Te imiraa i te mau ravea e au
E ERE te mau pereoo uira anaˈe teie e haaviivii nei. E hopoia atoa ta te mau utuafare taa ê, te mau fare hamaniraa tauihaa, e te mau fare uira. E tuhaa rahi râ ta te pereoo uira i roto i te haaviiviiraa ati aˈe te ao nei.
Inaha, ua tae roa te buka ra 5 000 mahana no te faaora i te palaneta (beretane) i te parau e: “Ahiri e e faataa-maitai-hia teie mau faahopearaa—te faahopearaa iho â râ i nia i to tatou ahuaraˈi o te faatupuraa i te mǎhu carbonique—peneiaˈe eita roa ˈtu te pereoo e hamanihia.” Te faˈi nei râ oia e: “Tera râ, e ravea teie, e aita te feia hamani pereoo, aita te pu hamaniraa purumu, aita te mau taatiraa a te hau, aita atoa te huiraatira, o te faaohipa ra hoi i to ratou iho pereoo, i ineine i te feruri.”
Eita anei e tia i te mau ravea aravihi apî, o tei afai hoi i te taata i nia i te avaˈe, ia hamani i te pereoo haaviivii ore? E ere roa ˈtu i te mea ohie ia rave mai tei parauhia, no reira hou te mau fifi no te hamani i te hoê pereoo haaviivii ore e nehenehe ai e faatitiaifarohia, e tamau-noa-hia te imiraa i te tahi atu mau ravea e au.
Faaitiraa i te mau taoˈa haaviivii
I te mau matahiti 1960, ua haamau te mau Hau Amui no Marite i te faatureraa ia tamauhia te mau taoˈa hiˈopoaraa i nia i te mau pereoo uira no te taotia i te mau taoˈa haaviivii. Ua na reira atoa vetahi atu mau fenua e te mau faatereraa mai reira mai.
I teie nei, te faaohipa-rahi-hia nei te mau titia tamauhia i nia i te haapupuraa pereoo, o te titau ra ia faaohipahia te mori aita e tapau, no te titia i te mau mǎhu taero haaviivii no roto mai i te pereoo. I roto i te mau matahiti 1976 e 1980, i muri aˈe i to te feia faahoro pereoo faaohipa-rahi-raa i te mori aita e tapau, ua iti mai te faito tapau i roto i te toto o te mau Marite e hoê i nia i te toru. E ohipa maitai ïa teie, no te mea e nehenehe te rahi-roa-raa o te tapau e haafifi i te faanahoraa uaua uira e e faataere i te aravihi e haapii. Tera noa râ, noa ˈtu e ua iti mai te faito tapau i roto e rave rahi fenua ona, e ere hoê â huru i te mau fenua navai ore.
Mea faahiahia te manuïaraa o te mau titia, tera râ, te aimârô-noa-hia ra no nia i to ratou faaohiparaa. I te mea e ua itihia te puai o te pereoo i te faaoreraahia te tapau, ua tauihia te anoiraa hydrocarbure o te mori. Ua tupu ïa te hoê maraaraa o te tahi atu mau taoˈa o te faatupu i te mariri ai taata, mai te benzène e te toluène, o ta te mau titia i ore i faaiti.
Hau atu, te titau ra te mau titia ia faaohipahia te platine. Ia au i te Orometua haapii ra o Iain Thornton, no te Imperial College i Beretane, hoê o ta ratou mau faahopearaa iino, te maraaraa ïa o te platine i roto i te repo puehu na te hiti purumu. Ua faaara oia e e nehenehe taua “mau huru platine puehu e ô i roto i te anairaa o te maa.”
Noa ˈtu te manuïaraa o te “mau titia i Marite Apatoerau, Tapone, Korea Apatoa, e e rave rahi fenua no Europa,” te faˈi nei te buka ra 5 000 mahana no te faaora i te palaneta (beretane) ma te papu e, “ua faaore roa te maraaraa uˈana o te rahiraa pereoo ati aˈe te ao nei i te mau faufaa o te maitairaa te mataˈi.”
Te faahoro-mǎrû-raa
Te tahi atu ravea no te faaiti i te au auahi pereoo uira, ia faahoro mǎrû ïa. Tera râ, i te mau Hau Amui no Marite, ua haamaraa iho nei vetahi hau i te taotiaraa o te tere. I Helemani, e ere i te mea pinepine te mau faatureraa etaeta. Papu maitai, te patoi ra te feia hamani pereoo, te tumu ratou e hoo ai i te pereoo, o te hamaniraa ïa i te mau matini puai o te nehenehe e tere tamau ma te ohie hau atu i te 150 kilometera i te hora, oia atoa e rave rahi feia faahoro. E au ra râ i teie nei, e te rahi noa ˈtura te mau Helemani o te farii ra i te mau faatureraa no nia i te tere, e ere noa no te parururaa i te vahi nohoraa natura, no te arai atoa râ i te ati.
I roto i te tahi mau fenua, te titauhia ra i te mau taata ia faahoro mǎrû i te pereoo ia naeahia te haaviiviiraa i te mau faito eita e fariihia—aore ra ia faaea roa i te faahoro. Ua itehia na roto i te hoê uiuiraa manaˈo i te matahiti 1995 e e 80 i nia i te hanere o te mau Helemani te farii ia haamauhia te mau taotiaraa o te tere mai te peu e ua teitei roa te mau faito ozone. Ua rave aˈena e rave rahi oire ati aˈe te ao nei, Ateno e o Roma atoa, i te mau taahiraa no te taotia i te faahororaa i raro aˈe i te tahi mau tupuraa. Te opua ra vetahi i te na reira atoa.
Te faaohiparaa i te pereoo tataahi
No te faaiti mai i te maumauraa o te tereraa pereoo, ua faatopa vetahi mau oire i te mau tuhaa moni no te mau pereoo uta taata. Te pûpû nei vetahi i te tahi mau pereoo uta taata tamoni ore no te feia faahoro e aufau ra i te hoê tuhaa moni haihai no te tapea i to ratou pereoo i te mau vahi pereoo e vai ra. Ua faaherehere vetahi mau oire i te tahi mau aroâ no te mau pereoo uta taata e te mau pereoo tarahu anaˈe no te faaoioi i teie mau huru faautaraa.
Ua tapaohia te hoê ravea apî no te aro i te fifi aita i maoro aˈenei i roto i The European: “No te hoê ohipa tei ravehia i Holane i te hopea o te mau matahiti 1960, ua itehia e te feia aravihi no Danemata i te hoê ravea no te faaiti i te haaviiviiraa o te mataˈi e te maumauraa o te tereraa pereoo na roto i te faaitoitoraa i te taata ia faaohipa i te mau pereoo tataahi maoti râ i te pereoo uira.” Te apǎpǎ noa ra te mau pereoo tataahi i roto e rave rau vahi i te mau aroâ no Copenhague. Na roto i te patiaraa i te tahi moni e matara mai ai te hoê pereoo tataahi. E nehenehe e rave faahou mai i te moni i patiahia ia faahoˈihia te pereoo tataahi i muri iho i te vahi e tano. Na te tau e faaite mai e mea ohie e e auhia anei teie raveraa.
No te faaitoito ia faaohipahia te pereoo tataahi ei monoraa i te pereoo uira, te faatia ra te tahi mau oire no Helemani i te feia na nia i te pereoo tataahi, ia tere na te pae opanihia i nia i te mau aroâ faatiahia ia tere na te hoê noa pae! I te mea hoi e fatata hoê i nia i te toru o te mau tere atoa i roto i te oire e hau atu i te hoê i nia i te toru i te mau mataeinaa, mea iti aˈe i te 3 kilometera, e nehenehe ïa e rave rahi taata e haere ohie noa na raro aore ra na nia i te pereoo tataahi. E tauturu te reira ia faaiti i te haaviiviiraa; i te hoê â taime, e faaetaeta atoa ïa te feia tataahi i to ratou tino.
Te mau pereoo uira faito apî
Te tamau-noa-hia ra te hamaniraa i te mau pereoo haaviivii ore. Ua hamanihia te mau pereoo uira e tere maoti te mau accu, ua taotiahia râ te oioiraa e te tere. Parau mau atoa no te mau pereoo ito mahana.
Te tahi atu ravea tei imihia, o te faaohiparaa ïa i te mǎhu hitorotene, ei mori. Fatata e aita e taoˈa haaviivii to te hitorotene, tera râ, e opanihia ia hoo.
Ma te farii e e tia ia hamani i te tahi atu faito pereoo uira, ua faaite te peretiteni ra o Clinton no Marite i te matahiti 1993, e e ohipa amui te faatereraa e te pu hamaniraa pereoo marite no te hamani i te pereoo uira no te tau a muri aˈe. Ua parau o ˈna e: “Te tamata nei tatou i te haamata i te hoê ohipa aravihi apî ma te hinaaro e manuïa, o tei ore hoi i tamatahia aˈenei e to tatou fenua.” Noa ˈtu e e nehenehe “e hamani i te pereoo uira aravihi roa ˈˈe e te au roa ˈˈe i te pae natura no te senekele 21,” o ta ˈna i parau aita râ i papu roa ˈtura. Te opuahia ra e hamani i te hoê pereoo uira faito apî i roto noa e tau ahuru matahiti—teie râ, mea moni roa.
Te ohipa ra vetahi feia hamani i nia i te mau pereoo faito apî e tere ma te anoi i te mori e te uira. I Helemani—no te hoê moni rahi—ua hamani-aˈena-hia te hoê pereoo uira tuaro o te nehenehe e tere oioi i roto noa e iva tetoni mai te 100 kilometera i te hora, e tae noa ˈtu i te hoê tere puai roa e 180 kilometera i te hora. I muri aˈe râ e 200 kilometera, e paapaaina te pereoo e e mau roa tae noa ˈtu i te taime e faaî-faahou-hia te accu e toru hora te maororaa. Te tamau noa ra te imiraa, e te tiaturihia ra i te tahi atu â haereraa i mua.
Te hoê tuhaa noa o te fifi
Nafea ia faaore roa i te mau taoˈa taero haaviivii, o te hoê tuhaa noa ïa teie o te fifi. E faatupu atoa te pereoo uira i te maniania, e mea matauhia te reira e te taata e noho ra i pihai iho i te hoê purumu tere-rahi-hia e te mau pereoo. I te mea hoi e nehenehe ta te maniania tamau o te pereoo e faaino roa i te oraora-maitai-raa, e tuhaa ê matamua atoa teie o te fifi te tia ia faaafarohia.
Te faaite atoa ra te feia here i te natura e e rave rahi mea haviti o te natura tei faainohia e te mau purumu rarahi hairiiri e mau kilometera te atea, e te mau vahi tapihooraa tauihaa e te mau iri piaraa parau au ore ia mataitaihia na te hiti purumu. Teie râ, a maraa noa ˈi te numera o te mau pereoo, e hinaaro-rahi-hia ïa te purumu.
Te tamau noa ra vetahi mau pereoo, i muri aˈe i te mau matahiti haaviiviiraa a faahoro-noa-hia ˈi e to ratou fatu, i te haaviivii oia atoa i “muri aˈe i te pohe.” Ua riro te mau pereoo faaruehia, hairiiri ia hiˈo atu, ei fifi rahi e ua tia ia haamauhia te faatureraa i roto i vetahi vahi no te arai i ta ratou faaapǐapǐ-roa-raa i te mataeinaa. E hamanihia anei te pereoo uira faahiahia roa ˈˈe, hamanihia e te mau tauihaa e mea ohie ia faaohipa-faahou-hia? Aita teie huru pereoo i itehia ˈtura.
“Te haapeapea rahi nei te rahiraa Helemani no nia i te mau mea e haaati ra,” o ta te hoê vea apî ïa e tapao ra, i te na ô-faahou-raa e, “mea iti râ o te ohipa ra no te reira.” Ua faahitihia te hoê tia faatere i te na ôraa e: “Aita hoê taata e manaˈo ra e faahapa ia ˈna iho, aita atoa i ineine i te farii e e hopoia ta ˈna.” E, e ere i te mea ohie ia faaafaro i te mau fifi i roto i te hoê ao e riro hoi te taata ei “miimii” e te “tahemo parau au.”—Timoteo 2, 3:1-3.
Te tamau noa ra râ te imiraa i te mau ravea e au. E iteahia mai anei te hoê ravea faahiahia roa ˈˈe no te haaviiviiraa e te pereoo uira?
[Hohoˈa i te api 7]
E nehenehe anei e faaiti mai i te haaviiviiraa na roto i te faaohiparaa i to tatou mau pereoo utaraa taata, te faanahoraa e faaî i te pereoo, aore ra te pereoo tataahi?