Te uiui nei te mau taurearea . . .
Huˈa avaava—Mea ino anei?
‘I TO Cord, 13 matahiti, haereraa e faaea i te pae ropu-tooa o te râ o te mau Hau Amui no Marite, ua ite oioi aˈera oia e te erehia ra o ˈna i te hoê taoˈa matauhia e te mau tamaroa no te 4ème: te hoê punu iti huˈa avaava, e avaava o te ore e puhipuhihia. E feia “taipu” huˈa avaava te rahiraa o to ˈna mau hoa apî, e ua hinaaro atoa o Cord e rave mai ta ratou. No reira, i to te hoê taurearea horoaraa mai i te hoê puohu iti huˈa avaava, ua rave maira oia e ua patia ˈtura maa huˈa avaava i rotopu i to ˈna utu e to ˈna tie niho mai te hoê taata i matau i taua peu ra.’—Vea ra Listen.
E rave rahi mau taurearea mai ia Cord te huru. Te na ô ra te taote Christopher A. Squier, orometua tuatapapa i te mau maˈi o te vaha, e, te rahi noa ˈtura te mau taurearea tamaroa o te haamata nei i te rave i te huˈa avaava. Noa ˈtu e aita te hooraa i te avaava puhipuhi-ore-hia i haere faahou i nia, i te hopea o te mau matahiti 1980, te na ô ra te taote Squier e, “te maraa faahou ra te raveraa i te huˈa avaava rarirari.”a Ei hiˈoraa, te faataa ra te feia maimi e, 1 tamaroa i nia i te 5 e haere ra i te haapiiraa tuarua i Marite e 1 i nia i te 3 i Tuete—e mau mirioni ïa taurearea—o te rave nei i te avaava puhipuhi-ore-hia. Eaha ïa te tumu?
“Mea iti aˈe te atâta i te puhipuhiraa i te avaava.” “Aita e haapapuraa e mea atâta teie peu.” “Te na reira nei to ˈu mau hoa. E aita ratou i fifihia.” “E ere pauroa te taime, eita ïa te reira e faaino ia ˈu.” “Aita e taata i pohe aˈenei i teie peu.” Ia au i te Totaiete marite no te mariri ai taata, teie vetahi mau tumu ta te mau taurearea e horoa pinepine nei ia anihia ratou e no te aha ratou e maiti ai i te avaava puhipuhi-ore-hia.
Na te aha i turai i te mau taurearea ia manaˈo e mea maitai aˈe ia rave i te huˈa avaava i te puhipuhi i te avaava? Mai te reira mau anei?
Te manuïaraa te poroi faatianiani
Mai te mau matahiti mai â to te tapihaa puai o te avaava niniiraa i nia i te mau taurearea i te mau poroi faatianiani o tei faaite e, te avaava puhipuhi-ore-hia, aita e ino, mai te amuraa ïa i te chewing-gum, e hoê â faufaaraa e te mau tiaa “tennis” numera hoê. Na roto i te mau poroi mai teie: “A huti i te huˈa, eiaha te hâuˈa,” “A fanaˈo i te navenave o te avaava, ma te haapae i te auauahi,” e “Maa mea iti noa, e ua mâha roa,” te parauhia ra e mea faahiahia aˈe te raveraa i te huˈa avaava i te puhipuhiraa i te avaava.
I te opaniraahia teie mau poroi na roto i te afata teata e te radio i te fenua marite, ua tamau noa te tapihaa o te avaava i te haapuroro i ta ˈna poroi na roto i te faatianiraa a te mau vea. Ua faaiteite te mau hohoˈa nehenehe maitai o te mau tane pautuutu o te faaanaanatae ra ia ratou na roto i te auauraa i te animala, te paiumaraa i te mato, e te faaheeraa na nia i te mau tahora faatitapou—e te hoê punu iti huˈa avaava ite-maitai-hia i roto i te pute piripou—i te hoê poroi puai e te maramarama maitai: “E peu nehenehe roa te raveraa i te avaava puhipuhi-ore-hia, e au i te natura, e e ravea no te riro ei tane mau!”
Te na ô ra te tabula a te mau taote tǎpǔ no Marite no te matahiti 1994, oia hoi Te arairaa i te raveraa i te avaava i rotopu i te mau taurearea (beretane), e, e rave rahi mau taurearea o te tiaturi nei e “e ere te avaava puhipuhi-ore-hia i te mea ino e te fariihia nei e te taata.” Ua faaite te hoê maimiraa i ravehia i nia i te mau taurearea haere haapiiraa tuarua e “fatata e 60 % o te mau taurearea no te 6ème tae atu i te 4ème, e 40 % no te 3ème tae atu i te piha hopea, o tei tiaturi e aita roa ˈtu e atâtaraa aore ra mea iti roa, i te rave-tamau-raa i te avaava puhipuhi-ore-hia.” E tae noa ˈtu i te mau taurearea haere haapiiraa tuarua o tei farii i te atâta o te avaava puhipuhi-ore-hia, “aita ratou i manaˈo e mea ino roa.” Ua manuïa ïa te mau poroi faatianiani. E parau mau anei râ?
