Ia au i te Bibilia
E tiai anei te kerisetiano mau ia paruru mai te Atua ia ˈna?
NO TE hopoi i te tauihaa tauturu na to ratou mau hoa faaroo, ua faahoro vetahi mau kerisetiano, i muri aˈe i te faaotiraa i te hoê pure, i te mau pereoo rarahi na roto i te hoê tuhaa fenua e tamaˈi ra, ma te nehenehe hoi ratou e taparahihia. Ua tapae râ ratou ma te peapea ore, e ua maere roa te mau nuu e aro ra. Na te melahi anei a te Atua i paruru ia ratou?
E piti hoa faaipoipo, e rave rahi matahiti raua i roto i te taviniraa faaroo, o tei pohe i te toparaa te hoê manureva i te vahi mau ta raua e poro ra. No te aha te melahi a te Atua i ore ai e faaara ia raua aore ra i faatioi i te manureva i te vahi ê i taua taime mau ra?—A faaau e te Ohipa 8:26.
Ia faaauhia teie na tupuraa, e nehenehe tatou e aniani e: No te aha vetahi mau kerisetiano e pohe ai a rave ai i te hinaaro o te Atua, area vetahi ra, e ora mai ïa ratou, mea pinepine i roto i te mau tupuraa atâta roa? E tia anei i te mau kerisetiano ia tiaturi e e paruru mai te Atua ia ratou, i teie iho â râ “anotau hopea”?—Timoteo 2, 3:1.
Te tumu o te parururaa a te Atua
Ua tǎpǔ te Atua ra o Iehova e haamaitai e e paruru i to ˈna nunaa. (Exodo 19:3-6; Isaia 54:17) Ua na reira oia ma te faahiahia rahi i te senekele matamua ra, i te haamataraa mai te amuiraa kerisetiano. E rave rahi semeio huru rau i tupu. Ua tufa Iesu i te maa no te faaamu i te mau tausani taata; ua faaora oia e ta ˈna mau pǐpǐ i te mau huru maˈi e te mau huru hapepa atoa, ua tiavaru ratou i te mau varua hau aˈe i te taata i rapae i te feia uruhia i te demoni, e ua faatia atoa mai i te feia pohe. I raro aˈe i te aratairaa a te Atua, ua tupu taua amuiraa papu ore ra i te rahi e ua mau papu atura. Teie râ, noa ˈtu te turu papu maitai a te Atua, e rave rahi mau kerisetiano haapao maitai o tei roohia i te pohe i te taime manaˈo-ore-hia.—A faaau e te Salamo 90:10.
A rave na i te hiˈoraa o Iakobo raua o Ioane, na tamaiti a Zebedaio. Maitihia ei mau aposetolo, tei roto raua, e o Petero atoa, i na hoa piri roa ˈˈe o te Mesia.a Ua haapohehia râ o Iakobo no to ˈna faaroo i te matahiti 44 o to tatou tau, area to ˈna taeae ra o Ioane, ua ora ïa oia e tae atu i te hopea o te senekele matamua. Ua rave hoi raua toopiti atoa ra i te hinaaro o te Atua. No te aha ïa Iakobo i pohe ai, area Ioane ra, ua ora ïa oia?
Ma te papu maitai, e mana to te Atua Puai hope no te faaora ia Iakobo. Inaha hoi, i muri iti noa ˈˈe i te haapoheraahia o Iakobo, ua faaora te melahi a Iehova ia Petero i te pohe. No te aha ïa te melahi i ore ai i faaora atoa ia Iakobo?—Ohipa 12:1-11.
Faaohipahia no te faatupu i te opuaraa a te Atua
No te ite e no te aha te Atua e paruru ai i te tahi taata, e tia ia tatou ia maramarama e, e na reira oia, eiaha no te faaroa ˈtu â i to ratou oraraa, no te paruru râ i te tahi mea faufaa roa ˈtu â, oia hoi te tupuraa o ta ˈna opuaraa. Ei hiˈoraa, e mea papu maitai e e ora ˈtu te amuiraa kerisetiano ei pǔpǔ, no te mea ua tuatihia te reira e te faatupuraa i taua opuaraa ra. Teie râ, aita te Mesia i huna i ta ˈna mau pǐpǐ e, ei taata tataitahi, e faaruru atu ratou i te pohe no to ratou faaroo. I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i teie parau, ua tuu Iesu i te tapao, eiaha i nia i te faaoraraa semeio, i nia râ i ‘te mau-papu-raa e tae noa ˈtu i te hopea.’ (Mataio 24:9, 13) I te mea e ua paruruhia vetahi mau taata, e aita vetahi atu i paruruhia, e ere ïa te auraa e e mea pae tahi te Atua. Ua faaohipa noa râ Oia i te taata tano maitai aˈe no te faatupu i ta ˈna opuaraa, ohipa hoi te riro ei haamaitairaa i te pae hopea no te huitaata taatoa.
