Te ora ra anei tatou no teie nei tau aore ra no te hoê tau mure ore a muri aˈe?
“E ora hoi tatou i [teie tiaturiraa].”—ROMA 8:24; MN.
1. Eaha te haapiiraa a te mau Epikuro, e mea nafea taua huru haapiiraa philosopho ra i te ohiparaa i nia i te tahi mau Kerisetiano?
UA PAPAI te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano e faaea ra i Korinetia e: “Eaha i parau ai te hoê pae o outou e, aore e tia-faahou-raa to tei pohe?” (Korinetia 1, 15:12) E au ra e ua ô te haapiiraa philosopho taero a te taata paari no Heleni ra o Epikuro i rotopu i te mau Kerisetiano i te senekele matamua. No reira o Paulo i huti ai i te ara-maite-raa i nia i te haapiiraa a Epikuro e: “E amu tatou e e inu hoi; ananahi hoi tatou e pohe ai.” (Korinetia 1, 15:32) Na roto i te haavahavaharaa i te tiaturiraa o te ora i muri aˈe i te pohe, ua tiaturi te mau pǐpǐ a taua philosopho ra e te ohipa faufaa otahi aore ra matamua i roto i te oraraa o te taata, o te mau mea navenave ïa o te tino. (Ohipa 17:18, 32) E mea miimii, faaahaaha, e te ino roa te haapiiraa philosopho a Epikuro.
2. (a) No te aha e mea atâta roa ia patoi i te tia-faahou-raa? (b) Nafea to Paulo haapaariraa i te faaroo o te mau Kerisetiano no Korinetia?
2 E mau faahopearaa rahi to teie patoiraa i te tia-faahou-raa. Ua haaferuri o Paulo e: “Aore e tia-faahou-raa to tei pohe ra, aore atoa te Mesia i tia i nia: e aore te Mesia i tia i nia ra, e [faufaa ore] mau ta [tatou pororaa] nei, e e [faufaa ore] atoa to [tatou] faaroo. . . . Tei teie nei ao anaˈe ra ta tatou e tiai i te Mesia nei, e ati rahi to tatou i to te taata atoa.” (Korinetia 1, 15:13-19; MN) Oia, ahiri e aita te tiaturiraa o te hoê tau mure ore a muri aˈe, e “faufaa ore” ïa te Kerisetianoraa. Aita ïa e tapao ta te reira. No reira, eita e maerehia e i raro aˈe i te mana o teie huru feruriraa etene, ua riro atura te amuiraa no Korinetia ei pu no te mau fifi. (Korinetia 1, 1:11; 5:1; 6:1; 11:20-22) No reira o Paulo i tutava ˈi i te haapaari i to ratou faaroo i roto i te tia-faahou-raa. Na roto i te faaohiparaa i te haaferuriraa puai, te mau irava a te mau Papai, e te mau faahohoˈaraa, ua haapapu maitai oia e e ere te tiaturiraa o te tia-faahou-raa i te hoê moemoeâ, o te hoê râ ohipa mau o te tupu. Ia au i teie haapapuraa, ua nehenehe oia e aˈo i to ˈna mau hoa faaroo e: “Ia itoito outou, eiaha e aueue, ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu eiaha e faaea, ua ite hoi outou e, e ere i te mea faufaa ore te ohipa a te Fatu ta outou e rave na.”—Korinetia 1, 15:20-58.
“E ara”
3, 4. (a) Ia au i ta Petero i parau, eaha te huru feruriraa atâta e vare ai vetahi i te anotau hopea? (b) Eaha te tia ia tatou ia haamanaˈo noa?
3 I teie mahana, e haerea peapea to e rave rahi mau taata, oia hoi te ora noa nei ratou no teie nei tau. (Ephesia 2:2) Mai ta te aposetolo Petero iho â i faaite atea. Ua parau oia no nia i “te feia tâhitohito . . . te parauraa mai e, Teihea te [vairaa] mai no ˈna i parauhia ra? te vai noa nei â hoi te mau mea atoa mai te taotoraa mai â o te feia metua ra [i roto i te pohe], mai te hamaniraa mai â i te matamua ra.” (Petero 2, 3:3, 4; MN) Mai te peu e e vare te feia haamori mau i teie huru feruriraa, e riro ratou i te “toaruaru e te hotu ore.” (Petero 2, 1:8) Auaa râ, aita te rahiraa o te nunaa o te Atua i teie nei tau e vare ra.
