?
Mau huero e te tupuraa
Na mua ˈtu i taua mahana ra, ua ite mâua i te hohoˈa faahiahia o te apitiraa na manu avocette. “Ia hiˈohia to ˈna nehenehe,” o ta Jeremy ïa i faaite, “eita e nehenehe e parauhia e mea tupu noa mai. Te haamanaˈo nei râ vau tau matahiti i teie nei, e ia anihia mai au e, e tiaturi anei au i te Atua, e pahono atu vau e: ‘Aita vau i ite—e aita atoa vau i ite e nafea ia ite!’ No reira, i te faaitoitoraahia mai ia hiˈo i roto i te Bibilia, ua farii oioi noa ˈtura vau. Mea iti roa to ˈu ite i te Bibilia, eita râ vau e pau—e peneiaˈe e noaa mai te tahi vahi apî. I teie nei, no te mau mea o ta ˈu i haapii, te faarue nei au ia Minsmere no te riro ei tavini ma te taime taatoa.”
Hoê ahuru matahiti to Michael, te taeae o Jeremy, taviniraa ei “pionie,” te iˈoa ïa ta te mau Ite no Iehova e faaohipa nei no te feia poro evanelia ma te taime taatoa. A parahi noa ˈi mâua no te inu i ta mâua tî, ua faataa maira Jeremy i ta ˈna mau opuaraa no te apiti atu i to ˈna taeae. “Te faatura paatoa nei to ˈu mau hoa rave ohipa i ta ˈu faaotiraa,” o ta Jeremy ïa i faataa mai. “Mea tâuˈa roa e mea haapao maitai atoa te RSPB ia ˈu. Ua turu taatoa mai ratou ia ˈu e ua nomino atoa ratou ia ˈu no te hoê re haamauruururaa na te hau.”
Ua ite râ vau e ua faahapa-atoa-hia oia.
Mea faufaa ia vai aifaito
“Ua turu mai te rahiraa, tera râ hoi, e au ra e e hiˈoraa hape to te tahi pae no nia i ta ˈu ohipa i ǒ nei,” o ta Jeremy ïa i faaite mai. “Te manaˈo nei ratou e te paruru rahi roa ˈˈe i te huru pae varua, o te vai-piri-raa ïa i te natura, te haapaoraa i te mau mea ora oviri—te tutavaraa no te paruru i te natura. Te parau nei ratou e, i ǒ nei oe e piri roa ˈi i te paradaiso, no te aha ïa vau e faarue ai?
“Parau mau, ua taaihia te tahi tuhaa o teie ohipa i te pae varua, e ere râ te reira te huru pae varua. Te huru pae varua, e huru ïa e fatuhia e te taata tataitahi, e huru o te titau i te taime ia tupu oia i te rahi. E titauhia ia tahoê atu e ia haapao atoa i te amuiraa kerisetiano, ia faaitoito atu e ia faaitoito-atoa-hia mai. I te tahi taime, mai te mea e ua tamata vau i te rave mai ta Iesu i faaue eiaha e rave—oia hoi e tavini e piti fatu. Ua papu ia ˈu i teie nei e, te vahi maitai roa ˈˈe ia parahi, tei ropu mau ïa i te amuiraa kerisetiano, e te eˈa e tapae ai, o te taviniraa pionie ïa!”
Ohipa matamua e tia ia haapao
“Eiaha e hape i ta ˈu parau. Ua riro te tiairaa i te aua natura, ei ohipa anaanatae rahi e te hoona mau, noa ˈtu e aita ta oe e ravea i te tahi taime. Ei hiˈoraa, mea atâta roa te mau faito haaviiviiraa i te PCB e te taoˈa mercure i teie vahi natura—e aita matou i ite e no te aha râ, noa ˈtu e te manaˈo nei matou e na te mau puhi e afai mai nei i teie mau taoˈa.b Teie râ, aita ta ˈu e ravea no te faatitiaifaro i teie ohipa. Aita e taata aravihi roa ˈˈe i te pae no te natura. Te perehahu noa nei tatou, te haapii nei i te noaa ia tatou. Te hinaaro nei tatou i te aratairaa. O to tatou Poiete anaˈe te ite e nafea tatou ia ora e ia atuatu i te fenua e to ˈna mau mea ora huru rau.”
Ma te mǎrû, ua faataa poto noa mai Jeremy i to ˈna manaˈo: “Aita vau i pûpû i to ˈu ora no Iehova no te paruru i te mau mea ora oviri; e nehenehe ta ˈna iho e haapao i te reira. Na roto i to ˈna Basileia, e rave oia e ia haapao tatou i te mau mea ora oviri e a muri noa ˈtu ia au i ta ˈna e hinaaro ra. O te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia te fa matamua i teie nei, ia amo au i ta ˈu hopoia e haapao i to ˈu taata-tupu.”
Ua farerei faahou vau ia Jeremy aita i maoro aˈenei. E toru matahiti tei mairi mai taua mahana oaoa ra to mâua farereiraa i te aua natura. Te faaea nei oia e 8 kilometera te atea i te aua Minsmere herehia e ana, e te oaoa nei oia i te tavini ei pionie na muri iho i to ˈna taeae. Ua parau mai râ oia e te na ô ra te tahi mau taata e aita ratou e taa ra i te tumu oia i faarue ai i ta ˈna ohipa. E outou? No Jeremy, ua maiti noa ïa oia i te fa matamua no ˈna.
[Nota i raro i te api]
a E anoiraa nickel e te veo te Monel Metal, e taoˈa puai ïa te nehenehe e tô, o te ore atoa e pê.
b Te PCB, o te polychlorobiphényle ïa, te hoê pehu no ǒ mai i te mau pu hamaniraa tauihaa.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 11]
E taˈi hau aˈe i te faahiahia
Hoê anaˈe taata i nia i te 10 o te ite atu i te rossignol o ta ratou e faaroo, ia faaroo râ ratou i to ˈna taˈi, eita e moe-faahou-hia ia ratou. “E taˈi hau aˈe i te nehenehe, tei hope roa e tei ati roa,” o ta Simon Jenkins ïa i papai i roto i te vea ra The Times no Lonedona. E pinepine te manu i te himene noa—ua tapaohia hoê i te himeneraa e pae hora e e 25 minuti. Eaha te vahi taa ê o teie himene? E nehenehe te vairaa reo o te rossignol e faataˈi e maha nota taa ê i te hoê â taime, e tae noa ˈtu te mau taˈi nota tia roa i te pae no te upaupa. E nehenehe oia e faataˈi ma te opani i to ˈna utu aore ra noa ˈtu e ua î to ˈna vaha i te maa no ta ˈna fanauˈa. No te aha oia e himene puai ai? Te na ô ra vetahi feia hiˈopoa e, no to ˈna ïa oaoa ia himene. “Eaha te taoˈa poietehia faahiahia aˈe i te vairaa reo o te rossignol i roto i te natura taatoa?” o ta Jenkins ïa parau hopea.
[Faaiteraa i te tumu]
Roger Wilmshurst/RSPB
[Hohoˈa i te api 9]
Te Scrape
[Faaiteraa i te tumu]
Courtesy Geoff Welch
[Hohoˈa i te api 10]
Goéland upoo ereere
[Faaiteraa i te tumu]
Courtesy Hilary & Geoff Welch
[Hohoˈa i te api 10]
Avocette
[Hohoˈa i te api 12]
Kaveka
Chevalier