VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 1/9 api 19-24
  • A haamanuïa i to outou oraraa!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A haamanuïa i to outou oraraa!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tumu e hinaaro ai tatou i te mau ture a te Atua
  • ‘Taioraa i te pue mahana’
  • Eiaha e feii i te feia rave hara
  • A ara i ta outou mau amuimuiraa!
  • Te mau maitai o te taioraa Bibilia
  • E haamanuïa te peeraa i te eˈa o te Atua
  • E nehenehe te rahiraa o te faufaa e tamata i to outou faaroo
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Te mau taurearea o te faaoaoa i te aau o Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • No te aha o te tahi mau taurearea anaˈe te arearea?
    A ara mai na! 1996
  • Feia apî, te faaineine ra anei outou i to outou a muri aˈe?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 1/9 api 19-24

A haamanuïa i to outou oraraa!

“E ao to te taata, aore e faaau i to ˈna haerea i te aˈo a te paieti ore . . . O ta ˈna atoa e rave ra, te [manuïa] ra ïa.”—SALAMO 1:1, 3; MN.

1. (a) Eaha te manaˈo o te feia apî e rave rahi na te ao nei no nia i te manuïaraa? (b) Nafea te Bibilia e faataa ˈi i te hoê taata manuïa?

MANUÏARAA—eaha te auraa o taua parau ra no outou? “Ta ˈu tapao faufaa roa ˈˈe, ia manuïa ïa ta ˈu ohipa,” ta te hoê taurearea ïa i parau. Teie ta te hoê potii i parau: “To ˈu hinaaro rahi, te fanaˈoraa ïa i te hoê utuafare oaoa.” Teie râ ta te tahi atu potii e parau ra: “Ta ˈu moemoeâ, ia noaa mai te hoê fare nehenehe, te hoê pereoo nehenehe . . . E haapao noa vau ia ˈu.” Te fifi, oia ïa e ere na te moni, te utuafare, e ere atoa na te hoê toroa aufau-maitai-hia e faatupu i te manuïaraa mau. Te taio nei tatou i roto i te Salamo 1:1-3 e: “E ao to te taata, aore e faaau i to ˈna haerea i te aˈo a te paieti ore . . . O tei hinaaro . . . i te ture a Iehova . . . O ta ˈna atoa e rave ra, te [“manuïa,” MN] ra ïa.”

2. Ihea e itehia ˈi te manuïaraa mau, e eaha te ravea hoê e noaa ˈi te reira?

2 I ǒ nei, te tǎpǔ ra te Bibilia i te hoê mea eita ta te taata e nehenehe e horoa mai—te manuïaraa mau! Aita râ e parauhia ra no nia i te moni. Te faaara maira te Bibilia e: “O te nounou moni hoi te tumu o te mau ino atoa nei.” (Timoteo 1, 6:10) E itehia te manuïaraa mau ia faaoaoa tatou i te Atua—oia atoa ia pee tatou i te ture a Iehova. O te reira anaˈe te nehenehe e faatupu i te mauruuru e te oaoa mau! E ere paha te manaˈo ra tei raro aˈe tatou i te ture a Iehova i te mea anaanatae e ia parauhia mai tatou eaha te rave. Teie râ ta Iesu i parau: “E ao to tei ite i to ratou mau hinaaro pae varua.” (Mataio 5:3, MN) Ia farii outou i te reira aore ra eita, ua poietehia outou e te mau hinaaro pae varua—tae noa ˈtu i te hoê hinaaro hohonu e ite i te Atua e e taa i ta ˈna mau opuaraa. No reira, e nehenehe outou e ite i te oaoa mau mai te peu noa e e haapao outou i taua mau hinaaro ra e e pee outou i “te ture a Iehova.”