4 E ere i te mea hape ia anaanatae i te hopea o teie faanahoraa ino e haere maira. A haamanaˈo na e ua anaanatae te mau aposetolo iho a Iesu i te reira: “E te Fatu, ei teie nei anei oe e faahoˈi mai ai i te hau ia Iseraela?” Ua pahono atura Iesu e: “Aore ïa i haapaohia e ia ite outou i te taime e te anotau, i vaiihohia e te Metua ia ˈna ihora.” (Ohipa 1:6, 7) Te faaite ra teie mau parau i te poroi faufaa ta Iesu i horoa i nia i te Mouˈa Oliveta e: “Aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu. . . . Ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.” (Mataio 24:42, 44) E tia ia tatou ia haamanaˈo noa i taua aˈoraa ra! E riro paha vetahi i te manaˈo e, ‘E tia paha ia ˈu ia faatoaruaru rii e eiaha e tapitapi rahi roa.’ Auê te hape e! A rave na i te mau hiˈoraa o Iakobo e o Ioane, te mau “tamarii a te patiri ra.”—Mareko 3:17.
5, 6. Eaha te mau haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai i te mau hiˈoraa o Iakobo e o Ioane?
5 Ua ite tatou e e aposetolo itoito roa o Iakobo. (Luka 9:51-55) I te haamauraahia te amuiraa kerisetiano, ua rave paha oia i te hoê tiaraa itoito. Tera râ, e mea apî â o Iakobo i to Heroda Ageripa I haapoheraa ia ˈna. (Ohipa 12:1-3) I to outou manaˈoraa, ua tatarahapa anei o Iakobo, a ite ai oia i to ˈna pohe manaˈo-ore-hia, i to ˈna faaiteraa i te itoito rahi e i to ˈna rohiraa i roto i ta ˈna taviniraa? Aita roa ˈtu! Papu maitai e ua oaoa oia i te taviniraa ia Iehova i roto i te mau matahiti maitatai roa ˈˈe o to ˈna oraraa poto. I teie nei, aita hoê o tatou i ite e e pohe anei tatou ma te manaˈo-ore-hia. (Koheleta 9:11; a faaau e te Luka 12:20, 21.) Papu maitai e mea paari ia tapea noa i te itoito rahi e ia rohi puai i roto i te taviniraa a Iehova. Mea na reira ïa tatou e tapea ˈi i te hoê iˈoa maitai i mua i to ˈna aro e e tamau noa ˈi i te ora no to tatou tau mure ore a muri aˈe.—Koheleta 7:1.
6 Te vai atoa ra te hiˈoraa maitai o te aposetolo Ioane, o tei faaroo atu ia Iesu i te aˈo-puai-raa e, “E ara.” (Mataio 25:13; Mareko 13:37; Luka 21:34-36) Ua haafaufaa o Ioane i te reira, na roto i te taviniraa ma te aau tae e rave rahi tau ahuru matahiti te maoro. Inaha, e au ra e o ˈna tei ora mai i te tahi atu mau aposetolo atoa. I to Ioane haamanaˈoraa, i to ˈna ruhiruhiaraa, i te mau ahuru matahiti ohipa haapao maitai, ua hiˈo anei oia i te reira mai te hoê hape, mai te hoê oraraa tano ore aore ra aifaito ore? Aita roa ˈtu! Ua tiatonu ru noa oia i te tau a muri aˈe. I to Iesu tei faatiahia mai parauraa e, “E tae vave mau atu â vau,” pahono oioi atura Ioane e, “Amene. Oia ïa, a haere mai, e te Fatu, e Iesu e!” (Apokalupo 22:20) Papu maitai e aita o Ioane i ora no to ˈna tau anaˈe ra, na roto i te hiaairaa i te hoê ‘oraraa ohie’ e te hau. Ua faaoti papu râ oia i te tamau noa i te tavini ma to ˈna oraraa e to ˈna puai taatoa, noa ˈtu eaha te taime e haere mai ai te Fatu ra. E o tatou ïa?
Te mau niu no te tiaturi i te ora mure ore
7. (a) Eaha te tiaturiraa o te ora mure ore ‘i parauhia mai hou teie nei ao ra’? (b) Mea nafea to Iesu haamaramaramaraa i te tiaturiraa o te ora mure ore?