Te na ô ra te hoê maseli a te Bibilia e: “Te faaroo ra te ite ore i te mau parau atoa ra; te hiˈo maitai ra râ te taata haapao ra i to ˈna taahiraa.” E te na ô ra te tahi atu maseli e: “E rave â te taata haapao i te mau mea atoa ma te ite.” (Maseli 13:16; 14:15) Eaha ïa ta te mau ohipa i itehia mai e faaite ra no nia i te avaava puhipuhi-ore-hia?
Te mau tapao iino
Noa ˈtu e te faaite nei te mau poroi faatianiani e e maitai atu â to outou huru, ia rave outou i te avaava puhipuhi-ore-hia e, e ere i te mea atâta no to outou tino, mea ê roa ïa te mau ohipa i itehia mai. A tahi, eita te raveraa i te avaava puhipuhi-ore-hia e haamaitai i to outou hohoˈa. Mai te peu e eita outou e tiaturi, a patia na i to outou arero i nia i to outou paparia. A hiˈo na râ ia outou i roto i te hiˈo. “Mea nehenehe anei”? Aita roa ˈtu. Te hiˈoraa rapaeau noa ïa te reira. To roto râ, mea ino roa ˈtu ïa.
Ei hiˈoraa, te feia e auau aore ra e huti tamau i te huˈa avaava, e afafa ïa to ratou utu, e tafetafeta to ratou niho, e hâuˈa ino to ratou vaha, e e mauiui to ratou tie niho—e ere ïa i te mea au roa. Hau atu, eita ratou e nehenehe faahou e tamata e e hâuˈa maitai, e e maraa to ratou tupaipairaa mafatu e to ratou neˈiraa toto—e mau tapao iino mau â. Te tapao ino roa ˈtu râ, oia hoi ua faaite mai te mau maimiraa i ravehia i Europa, i Inidia, e i te fenua Marite e, te faatupu nei te avaava puhipuhi-ore-hia i te mau mariri ai taata o te paparia, o te tie niho, e o te arapoa. Aita te feia aravihi e maere nei i teie mau parau. Te na ô ra te hoê maimiraa e: “To te huˈa avaava te faito teitei roa ˈˈe o te mau taoˈa faatupu mariri ai taata, ia faaauhia i te mau taoˈa atoa e ô i roto i te tino.” Eita e maerehia e “e 50 % hau aˈe te atâta no te feia rave maoro i te huˈa avaava ia roohia i te mariri ai taata o te vaha, i te feia rave ore.”
Ia haamata anaˈe te mariri ai taata o te vaha, mea ino roa te mau faahopearaa. E ere noa o te oraora-maitai-raa o te taata rave huˈa avaava o te ino roa, mea pinepine râ, e nehenehe atoa oia e pohe oioi aˈe. Te faatia ra te hoê papai a te Totaiete marite no te mariri ai taata, i teie aamu peapea: ‘E 13 matahiti to Sean i to ˈna haamataraa i te rave i te huˈa avaava. Ua manaˈo hoi oia e mea iti aˈe te atâta i te puhipuhiraa i te avaava. I muri aˈe e pae matahiti to ˈna taipuraa hoê punu e tiahapa i te mahana, ua tupu te hoê opupu i nia i to ˈna arero. E mariri ai taata ïa o te vaha. Ua tâpû te mau taote i te hoê pae o to ˈna arero, ua parare râ te mariri ai taata i roto roa i te arapoa. Ua ravehia ˈtura e rave rahi atu â mau tâpûraa o tei faaino i to ˈna hohoˈa, aita râ e faufaa—ua pohe oia i te 19raa o to ˈna matahiti. Hou to ˈna poheraa, ua papai o Sean i te hoê poroi poto roa i nia i te hoê papie iti: “Eiaha e rave i te huˈa avaava.”’
Faatîtî-roa-hia!
I to Cord, te taurearea i faahitihia i te omuaraa ra, taioraa i te aamu peapea o Sean, i reira to ˈna iteraa. Ua faaoti atura oia e faaea. E ere râ i te mea ohie. “Aita te hiaai i ore atura,” o ta Cord ïa i faaite i te vea ra Listen. “E tae roa mai i teie nei, e rave rahi ïa avaˈe i muri aˈe i to ˈu faaearaa, te fâfâ nei â vau i to ˈu mau pute no te imi i ta ˈu puohu. Te amu noa nei au i te chewing-gum. Te tauturu nei te reira ia ˈu, aita râ e faaore nei i te hiaai.”
Te haapapu nei te vea marite ra Ca-A Cancer Journal for Clinicians e: “I nia i te rahiraa taurearea hiˈopoahia o tei tamata i te faaea i te rave i te avaava puhipuhi-ore-hia, mea iti roa te faito i nia i te hanere o tei manuïa.” Eaha râ te mea e haafifi ra i te faaearaa i te rave i te avaava puhipuhi-ore-hia? Hoê â ïa raau taero o te haafifi nei i te faaearaa i te puhipuhi i te avaava: te nicotine.
Te nicotine, te raau taero e vai ra i roto i te mau avaava e i roto atoa i te avaava puhipuhi-ore-hia, o te hoê ïa taoˈa taero o te faatupu nei i te tahi navenave i roto i te taata rave. I te mau 30 minuti atoa aore ra i roto i tera area, e tia i te taata ia rave i te tahi atu taipu ia ore teie navenave ia faaea. E faatîtî te nicotine ia outou. No taua faatîtîraa ra, ua tae roa vetahi i te tapea maa huˈa avaava i roto i to ratou vaha i te po e te ao—e tae noa ˈtu ia taoto anaˈe ratou.
Taa ê atu i ta te mau taurearea e manaˈo ra paha, eita te taipuraa e faaiti i te rahiraa nicotine e ravehia. Hoê punu iti huˈa avaava i te mahana, hoê â ïa to ˈna faito nicotine e e 60 avaava! Te na ô ra te tabula ra Te arairaa i te raveraa i te avaava i rotopu i te mau taurearea e, ‘hoê â rahiraa nicotine e momihia nei e te feia rave huˈa avaava, e te feia puhipuhi avaava—peneiaˈe e piti taime hau atu.’ (Na matou e papai faaopa nei.) Taa ê atu i te nicotine, te vai ra i roto i te huˈa avaava, hoê ahuru taime hau atu taoˈa nitrosamines (taoˈa puai faatupu mariri ai taata) i te mau avaava.
A feruri maitai
Te na ô ra te taote Roy Sessions, taote tâpû i te vaehaa upoo-arapoa, e, “Aita e feaaraa e e mau taoˈa atâta roa te reira. Te faatupu nei ratou i te faatîtîraa ta te rahiraa o te taata e parau nei e, mea fifi aˈe ia haapae i te puhipuhiraa i te avaava.” Ua faaoti te taote rapaau i te mariri ai taata o te niho, o Oscar Guerra, e: “Mea au ore roa na te tino te huˈa avaava.” Ua tuea te manaˈo o te feia maimi aravihi na te ao nei: E ere te maa huˈa avaava i te tahi noa maa fifi iti. E pau outou ia ˈna!
E tumu faufaa roa ˈtu â to te mau taurearea kerisetiano no te haapae i te mau taoˈa avaava atoa, i te oraora-maitai-raa—to ratou ïa hinaaro e faaoaoa i te Atua ra o Iehova. Te faaue ra ta ˈna Parau e: “E tamâ hua tatou ia tatou iho i te mau viivii atoa o te tino e te varua, ma te faatupu hua i te maitai i te mǎtaˈuraa ˈtu i te Atua.”—Korinetia 2, 7:1.
Te haapoto maitai ra te hoê vea beretane (Aviation, Space, and Environmental Medicine) i teie tumu parau, i te na ôraa e: “Te avaava, e raau hâuˈa ino ïa tei faaohipahia e e piti anaˈe mea ora—te hoê toˈe iti matie e te taata. Aita râ te toˈe iti i naeahia i te ite o te taata.”
Ua ite râ outou. A feruri maitai ïa—eiaha e haamata.
[Nota i raro i te api]
a E piti huru avaava puhipuhi-ore-hia tei matauhia: te huˈa avaava e hutihia e te huˈa avaava e auauhia. Te vai ra te huˈa avaava hutihia e mea mǎrô e te mea rarirari. Mea au aˈe na te mau taurearea te huˈa avaava rarirari—e avaava tâpû-huˈahuˈa-hia e o tei anoihia e te taoˈa haamonamona, te taoˈa faaaminamina, e te faanoanoa, i roto i te hoê punu iti aore ra i roto i te mau puohu mai te puohu tî. Te “taipuraa,” o te raveraa mai ïa maa huˈa avaava i rotopu i te manimani rahi e te manimani faatoro, a patia ˈtu ai i rotopu i te utu aore ra te paparia e te tie niho.
[Parau iti faaôhia i te api 29]
‘Hou to ˈna poheraa, ua papai o Sean i te hoê poroi poto roa: “Eiaha e rave i te huˈa avaava”’
[Hohoˈa i te api 28]
Ua haamata te mau taurearea i te au roa i te auauraa avaava. E tamata anei oe?