Te hoê ao aita e pereoo uira?
E NEHENEHE anei ta outou e feruri i te hoê ao aita e pereoo uira? Aore ra e nehenehe anei ta outou e faahiti mai i te hoê ohipa tei iteahia mai o tei faataui rahi i te huru oraraa e te huru o te mau taata mai ta te pereoo uira i rave i te senekele i mairi? Ahiri e aita e pereoo uira, aita atoa ïa e hotela, aita e vahi tamaaraa e hopoi-roa-hia te maa i roto i te pereoo, e aita e teata e nehenehe e mataitai na roto i te pereoo. Te vahi faufaa roa ˈtu â, ahiri e aita e pereoo uta taata, e pereoo tarahu, e pereoo, aore ra e pereoo uta taoˈa, nafea outou e tae ai i te vahi raveraa ohipa? i te fare haapiiraa? Nafea te feia faaapu e te feia hamani tauihaa e nehenehe ai e faauta i ta ratou mau taoˈa i te matete?
“Ua niuhia te hoê o na taiete marite e ono atoa i nia i te hamaniraa, te opereraa, te atuaturaa, aore ra te faahororaa i te faurao,” o ta The New Encyclopædia Britannica ïa e tapao ra, ma te na ô faahou e: “E hau atu i te hoê i nia i te pae o te tapihooraa rahi a te fenua e hau atu i te hoê i nia i te maha o ta ˈna tapihooraa iti, te mau pereoo e hoohia ˈtura e te mau parau haapapuraa a te mau taiete. No te tahi atu mau fenua, mea iti aˈe teie mau faito, teie râ, ua noaa oioi i te mau fenua no Tapone e no Europa tooa o te râ i te faito a Marite.”
Teie râ, te na ô ra vetahi mau taata, e vahi maitai roa ˈˈe te hoê ao aita e pereoo uira. E piti hoi tumu i parau ai ratou i te reira.
Te maumauraa o te tereraa pereoo ati aˈe te ao nei
Mai te peu e ua faahoro maoro aˈena outou i te pereoo no te imi i te hoê vahi tapearaa, ua ite maitai outou iho e noa ˈtu e mea maitai te pereoo, e ere râ i te mea au ia rahi roa i roto i te hoê vahi apǐapǐ. Aore ra ua faahoro aˈena outou i te pereoo i roto i te hoê maumauraa o te tereraa pereoo riaria mau i nia i te purumu, ua ite outou e mea teimaha ia parahi noa i roto i te hoê pereoo tei hamanihia no te tere, o te tia râ ia tapeapeahia.
I te matahiti 1950, i te mau Hau Amui no Marite anaˈe e 1 pereoo no te mau 4 taata atoa. I te matahiti 1974, ua noaa i te mau fenua no Beletita, Beretane, Farani, Helemani, Holane, Italia, e Tuete i te faito a Marite. Mai reira mai râ, ua maraa te numera a Marite fatata 1 pereoo no te mau 2 taata atoa. I teie nei, i te mau fenua no Helemani e Luxembourg fatata e 1 pereoo no te mau 2 taata atoa. Aita atoa te mau fenua no Beletita, Beretane, Farani, Holane, e Italia i atea roa.
Te riro ra te rahiraa oire rarahi—noa ˈtu eaha te vahi i te ao nei—mai te mau vahi tapearaa pereoo rarahi. Ei hiˈoraa, i Inidia, i te tau o te tiamâraa i te matahiti 1947, e 11 000 pereoo uira e e pereoo uta taoˈa i New Delhi, to ˈna oire pu. I te matahiti 1993, ua hau atu te numera i te 2 200 000! Te hoê maraaraa rahi teie—teie râ, “te manaˈohia ra e e tataipiti teie numera i te hopea o te senekele,” ia au i te vea ra Time.