Te tumu e hinaaro ai tatou i te mau ture a te Atua

3. No te aha e tia ˈi ia tatou ia oaoa e na Iehova ‘e haapao i to tatou taahiraa’?

3 Teie ta te peropheta Ieremia i papai: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ieremia 10:23) E parau mau te reira no te taata atoa, te feia apî e te ruhiruhia. Aita noa tatou e erehia ra i te paari, te aravihi, e te ite no te aratai i to tatou mau taahiraa avae; aita to tatou e tiaraa e na reira. I roto i te Apokalupo 4:11, te parau ra te Bibilia e: “E au te hanahana ia oe, e [“Iehova, to matou Atua,” MN], e te tura, e te mana, na oe hoi i hamani i te mau mea atoa nei, e no to oe hinaaro i mau ai, e i hamanihia ˈi ratou.” Ei Poiete ia tatou, o Iehova “te tumu o te ora.” (Salamo 36:9) No reira, ua ite maitai aˈe oia i te tahi atu taata nafea tatou ia faaohipa i to tatou oraraa. No reira oia i haamau ai i te mau ture, eiaha no te faaere ia tatou i te oaoa, no te tauturu râ ia maitaihia tatou. (Isaia 48:17) Ia ore outou e tâuˈa i te ture a te Atua, eita ïa outou e manuïa.

4. No te aha te feia apî e rave rahi e faaino ai i to ratou oraraa?

4 Ei hiˈoraa, ua uiui aˈena anei outou no te aha e rave rahi feia apî e faaino ai i to ratou oraraa i te raau taero, te peu taiata, e te tahi atu â mau peu hairiiri? Te faataa ra te Salamo 36:1, 2 e: “Te parau nei te hapa a te taata paieti ore i roto i to ˈu aau e, Aore roa e mǎtaˈu i te Atua i mua i to ˈna ra mata. Te tavaimanino noa ra oia ia ˈna iho, aore aˈera i imi i to ˈna iho ino a riaria ˈtu ai.” No te mea te erehia ra ratou i te “mǎtaˈu [maitai] i te Atua,” te haavare nei te feia apî e rave rahi ia ratou iho ma te manaˈo e aita e faahopearaa to te hoê haerea atâta. I te pae hopea râ, eita ta ratou e nehenehe e ape i teie faaueraa tumu taui ore: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai. O te ueue i ta to ˈna ihora tino, o te pohe ta ˈna e noaa i te tino ra; e o te ueue i ta te [v]arua ra, o te ora mure ore ta ˈna e noaa i te [v]arua ra.”—Galatia 6:7, 8.

‘Taioraa i te pue mahana’

5, 6. (a) No te aha e tia ˈi i te feia apî ia ‘taio i to ratou pue mahana,’ e eaha te auraa o te reira? (b) Eaha te auraa e ‘haamanaˈo i tei Hamani ia tatou’?

5 Nafea to outou oraraa e manuïa ˈi e e ‘noaa ˈi te ora mure ore’ ia outou? Teie ta Mose i papai: “To matou pue mahana i te oraraa nei e hitu ïa ahuru i te matahiti, e ia tae i te vau i te ahuru i te matahiti i te etaeta . . . E ore hoi e mahia motu ê atura, maue atura matou!” (Salamo 90:10) Mea varavara paha outou i te manaˈo i te pohe aore ra aita roa ˈtu. Inaha, te faaite nei te feia apî e rave rahi i te hoê haerea mai te mea ra eita ratou e mou. Te faaite maira râ Mose i te tupuraa mau mauiui, oia hoi mea poto te oraraa. Aita tatou i papu e e ora anei tatou e 70 aore ra e 80 matahiti. E nehenehe atoa hoi te feia apî pautuutu e roohia e “te taime e te tupuraa manaˈo-ore-hia.” (Koheleta 9:11, MN) Nafea ïa outou e faaohipa ˈi i te ora faufaa mau ta outou e fanaˈo ra i teie nei? Teie ta Mose i pure: “E haapii mai ia matou i te taio i to matou pue mahana, ia riro to matou aau i te haapao maitai.”—Salamo 90:12.