7 Ia papu ia tatou e e ere te tiaturiraa o te ora mure ore i te taotootoa aore ra i te moemoeâ a te taata. Mai ta te Tito 1:2 e parau ra, ua niuhia to tatou paieti i nia i “te tiaturi i te ora mure ore, i ta te Atua ta te ore e tia ia haavare i parau mai hou teie nei ao ra.” Te opuaraa matamua a te Atua, oia hoi ia ora te mau taata faaroo atoa e a muri noa ˈtu. (Genese 1:28) Aita hoê aˈe mea, aita atoa te orureraa hau a Adamu e a Eva, e nehenehe e haafifi i teie opuaraa. Mai tei faatiahia i roto i te Genese 3:15, ua tǎpǔ oioi te Atua i te hoê “huaai” o te faaore i te mau mauiui atoa e faaruruhia e te huitaata nei. I to te “huaai” aore ra te Mesia, o Iesu, taeraa mai, ua faariro oia i te tiaturiraa o te ora mure ore ei hoê o ta ˈna mau haapiiraa tumu. (Ioane 3:16; 6:47, 51; 10:28; 17:3) Na roto i te pûpûraa i to ˈna ora tia roa ei hoo, ua noaa mai i te Mesia te tiaraa mana e horoa te ora mure ore no te huitaata nei. (Mataio 20:28) Vetahi o ta ˈna mau pǐpǐ, 144 000 ratou pauroa, e ora ïa ratou i nia i te raˈi e a muri noa ˈtu. (Apokalupo 14:1-4) No reira, e “riro” vetahi mau taata tei roohia i te pohe na mua ˈˈe “ei tino pohe ore”!—Korinetia 1, 15:53.
8. (a) Eaha te ‘pohe-ore-raa,’ e no te aha o Iehova e horoa ˈi i te reira no na 144 000? (b) Eaha te tiaturiraa ta Iesu i pûpû no te mau “mamoe ê atu”?
8 Te ‘pohe-ore-raa,’ e ere noa ïa te oreraa e pohe faahou. “Te mana [atoa] râ o te ora [“mou,” MN] ore.” (Hebera 7:16; a faaau e te Apokalupo 20:6.) Eaha râ ta te Atua e faatupu ra no te horoa mai i teie huru ô faahiahia? A haamanaˈo na i te faatihaehaeraa a Satani tei parau e eita e nehenehe e tiaturi i te mau taata atoa ta te Atua i poiete. (Ioba 1:9-11; 2:4, 5) Na roto i te horoaraa i te pohe-ore-raa no na 144 000, te faaite ra ïa te Atua i to ˈna tiaturi taatoa i teie pǔpǔ taata o tei pahono ma te faahiahia roa i te faatihaehaeraa a Satani. E te toea ïa o te huitaata nei? Ua parau o Iesu i te mau melo matamua o teie “nǎnǎ iti” o te feia aiˈa o te Basileia e e “parahi [ratou] i nia i te terono i te haavaraa i na opu tino ahuru ma piti o Iseraela ra.” (Luka 12:32; 22:30) Te auraa ïa e e fanaˈo vetahi i te ora mure ore i nia i te fenua nei ei mau taata i raro aˈe i to ˈna ra Basileia. Noa ˈtu e aita i horoahia te pohe-ore-raa i teie mau “mamoe ê atu,” e fanaˈo râ ratou i “te ora mure ore.” (Ioane 10:16; Mataio 25:46) No reira te ora mure ore, o te tiaturiraa ïa o te mau Kerisetiano atoa. E ere i te moemoeâ, e ohipa râ tei tǎpǔ-taa-ê-hia mai e ‘te Atua te ore e tia ia haavare,’ e tei aufauhia na roto i te toto faufaa roa o Iesu.—Tito 1:2.
Mea atea anei te tau e tupu ai te reira?
9, 10. Eaha te mau tupuraa maramarama e faaite ra e te fatata nei tatou i te hopea?