Oia atoa, i Europa Hitia o te râ, e hoê anaˈe i nia i te maha to ˈna rahiraa pereoo i te taata taitahi ia faaauhia i ta Europa Tooa o te râ, te vai ra tau 400 mirioni taata e hoo mai i te pereoo a muri aˈe. I roto noa tau matahiti, e taui te huru tupuraa i Taina, tei matauhia e tae mai i teie mahana e e 400 mirioni pereoo tataahi ta ˈna. Mai tei tapaohia i te matahiti 1994, “te opua ra te faatereraa i te hoê maraaraa oioi i roto i te hamaniraa pereoo uira,” mai 1,3 mirioni pereoo i te matahiti hoê i e 3 mirioni i te hopea o te senekele.
Te haamǎtaˈuraa o te haaviiviiraa
Ua na ô te vea ra The Daily Telegraph o te 28 no Atopa 1994, “aita e mataˈi apî faahou ta Beretane.” E parau faarahi paha teie, e parau mau râ o te faatupu i te haapeapearaa. Ua faaara te orometua haapii ra o Stuart Penkett, no te Fare haapiiraa tuatoru no Est-Anglie, e: “Te taui ra te mau pereoo uira i te ihitaoˈa o to tatou reva mataˈi taatoa.”
No nia i te rahi-roa-raa o te haaviiviiraa o te mǎhu oxyde de carbone, te na ô ra te buka ra 5 000 mahana no te faaora i te palaneta (beretane), “te faaere nei oia i te tino i te mataˈi ora, te faaino ra i te ite e te feruriraa, te faataere ra i te hautiraa o te tino e te faatupu ra i te varea taoto.” E te na ô ra te Faanahonahoraa no te oraora-maitai-raa na te ao nei e: “Fatata te afaraa o te taatoaraa o te mau taata no te oire i Europa e i Marite Apatoerau e faaruru ra i te faito teitei roa e ore hoi e faatiahia o te mǎhu oxyde de carbone.”
Te manaˈohia ra e i vetahi mau vahi, te haapohe ra te mau au auahi pereoo e rave rahi taata i te matahiti hoê—taa ê noa ˈtu i te mau rahiraa miria dala marite e haamâuˈahia ra no te faainoraahia te vahi nohoraa natura. I te avaˈe Tiurai 1995, i roto i te mau parau apî na roto i te afata teata, ua faaite te hoê tabula e te pohe nei te tahi 11 000 Beretane i te haaviiviiraa o te au auahi pereoo uira i te matahiti hoê.
I te matahiti 1995, ua faatupuhia te Apooraa no te ahuaraˈi a te mau Nunaa Amui i Berlin. Ua farii te mau tia no 116 fenua mai, e e tia ia ravehia te tahi ohipa. Teie râ, e rave rahi tei inoino, no te mea ua faataimehia te fariiraa i te mau tapao taa maitai e te haamauraa i te mau ture papu maitai aore ra te faanahoraa i te mau porotarama papu.
No nia i ta te buka ra 5 000 mahana no te faaora i te palaneta (beretane) i parau na i te matahiti 1990, e ere paha i te mea maere teie faataimeraa. “Na te huru o te mana i te pae politita e i te pae faanavairaa faufaa i roto i te taiete tapihaa no teie tau,” o tei haamatarahia ïa, “e faataa e mea tano noa teie mau raveraa i opuahia no te aro i te haamouraa o te vahi nohoraa natura mai te peu e eita te reira e haafifi i te mau ohipa a te faanavairaa faufaa.”
No reira te Time i faaara ˈi aita i maoro aˈenei e e “nehenehe te haapueraa te mǎhu carbonique e te tahi atu mau mǎhu o te mahanahanaraa o te fenua i roto i te reva mataˈi e tamahanahana mǎrû noa i te fenua. Ia au i te mau aivanaa e rave rahi, te faahopearaa oia hoi te paˈurâ, te taheraa te pape toetoe paari i te poro fenua, te maraaraa te faito o te miti, te îraa te pape na te mau pae miti, te vero puai roa ˈtu â e te tahi atu â mau ati ahuaraˈi.”
Te titau ra te haaviiviiraa rahi ia ravehia te tahi ohipa. Eaha râ?