6 Eaha te auraa e taio i to outou pue mahana? E ere te auraa ia tapitapi rahi roa outou i te maororaa o to outou oraraa. Te pure ra Mose ia haapii Iehova i To ˈna nunaa nafea ia faaohipa i to ratou pue mahana e toe ra no te faahanahana Ia ˈna. Te taio ra anei outou i te pue mahana o to outou oraraa—ma te faariro i te mahana taitahi ei taime faufaa roa no te arue i te Atua? Teie te faaitoitoraa ta te Bibilia e horoa ra i te feia apî: “E faataa ê atu i te mea e peapea ˈi to aau, e faataa ê atu hoi i te mea e viivii ai to tino; te tamariiriiraa ra hoi e te apîraa, e mea mau ore ïa. E tena na, e haamanaˈo i tei Hamani ia oe i to apîraa ra.” (Koheleta 11:10–12:1) Te haamanaˈoraa i to tatou Poiete, e ere noa ïa te oreraa e haamoe e te vai mau ra oia. I to te taata ohipa ino taparuraa ia Iesu, “E haamanaˈo mai oe ia ˈu ia tae oe i to oe ra basileia,” aita oia i hinaaro ia haamanaˈo noa Iesu i to ˈna iˈoa. Ua hinaaro oia ia ohipa Iesu, ia faatia mai oia ia ˈna! (Luka 23:42; a faaau e te Genese 40:14, 23; Ioba 14:13.) E titau atoa ïa te haamanaˈoraa ia Iehova i te ohipa, te raveraa i te mea e mauruuru ai oia. E nehenehe anei e parau e te haamanaˈo ra outou ia Iehova?

Eiaha e feii i te feia rave hara

7. No te aha vetahi feia apî e maiti ai e haamoe i to ratou Poiete? A horoa i te hoê hiˈoraa.

7 Te maiti nei te feia apî e rave rahi e haamoe ia Iehova no te mea te manaˈo ra ratou e mea etaeta roa te riroraa ei Ite. Te haamanaˈo ra te hoê taeae i Paniora eaha to ˈna manaˈo i to ˈna taurearearaa ra: “Mea au roa na ˈu te ao no te mea e au ra e mea fifi e mea etaeta te parau mau. E tia ia oe ia parahi, ia haapii, ia haere i te mau putuputuraa, ia tamau i te hoê taamu arapoa, e mau mea anaˈe teie aita vau e au e rave.” Te manaˈo ra anei outou i te tahi mau taime e te erehia ra outou i te tahi mea no te mea te tavini ra outou i te Atua? E maere paha outou ia ite outou e ua manaˈo te hoê taata papai i te Bibilia mai te reira. A iriti na i ta outou Bibilia e a taio na i te Salamo 73.

8. No te aha Asapha ‘i feii ai i te feia faaahaaha’?

8 E hiˈopoa tatou i te tahi tuhaa o teie salamo. Te na ô ra te mau irava 2 e te 3 e: “Area vau nei, ua fatata tau avae i te pahee; te huru turori ra to ˈu taahiraa, ia ˈu i feii i te feia [“faaahaaha,” MN] ra, e ite ai au i te maitai o te paieti ore ra.” Ia au i te parau faaomuaraa, na Asapha i papai i teie salamo. E taata faataˈi upaupa ati Iuda oia i ora i te tau o te Arii Davida. (Paraleipomeno 1, 25:1, 2; Paraleipomeno 2, 29:30) Noa ˈtu e e haamaitairaa taa ê ta ˈna e tavini i roto i te hiero o te Atua, ua “feii” oia i te feia i faatietie i to ratou faatura ore i te ture. E au ra e aita to ratou e fifi; mai te mea ra e tei roto ratou i te hau e te ino ore. Inaha, “ua hau” ta ratou hohoˈa manuïaraa ‘i ta to ratou aau e manaˈo ra.’ (Mau irava 5, 7) E faatia haere ratou i ta ratou mau ohipa tuiroo ma “te teoteo,” oia hoi ma te faaahaaha. (Irava 8) ‘E patoi to ratou vaha i te mau raˈi ra, e e aa haere to ratou arero i te fenua atoa nei,’ ma te ore e tâuˈa ˈtu i te taata—i te raˈi aore ra i te fenua nei.—Irava 9.