9 Ua tohu te aposetolo Paulo e na te tau “ati rahi” e faaite mai e ua tae mau â tatou i te “anotau hopea.” A topa ˈi te totaiete taata e haaati ra ia tatou i roto i te aroha ore, te miimii, te hinaaro i te mau mea e navenave ai ratou, e te paieti ore, aita anei tatou e taa ra e te fatata maira te mahana e faatupu ai Iehova i ta ˈna mau haavaraa i nia i teie nei faanahoraa ino o te ao? A uˈana noa ˈi te haavîraa e te feii, aita anei tatou e ite ra na pihai iho ia tatou e te tupu ra te tahi atu â mau parau a Paulo: “E te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu”? (Timoteo 2, 3:1-5, 13) E tuô paha vetahi ma te manaˈo oaoa e “E hau, e aita e ino,” tera râ, e mou te mau tiaturiraa atoa no te hau, no te mea ‘ei reira ratou e roo-noa-hia mai ai e te pohe oioi, mai te vahine hapu ia roohia i te mauiui ra, e e ore roa ratou e ora.’ Aita tatou i vaiihohia i roto i te poiri no nia i te auraa o to tatou nei tau. No reira, ‘e ara tatou, e haapao maitai.’—Tesalonia 1, 5:1-6.
10 Hau atu, te faaite ra te Bibilia e “maa taime poto” noa te anotau hopea. (Apokalupo 12:12; a faaau e te 17:10.) E au ra e ua mairi te rahiraa o taua “taime poto” ra. Ei hiˈoraa, te faataa papu ra te parau tohu a Daniela i te aroraa i rotopu i “te arii no apatoerau” e “te arii no apatoa” o tei tae roa mai i teie senekele. (Daniela 11:5, 6) Te mea noa e toe ra i te tupu, o te aroraa hopea ïa a “te arii no apatoerau,” tei faataahia i roto i te Daniela 11:44, 45.—A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiurai 1987, e te 1 no Novema 1993, no te tahi haamaramaramaraa no nia i teie parau tohu.
11. (a) Ua tupu te Mataio 24:14 i roto i teihea faito? (b) Eaha ta te mau parau ta Iesu i faahiti i roto i te Mataio 10:23 e faaite ra?
11 Te vai atoa ra te tohu a Iesu e “e parau-haere-hia te [“parau apî maitai,” MN] o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 24:14) I teie mahana, te rave nei te mau Ite no Iehova i ta ratou ohipa na roto e 233 fenua, motu, e tuhaa fenua. Parau mau, te vai ra te mau tuhaa fenua aitâ i porohia ˈtura, e peneiaˈe i te taime e au ia Iehova, e matara te uputa. (Korinetia 1, 16:9) Inaha, e mea faufaa roa te mau parau ta Iesu i faahiti i roto i te Mataio 10:23 e: “E ore e ati te mau oire o Iseraela nei ia outou, e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.” Noa ˈtu e e faaite-haere-hia te parau apî maitai ati aˈe te fenua nei, eita e naeahia e tatou iho te mau tuhaa atoa o te fenua no te faaite i te poroi o te Basileia hou o Iesu e “tae mai ai” ei Faaoti i te faautuaraa a te Atua.
12. (a) Teihea ‘tapaoraa’ e parauhia ra i roto i te Apokalupo 7:3? (b) Eaha te auraa e te iti ra te numera o te feia faatavaihia i nia i te fenua nei?
12 A hiˈo na i te Apokalupo 7:1, 3, o te parau ra e te tapeahia ra “na mataˈi e maha” o te haamouraa “ia hope râ te mau tavini o to tatou Atua i te tapaohia e matou to ratou rae.” Aita e parauhia ra no nia i te tapaoraa matamua, o te tupu ia fanaˈo anaˈe te feia o na 144 000 i te piiraa e haere i nia i te raˈi. (Ephesia 1:13) Te parauhia ra râ no nia i te tapaoraa hopea, i te taime ratou e haapapu-roa-hia ˈi ei “mau tavini o to tatou Atua” tamatahia e te haapao maitai. Te iti rahi ra te numera o te mau tamaiti mau a te Atua tei faatavaihia e ora ra i nia i te fenua nei. Hau atu â, te parau maitai ra te Bibilia e “no te feia i maitihia” e ‘haapotohia ˈi’ te tuhaa matamua o te ati rahi. (Mataio 24:21, 22) E mau ruhiruhia te rahiraa o te feia e parau ra e ua faatavaihia ratou. Aita anei te reira e faaite atoa ra e te fatata maira te hopea?
Te hoê tiai haapao maitai
13, 14. Eaha te hopoia a te pǔpǔ a te tiai?
