Te apǐapǐ mǎrû noa ra te mau oire rarahi
ATI noa ˈˈe te ao nei, te maraa noa ra te mau oire rarahi, te mau oire aano roa, ma te huti tau mirioni taata o te imi ra i te ohipa, te fare, e te mau maitai o te oraraa e vai ra i roto i te oire. Tera râ e pau rahi te itehia mai. Ua riro te hutiraa i te aho i roto i taua mau oire ra e maraa noa ra ei mea atâta roa no te oraora-maitai-raa o te taata.
Te faaite ra te hoê titorotororaa aita i maoro aˈenei a te UNEP (Porotarama a te nunaa amui i te pae o te natura) e a te Faanahoraa o te oraora-maitai-raa o te ao nei e te viivii oioi noa ˈtura te reva i roto e 20 o te mau oire rarahi o te ao nei. “I roto i te tahi mau tupuraa,” ta te vea ra Our Planet e parau ra, te hoê vea e neneihia ra i te fenua Kenya e te UNEP, “mai te auauahi tuiroo i Lonedona a 40 matahiti i teie nei, mai te reira atoa te rahi o te viiviiraa o te reva.” O te feia e ora ra i te oire no Mexico teie e faaruru rahi nei i roto i taua tuhaa ra, area na ahuru mirioni taata i roto i taua mau oire ra mai ia Bangkok, Beijing, Caire, e o São Paulo aita hoi ratou i iti aˈe i te fifihia i te viiviiraa o te reva.
Mai te aha te huru o te atâtaraa o te reva i roto i taua mau oire ra? Oia hoi, te rahiraa o te mau faito taoˈa haaviivii, mai te sulfure dioxide, te carbone monoxide, e te tapau, mea atâta ïa i roto e rave rahi mau tuhaa. E faaino te reira e rave rahi mau tuhaa o te tino: te mau fifi i te pae o te hutihutiraa aho e o te mafatu, te inoraa te mau uaua, e oia atoa te puo ivi, te upaa, e te maˈiraa te mape.
Na te aha e haaviivii ra i te reva? Te tumu rahi otahi roa i roto i taua mau oire ra, ia au i te parau a te vea ra Our Planet, o te mau pereoo uira ïa. I te mea e te numera o te mau pereoo na te ao nei teie ïa—630 mirioni—“e te manaˈohia ra e tataipiti te numera i na 20-30 matahiti i mua, i roto iho â râ i te area o te mau oire,” mea pouri mau hoi te huru o te reva i roto i te mau oire a muri aˈe. No te faarahi atu â i te fifi, e mea varavara te mau ravea parururaa i ravehia, mai, ia au i ta te faataaraa e faaite ra, i roto e rave rahi mau oire rarahi “mea iti roa te mau faaararaa no nia i te atâtaraa o te fifi.” Eita ïa e maerehia, te faaitoito nei te vea ra Our Planet i taua mau oire ra ia tuu i nia i te parahiraa matamua te mau ravea e ravehia ra no te tamâ i te reva. Mai te peu e eita te reira e ravehia, mea fifi mau te oraraa no a muri aˈe. Ia au i te faaauraa a te hoê vea, “te faaruru mǎrû noa ra teie mau oire i te ereraa o te mataˈi ora a tamau noa ˈi ta ratou mataˈi i te ino mai.”