9. Nafea vetahi Kerisetiano apî i teie mahana e nehenehe ai e manaˈo mai ia Asapha?

9 Mai te reira atoa paha to outou mau hoa i te fare haapiiraa. Ua faaroo paha outou ia ratou ia faatia haere ma te haama ore i ta ratou mau peu taatiraa, ta ratou mau arearearaa maamaa, e ta ratou mau inuraa ava e raveraa i te raau taero. Ia ite outou i te taa-ê-raa i rotopu i to ratou oraraa i parau-noa-hia oraraa oaoa e to outou haerea ǒaǒa ei Kerisetiano, e nehenehe outou e “feii i te feia faaahaaha.” (Mataio 7:13, 14) Ua tae roa Asapha i te parau e: “E tamâraa faufaa ore maori ta ˈu i tau aau nei, e te horoiraa hoi i tau rima i te hapa ore: e ati hoi to ˈu e rui noa ˈtu te mahana.” (Mau irava 13, 14) Oia, ua haamata oia i te feaa i te faufaaraa e tavini i te Atua e o te hoê oraraa tia.

10, 11. (a) Na te aha i turai ia Asapha ia taui i to ˈna haerea? (b) Nafea te feia rave hara e vai ai i nia “i te vahi paia”? A horoa i te hoê hiˈoraa.

10 Auaa râ, aita o Asapha i faaea maoro i roto i te hepohepo. Ua taa oioi ia ˈna e e moemoeâ noa te hohoˈa hau o te feia ino—e e hau o te ore e vai maoro! Teie ta ˈna i parau: “Ua tuuhia ratou e oe i te vahi paia; ua taora-taue-hia ratou e oe ia pohe roa ˈtu. O te vavevave o to ratou pohe e! I pau roa ˈtu ai ratou i te ati rahi ra!” (Mau irava 18, 19) Tei nia atoa e rave rahi o to outou mau hoa “i te vahi paia.” E noaa iho â ratou ia tae i te hoê mahana i to ratou haerea paieti ore, e tupu mai paha te hapûraa hinaaro-ore-hia, te hoê maˈi purumu, tae noa ˈtu te fare tapearaa aore ra te pohe! Te mea ino roa ˈtu râ, e atea ê mai ratou i te Atua.—Iakobo 4:4.

11 Ua ite te hoê Ite apî i Paniora i te tanoraa o te reira. I to ˈna apîraa, e piti huru oraraa to ˈna, ua amuimui roa oia e te hoê pǔpǔ taurearea paieti ore. Aita i maoro, ua here oia i te hoê o ratou—e taata e rave i te raau taero. Noa ˈtu e aita oia i faaohipa i te raau taero, e hoo mai râ oia na to ˈna hoa. “E tauturu atoa vau ia ˈna ia patia ia ˈna,” ta ˈna ïa e faˈi ra. Auaa râ, ua taa i teie tuahine e ua hape oia e ua ora faahou mai oia i te pae varua. Ua hitimahuta râ oia i to ˈna faarooraa e tau taime i muri aˈe, ua pohe to ˈna hoa i rave i te raau taero i te SIDA. Mai ta te papai salamo iho â i parau, tei nia te feia paieti ore “i te vahi paia.” E nehenehe vetahi e pohe taue noa no to ratou huru oraraa hairiiri. E no te toea, ia ore ratou e taui i to ratou mau eˈa, e ite ïa ratou i mua nei e piri maira i ‘te faraa mai’ o “te Fatu ra o Iesu mai te raˈi mai, ma tana mau melahi mana atoa ra, ma te auahi ura ra, i te tuuraa mai i te pohe i te feia aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia o to tatou Fatu o Iesu Mesia ra.”—Tesalonia 2, 1:7, 8.

12. Nafea to te hoê taurearea Tapone iteraa e mea maamaa ia feii i te feia rave hara?

12 Mea maamaa ïa ia feii tatou i “te feia aore i ite i te Atua”! E tia râ ia feii i te feia i ite ia Iehova e e tiaturi nei e ora e a muri noa ˈtu. Ua taa i te hoê taeae apî Tapone i te reira. I to ˈna taurearearaa, “ua hinaaro [atoa oia] i te tiamâraa rahi.” Te faataa ra oia e: “Ua manaˈo vau e te erehia ra vau i te tahi mea. Ua taa ia ˈu i muri iho mai te aha to ˈu oraraa mai te peu e aita te parau mau. E nehenehe au e ora e 70 aore ra e 80 matahiti e a pohe atu ai. O Iehova râ, te horoa maira ïa i te tiaturiraa o te ora mure ore! Ua tauturu to ˈu taaraa i te reira ia ˈu ia mauruuru i te mau mea ta ˈu e fanaˈo ra.” Noa ˈtu râ, e ere i te mea ohie ia tapea i to ˈna haapao maitai mai te peu e te haaatihia ra tatou e te feia aita e pee ra i te mau ture a te Atua. Eaha te tahi mau mea ta outou e nehenehe e rave no te patoi i taua mau faaheporaa ra?