13 I taua area taime ra, e tia ia tatou ia pee i te aratairaa e horoahia ra e te “tavini haapao maitai.” (Mataio 24:45) Hau atu i te hoê hanere matahiti te maoro, ua riro na te “tavini” no teie tau ma te haapao maitai mai te hoê “tiai.” (Ezekiela 3:17-21) Ua faataa Te Pare Tiairaa o te 1 no Atete 1984 e: “Te hiˈopoa ra oia [teie tiai] i te huru tupuraa o te mau ohipa o te ao nei na roto i te maramarama o te mau parau tohu a te Bibilia, te horoa ra oia i te faaararaa na roto i te faaiteraa i te hoê ‘ati rahi i mua nei, tei ore â i itehia aˈenei mai te matamehai mai o teie nei ao,’ e te hopoi maira oia i ‘te parau apî no te hoê ohipa maitai.’”—Mataio 24:21; Isaia 52:7.
14 A haamanaˈo: E hopoia na te tiai ia pii hua i te mea “o ta ˈna e ite ra.” (Isaia 21:6-8) I te mau tau Bibilia, e horoa na te hoê tiai i te faaararaa noa ˈtu e mea atea roa te fifi o te nehenehe e tupu e aita e ite-maitai-hia ra. (Te mau arii 2, 9:17, 18) Ua horoahia na te mau faaararaa hape i taua tau ra. Tera râ, eita te hoê tiai maitai e mamû noa no to ˈna haama. Mai te peu e te paapaa ra to outou fare i te auahi, eaha to outou manaˈo ia ore anaˈe te feia tupohe auahi e haere mai no te mea te manaˈo ra ratou e e faaararaa hape? Te tiaturi nei râ tatou e e ohipa oioi mai taua mau taata ra ia tupu te tahi tapao ati! Oia atoa, te faaara ra te pǔpǔ a te tiai i te mau taime e tia ia ratou ia na reira.
15, 16. (a) No te aha e faaafarohia ˈi to tatou maramarama no nia i te mau parau tohu? (b) Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai i te mau tavini haapao maitai o te Atua tei maramarama ma te hape no nia i te tahi mau parau tohu?
15 A tupu noa ˈi râ te mau ohipa, te maramarama noa ˈtura tatou no nia i te mau parau tohu. Te faaite ra te aamu e mea varavara, aore ra aita roa ˈtu, te mau parau tohu a te Atua i taa-maitai-hia hou te reira a tupu ai. Ua faaite te Atua ia Aberama e ehia maororaa e riro ai to ˈna huaai ei “purutia i te fenua no vetahi ê,” oia hoi 400 matahiti. (Genese 15:13) Ua hinaaro o Mose e riro ei faaora hou te taime i faataahia.—Ohipa 7:23-30.
16 A hiˈo atoa na te mau parau tohu no nia i te Mesia. Ia hiˈo tatou i muri, papu maitai e ua tohuhia te poheraa e te tia-faahou-raa o te Mesia. (Isaia 53:8-10) Tera râ, aita te mau pǐpǐ iho a Iesu i taa i te reira. (Mataio 16:21-23) Aita ratou i ite e e tupu te Daniela 7:13, 14 i roto i te pa·rou·siʹa, aore ra te “[“vairaa,” MN] mai” a muri aˈe o te Mesia. (Mataio 24:3) Ua hape ratou fatata e 2 000 matahiti i roto i ta ratou numeraraa i to ratou aniraa ˈtu ia Iesu e: “E te Fatu, ei teie nei anei oe e faahoˈi mai ai i te hau ia Iseraela?” (Ohipa 1:6) I muri aˈe atoa i te haamau-papu-raahia te amuiraa kerisetiano, ua faura noa mai te tahi mau manaˈo tano ore e te mau tiaturiraa hape. (Tesalonia 2, 2:1, 2) Noa ˈtu e ua hape te manaˈo o vetahi i te tahi mau taime, ua haamaitai mau â Iehova i te ohipa a teie mau taata faaroo o te senekele matamua!
17. Nafea tatou ia hiˈo i te mau faaafaroraa i ravehia i roto i to tatou maramarama no nia i te mau Papai?
17 Ua tia atoa i te pǔpǔ a te tiai i teie mahana ia haamaramarama i to ˈna mau manaˈo i tera e tera taime. E nehenehe anei râ te hoê taata e feaa e ua haamaitai Iehova i te “tavini haapao maitai”? Hau atu, ia au i te tupuraa taatoa, e ere anei mea iti roa te rahiraa o te mau faaafaroraa i ravehia? Aita to tatou maramarama tumu no nia i te Bibilia i taui. E mea puai roa ˈtu â to tatou tiaturiraa e te ora nei tatou i te anotau hopea!