I te mea e e nehenehe mau â ratou e pohe i roto i te taviniraa a te Atua i te taime manaˈo-ore-hia, e tia i te mau kerisetiano ia faatupu i te hoê â haerea aifaito e to na Hebera haapao maitai e toru o tei faautuahia i te pohe i to ratou haamoriraa i te Atua. Ua parau atu ratou i te arii no Babulonia e: “Ia hinaaro oia iho, e tia ïa i to matou Atua e haamori nei ia faaora oia ia matou i te umu auahi ura ra, e tia ïa ia ˈna ia faaora ia matou i to rima, e te arii; ia ore râ oia ia hinaaro, e ore â matou e haamori i to oe ra mau atua, ia ite mai oe, e te arii, e ore hoi e haamori i te tii auro i faatiahia e oe ra.”—Daniela 3:17, 18.
Ua faaora Iehova ia Petero raua o Ioane, no to raua tiaraa faufaa roa i roto i te faatupuraa i ta ˈna opuaraa. Ua faaohipahia Petero no te “faaitoito” i te amuiraa na roto i te ohipa tiai mamoe, tei roto atoa hoi te papairaa e piti buka bibilia faauruahia. (Luka 22:32) Ua papai Ioane e pae buka bibilia e ua riro oia ei “pou” i roto i te amuiraa matamua.—Galatia 2:9; Ioane 21:15-23.
Nafea Iehova ia faataa e afea e mea nafea oia e ohipa ˈi i nia i te oraraa o ta ˈna mau tavini, eita ïa e tia ia tohu. Te nehenehe e parauhia ma te papu maitai, oia hoi ua tǎpǔ te Mesia e e vai oia i pihai iho i ta ˈna mau pǐpǐ “e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.” (Mataio 28:20) Oia ïa, e vai oia ‘i pihai iho ia tatou’ na roto te aratairaa te mau melahi i te ohipa pororaa. (Mataio 13:36-43; Apokalupo 14:6) Taa ê atu i teie mau reni rarahi, eita tatou e nehenehe e faataa atea ma te papu e, mea nafea te Atua ia tauturu mai e o vai ta ˈna e paruru. Eaha ïa mai te peu e te manaˈo ra te hoê kerisetiano e ua fanaˈo oia i te parururaa e te aratairaa a te Atua? I te mea e eita te reira e nehenehe e haapapuhia aore ra e faahapahia, eita e tia ia haava i te mau parau haavare ore a teie taata.
Aita anei te Atua e aroha ra?
I te mea e te faatia nei te Atua e ia pohe te mau kerisetiano, e tapao faaite anei te reira e aita oia e aroha ra? Aita roa ˈtu. (Koheleta 9:11) Te haa nei Iehova no te paruru i to tatou oraraa, eiaha no te tahi noa matahiti aore ra ahuru matahiti, e a muri noa ˈtu râ. Mai to ˈna ra tiaraa teitei mai, te aratai nei oia i te mau ohipa ia maitaihia te taata tataitahi e here aore ra e haafatata mai ia ˈna, e a muri noa ˈtu. (A faaau e te Mataio 18:14.) Ia tupu ta ˈna opuaraa, te auraa ra, e faaore-roa-hia te mau mea atoa o te haamauiui nei ia tatou i roto i teie faanahoraa o te mau mea—e te pohe atoa. No te fifi ia tatara e te tia roa o te mau huru raveraa a te Atua, i parau ai te aposetolo Paulo e: “Auê te rahi hau ê atu o te paari e te ite o te Atua e! e te imiraa ore o tana faaauraa, e tana mau haerea i te itea ore ia imi e!”—Roma 11:33.
I te mea e aita hoê mea e nehenehe e faataa ê ia tatou i te aroha o te Atua, te uiraa te tia i te kerisetiano tataitahi ia ui, e ere ïa, ‘E paruru mai anei te Atua ia ˈu?’ tera râ, ‘Te farii ra anei Iehova ia ˈu?’ Mai te peu e e, e horoa mai ïa oia i te ora mure ore—noa ˈtu e eaha te roohia i nia ia tatou i roto i teie faanahoraa o te mau mea. Faaauhia i te oraraa mure ore tia roa, e nehenehe e parauhia e, te mauiui atoa—e tae noa ˈtu i te pohe—i roto i teie faanahoraa, e au ïa i te “pohe iti poto mâmâ.”—Korinetia 2, 4:17.
[Nota i raro i te api]
a Ua ite mata roa o Petero, Iakobo, e Ioane i te faahuru-ê-raahia o Iesu (Mareko 9:2) e te faatia-faahou-raahia mai te tamahine a Iaeiro (Mareko 5:22-24, 35-42); tei pihai iho noa ˈtu ratou i roto i te ô i Getesemane ra, i te haavaraahia o Iesu (Mareko 14:32-42); e, na ratou i ui, e o Anederea atoa, ia Iesu no nia i te haamouraa o Ierusalema, to ˈna vairaa mai no a muri aˈe, e te hopea o te faanahoraa o te mau mea.—Mataio 24:3; Mareko 13:1-3.