A ara i ta outou mau amuimuiraa!

13, 14. No te aha mea faufaa ia maiti i ta tatou mau amuimuiraa?

13 E hiˈo faahou na tatou i te faataaraa o te taata manuïa i roto i te Salamo 1:1-3 [MN]: “E ao to te taata, aore e faaau i to ˈna haerea i te aˈo a te paieti ore, aore i taahi i te eˈa o te feia rave hara ra, e aore hoi i parahi i te parahiraa o te feia tâhitohito ra. O tei hinaaro râ i te ture a Iehova; e tei ta ˈna ture to ˈna [taioraa ma te reo mǎrû] i te rui e te ao. E au oia i te raau i tanuhia i te hiti anavai ra, o tei hotu i to ˈna ra tau mau, e o tei ore roa i maheahea to ˈna rau; oia atoa, o ta ˈna atoa e rave ra, te [manuïa] ra ïa.”

14 A tapao na mua roa e e tuhaa rahi ta ta outou mau amuimuiraa. Te na ô ra te Maseli 13:20 e: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” E ere ïa te auraa eiaha outou e tâuˈa i te feia apî e ere i te mau Ite no Iehova, aore ra e faaite i te hoê huru ino aore ra etaeta i nia ia ratou. Te faaue maira te Bibilia ia here tatou i to tatou mau taata-tupu e ia “parahi hau noa [tatou] i roto i te taata atoa nei.” (Roma 12:18; Mataio 22:39) Teie râ, e nehenehe outou e ‘faaau i to outou haerea i te aˈo’ a te feia aita e pee ra i te mau ture Bibilia ia amuimui rahi roa outou e o ratou.

Te mau maitai o te taioraa Bibilia

15. Nafea te feia apî e nehenehe ai e hiaai e taio i te Bibilia?

15 Ua ite atoa te papai salamo e mea au na te taata manuïa e taio i te ture a te Atua “[“ma te reo mǎrû,” MN] i te rui e te ao.” (Salamo 1:1, 2) Parau mau, e ere i te mea ohie ia taio i te Bibilia e te vai ra i roto “te tahi mau mea fifi ia maramarama.” (Petero 2, 3:16, MN) E ere râ mea teimaha ia taio i te Bibilia. E nehenehe e ‘hiaai maite i te û anoi-ore-hia’ o te Parau a te Atua. (Petero 1, 2:2) A tamata i te taio maa vahi iti noa i te mahana taitahi. Mai te peu e te vai ra te tahi mau manaˈo aita outou e taa ra, a rave i te mau maimiraa. I muri iho, a feruri i ta outou i taio. (Salamo 77:11, 12) Mai te peu e mea fifi no outou ia haamau i to outou feruriraa, a tamata i te taio ma te faaroohia e “ma te reo mǎrû.” I muri aˈe, mea papu e e au roa outou i te taio i te Bibilia. Te haamanaˈo ra te hoê tuahine apî no Beresilia e: “E au noa ra e mea atea Iehova ia ˈu. Tau avaˈe râ i teie nei, ua haamaitai au i ta ˈu haapiiraa taitahi e ta ˈu taioraa Bibilia. I teie nei, te manaˈo nei au e mea puai aˈe to ˈu taairaa e o Iehova. Ua papu roa ˈtu â ia ˈu e te vai mau ra oia.”