Te oraraa no te hoê tau mure ore a muri aˈe
18. No te aha e tia ia tatou ia ape i te ora no teie nei tau noa?
18 Te parau nei paha te ao nei e, ‘E amu tatou e e inu hoi; ananahi hoi tatou e pohe ai,’ tera râ, e ere te reira to tatou huru feruriraa. No te aha outou e titau ai ma te faufaa ore i te mau mea navenave o te oraraa i teie nei tau, area râ e nehenehe outou e rohi no te hoê tau mure ore a muri aˈe? E ere taua tiaturiraa ra, te ora pohe ore anei i nia i te raˈi aore ra te ora mure ore i nia i te fenua, i te taotootoa aore ra i te moemoeâ. E ohipa mau râ o te tupu tei tǎpǔhia e te Atua “te ore e tia ia haavare.” (Tito 1:2) Te haapapu-rahi-hia ra e e fatata to tatou tiaturiraa i te tupu! “Te poto nei te taime.”—Korinetia 1, 7:29.
19, 20. (a) Eaha te manaˈo o Iehova i nia i te mau faatusiaraa ta tatou i rave no te Basileia? (b) No te aha e tia ia tatou ia ora no te tau mure ore?
19 Parau mau, ua vai aˈena teie faanahoraa maoro atu â i ta te rahiraa e manaˈo. Te manaˈo nei paha vetahi i teie nei e ahiri e ua ite ratou i te reira na mua ˈˈe, eita ïa ratou e rave i te tahi mau faatusiaraa. Area te taata i rave i te mau faatusiaraa, eiaha o ˈna e tatarahapa. Inaha, te raveraa i te mau faatusiaraa, o te hoê ïa tuhaa faufaa no te riro ei Kerisetiano. E “faarue” te mau Kerisetiano ‘ia ratou iho.’ (Mataio 16:24) Eiaha roa ˈtu tatou e manaˈo e mea faufaa ore ta tatou mau tutavaraa e faaoaoa i te Atua. Ua tǎpǔ o Iesu e: “Aore roa e taata i faarue i to ˈna fare, e te mau taeae, e te mau tuahine, e te metua tane, e te metua vahine, e te vahine iho, e te mau tamarii, e te fenua, no ˈu e no te evanelia nei, e ore ai i te noaa ta ˈna e hanere atu i teie nei ao . . . e i te ao to muri ra, o te ora mure ore ïa.” (Mareko 10:29, 30) I roto hoê tausani matahiti mai teie nei atu, eaha te faufaaraa o ta outou ohipa, to outou fare, aore ra ta outou moni? Area te mau faatusiaraa ta outou i rave no Iehova ra, e faufaahia ïa i roto hoê mirioni matahiti—hoê miria matahiti mai teie nei atu! No te mea “e ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave.”—Hebera 6:10.
20 No reira, e ora anaˈe no te tau mure ore, ma te tiatonu “eiaha i te mau mea hiˈohia ra, i te mau mea hiˈo-ore-hia râ: o te mau mea e hiˈohia nei hoi, no vaivai aˈe ïa; area te mau mea hiˈo-ore-hia ra, e tia mau â ïa i te vairaa.” (Korinetia 2, 4:18) Ua papai te peropheta ra o Habakuka e: “No te taime i haapaohia ra taua orama nei, ia tae râ i te hopea ra e faaite papu mai ai e ore e haavare: e ia maoro iti noâ, e tiai atu â; e tae mau mai ïa, e ore e haamaoro hua.” (Habakuka 2:3) Nafea te ‘tiairaa ˈtu â’ i te hopea ia ohipa i nia i ta tatou huru raveraa i ta tatou mau hopoia tataitahi e a te utuafare? Na ta tatou tumu parau i muri nei e tuatapapa i teie uiraa.
Manaˈo haamanaˈoraa
◻ Mea nafea te manaˈo e au ra e te maoro ra te hopea o teie faanahoraa o te mau mea, i te ohiparaa i nia ia vetahi i teie mahana?
◻ Eaha te niu o to tatou tiaturiraa o te ora mure ore?
◻ Nafea tatou ia hiˈo i te mau faatusiaraa ta tatou i rave no te mau faufaa o te Basileia?
[Hohoˈa i te api 15]
Ia hope te ohipa pororaa na te fenua taatoa hou te hopea e tae mai ai