16. Nafea tatou e nehenehe ai e haafaufaa ˈtu â i te mau putuputuraa a te amuiraa?

16 Mea faufaa atoa te haereraa i te mau putuputuraa a te amuiraa no te haere i mua i te pae varua. Ia ‘ara outou i ta outou e faaroo,’ e fanaˈo outou i te faaitoitoraa rahi. (Luka 8:18) Te manaˈo ra anei outou i te tahi mau taime e e ere te mau putuputuraa i te mea anaanatae roa? A uiui ïa e, ‘Eaha ta ˈu e rave ia riro te mau putuputuraa ei mea anaanatae? Te faaroo ra anei au? Te faaineine ra anei au? Te pahono ra anei au?’ Te faaue maira hoi te Bibilia ia ‘faaaraara ˈtu te tahi i te tahi ia rahi te aroha e te mau ohipa maitatai ra ma te faaitoito’ te tahi i te tahi. (Hebera 10:24, 25) No te na reira, e tia ïa ia outou ia apiti atu! Parau mau e no te apiti atu, e tia ia outou ia tuatapapa na mua. Te faˈi ra te hoê tuahine apî e: “Mea ohie aˈe ia apiti atu i te mau putuputuraa ia faaineine oe ia oe.”

E haamanuïa te peeraa i te eˈa o te Atua

17. Nafea te hoê taata taio tamau i te Bibilia e ‘au ai i te raau i tanuhia i te hiti anavai ra’?

17 Te parau atoa ra te papai salamo e “e au” te taata manuïa “i te raau i tanuhia i te hiti anavai ra.” Te hiti anavai e parauhia ra, o te mau apoo pape paha i faaohipahia no te pîpî i te mau tumu raau i roto i te mau faaapu. (Isaia 44:4) E au te taioraa Bibilia i te mau mahana atoa i te ati-maite-raa ˈtu i te hoê pu pau ore o te maa e o te pape mai te reira. (Ieremia 17:8) E fanaˈo outou i te mau mahana atoa i te puai ta outou e hinaaro no te mau papu i roto i te mau tamataraa e te mau fifi. I te mea e ua ite outou eaha te manaˈo o Iehova, e noaa ia outou te paari e hinaarohia no te rave i te mau faaotiraa paari.

18. Eaha te nehenehe e haapapu e e manuïa te hoê taata apî e tavini ia Iehova?

18 I te tahi mau taime, e au ra e mea fifi ia tavini ia Iehova. Eiaha roa ˈtu râ e manaˈo e mea fifi roa no te na reira. (Deuteronomi 30:11) Te tǎpǔ maira te Bibilia e ‘e manuïa ta outou atoa e rave’ i te pae hopea, a titau noa ˈi outou i ta outou tapao matamua e faaoaoa ia Iehova e to ˈna mafatu! (Maseli 27:11) E a haamanaˈo, e ere o outou anaˈe. Te turu maira Iehova e Iesu Mesia ia outou. (Mataio 28:20; Hebera 13:5) Ua ite raua i te mau faaheporaa ta outou e faaruru ra, e eita roa ˈtu raua e faarue ia outou. (Salamo 55:22) Te turu atoa maira “te hui taeae” ia outou e to outou mau metua mai te peu e te mǎtaˈu ra ratou i te Atua. (Petero 1, 2:17) Maoti taua turu ra e ta outou faaotiraa e ta outou tutavaraa, e nehenehe outou e fanaˈo i te hoê oraraa manuïa eiaha noa i teie nei, e a muri noa ˈtu atoa râ!

Mau uiraa faahaamanaˈoraa

◻ Eaha te manuïaraa mau?

◻ No te aha tatou e hinaaro ai ia Iehova no te aratai i to tatou mau taahiraa avae?

◻ Nafea te feia apî e nehenehe ai e ‘taio i to ratou pue mahana’?

◻ No te aha mea maamaa ia feii i te feia rave hara?

◻ Nafea te taioraa Bibilia i te mau mahana atoa e te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa e tauturu ai i te feia apî ia fanaˈo i te hoê oraraa manuïa?

[Hohoˈa i te api 20]

No to ratou ereraa i te hoê “mǎtaˈu” maitai “i te Atua,” te rave nei te feia apî e rave rahi i te hoê haerea faaino

[Hohoˈa i te api 22]

E moe-pinepine-hia i te feia apî e e mau faahopearaa to ta ratou mau ohipa

[Hohoˈa i te api 23]

A haamatau i te au i te taio i te Bibilia

[Hohoˈa i te api 23]

E au roa ˈtu â outou i te mau putuputuraa ia apiti atu outou

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono