Ia au i te Bibilia
E turu anei te mau kerisetiano i te utua pohe?
“E MEA hape oia i te pae morare e te peu.” “E mea tano e te tia.” No ǒ mai teie mau manaˈo taa ê i e piti ekalesiatiko, e kerisetiano no te iˈoa noa raua toopiti. Te aimârô ra raua i nia i te hoê tumu parau faufaa roa i teie mahana—te utua pohe. Teie ta te tumu parau o te vea e tapao ra no nia ia raua: “Ia aimârô anaˈe te mau aratai faaroo i nia i te utua pohe, ua faahiti na pae e piti atoa ra i te mau irava bibilia no te turu i to raua tiaraa.”
Te parau nei vetahi e te paruru nei te utua pohe i te taata hapa ore, te turu nei i te parau-tia, e te arai ra i te taparahiraa taata. Te onoono nei vetahi i te parau e e peu tia ore te reira—te hoê ravea no te pahonoraa i te haavîraa uˈana na roto i te haavîraa uˈana rahi atu â, tei atea ê roa i teie fâ teitei roa, te faahoˈi-faahou-raa te tiaraa o te feia ohipa iino, ma te tauturu ia ratou ia riro faahou mai ei feia faufaa i roto i te totaiete.
I nia i te tahua polititaraa i te mau Hau Amui no Marite, e mea uˈana mau te aimârôraa, e aita te mau aratai faaroo i feaa i te faaô atu i roto. E uiui paha outou e, ‘Aita anei to te Bibilia e manaˈo no nia i te utua pohe?’ Oia, te vai ra.
Te horoaraa i “te ˈoˈe” na te mau faatereraa taata
I muri noa ˈˈe i te Diluvi i te tau o Noa, ua parau te Atua ra o Iehova e mea faufaa roa te ora o te taata e ua na ô oia e: “O te haamanii i to te taata nei toto, na te taata atoa to ˈna toto e haamanii.” (Genese 9:6) Parau mau, e ere teie i te hoê parau faatia taotia-ore-hia no te tahoo. O te horoaraa râ i te faatereraa a te taata te mana fariihia no te haapohe i te feia atoa e rave i te ora o vetahi ê.
I Iseraela i tahito ra, ua titau te Ture ta te Atua i horoa na roto i te arai o Mose i te utua pohe no te tahi mau hara rahi. (Levitiko 18:29) Ua faaue atoa râ te Ture i te mau haava ia ore e hiˈo i te huru o te taata, te mau ite, e ia faautua atoa te ohipa peta. (Levitiko 19:15; Deuteronomi 16:18-20; 19:15) Ia riro te mau haava ei feia paieti rahi e e hopoia ta ratou i mua i te aro o te Atua! (Deuteronomi 1:16, 17; Paraleipomeno 2, 19:6-10) No reira, te vai ra ïa te mau parururaa ia ore te utua pohe ia horoahia ma te tano ore.
I teie mahana aita e faatereraa i nia i teie fenua e tia mau ra no te parau-tia no ǒ mai i te Atua ra mai ia Iseraela i tahito ra. Ua riro noa râ te mau faatereraa i roto e rave rahi raveraa ei mau “tavini,” aore ra mau mauhaa a te Atua o te atuatu nei i te nahonahoraa e te aueue-ore-raa e te horoa nei i te tahi mau tauturu hinaarohia e te huiraatira. Ua faahaamanaˈo te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano ia auraro i taua “feia mana toroa ra” e ua na ô faahou oia e: “I rave râ oe i te parau iino ra, a mǎtaˈu; aore hoi oia [te faatereraa] i mau faufaa ore noa i te ˈoˈe: e tavini hoi oia no te Atua, ei tahoo e ei tuu i te pohe i te taata i rave i te ino ra.”—Roma 13:1-4.
Te faataipe ra “te ˈoˈe” ta Paulo i faahiti i te tiaraa o te faatereraa ia faautua i te feia ohipa iino—i te utua pohe atoa. Te faatura nei te mau kerisetiano i teie tiaraa, tera râ e tia anei ia ratou ia tutava no te taui i te mau faaotiraa e ravehia ra?
Ua faaohipa-hape-hia “te ˈoˈe”
Ua faaohipa na iho â te mau faatereraa taata i “te ˈoˈe” no te parau-tia e rave rahi taime. E tia râ ia fariihia e ua faaohipa hape atoa ratou i te reira. (Koheleta 8:9) Ua faahapahia te faatereraa no Roma i tahito ra i te faaohiparaa i “te ˈoˈe” haavaraa i nia i te mau tavini hapa ore a te Atua. Tei roto o Ioane Bapetizo, o Iakobo, e o Iesu Mesia atoa i taua mau taata ra.—Mataio 14:8-11; Mareko 15:15; Ohipa 12:1, 2.
Mai te reira atoa te tupuraa i teie tau. Ua haapohehia te mau tavini hapa ore o Iehova i roto e rave rahi fenua—ua pupuhihia vetahi, ua tâpûhia te arapoa, ua tarîhia, ua pohe i te mau mâhu taero—na te mau faatereraa i rave i teie mau mea atoa “fariihia e te ture” no te tamata i te faaore i te kerisetianoraa. E hopoia ta te mau faatereraa atoa e faaohipa nei i to ratou mana ma te tano ore, i mua i te Atua. Auê ïa te riaria te hara toto ta ratou e amo nei e!—Apokalupo 6:9, 10.
Eita roa ˈtu te mau kerisetiano mau e hinaaro e amo i te hara toto i mua i te Atua ra o Iehova. No reira, noa ˈtu e te faatura nei ratou i te tiaraa o te faatereraa e faaohipa i “te ˈoˈe,” ua ite râ ratou e ua faaohipa-hape-hia te reira. Ua faarirohia oia ei mauhaa no te hamani ino, e i te tahi mau taime, ua faaohipahia oia ma te etaeta mau i nia ia vetahi ê e ma te faaherehere hape ia vetahi ê.a No reira eaha ïa te huru o te mau kerisetiano no nia i te utua pohe? E faaô anei e e titau anei ratou ia tauihia?
Tiaraa kerisetiano amui ore
Taa ê roa i teie mau ekalesiatiko faahitihia i te omuaraa ra, te tamata nei te mau kerisetiano mau i te tapea mai i roto i te feruriraa i te hoê faaueraa tumu faufaa: ua parau o Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ e “ere [ratou] i to teie nei ao.”—Ioane 15:19; 17:16.
E nehenehe anei te hoê kerisetiano e auraro i teie faaueraa e a aimârô noa ˈi i nia i te utua pohe? Papu maitai e eita. Inaha, e tumu parau i te pae totiale teie e i te pae politita. I te mau Hau Amui no Marite, te faaohipa noa nei te feia politita i to ratou tiaraa no nia i te utua pohe—e turu anei aore ra e patoi atu—mai te hoê faanahoraa faufaa i roto i ta ratou porotarama. Te aimârô uˈana nei ratou i nia i teie tumu parau e te faaohipa nei ratou i te puai i te pae o te mau manaˈo horuhoru o ta teie tumu parau e faatupu noa na mai te hoê mauhaa no te turai i te feia maiti ia turu i te feia politita.
Peneiaˈe te uiraa ta te hoê kerisetiano e nehenehe e ui, teie ïa: E faaô anei o Iesu iho i roto i te aimârôraa e nafea teie mau faatereraa o te ao nei ia faaohipa i “te ˈoˈe”? A haamanaˈo na, i te tamataraa te mau taata o to ˈna vahi e faaô ia ˈna i roto i te mau ohipa politita, “hoˈi faahou atura [Iesu] i nia i te mouˈa oia anaˈe iho.” (Ioane 6:15) Ua papu-maitai-hia e ua vaiiho o ˈna i teie tumu parau i te vahi i faataahia e te Atua—i roto i te rima o te mau faatereraa.
I teie mahana atoa, ia haapao maitai te mau kerisetiano ia ore e faaô atu i roto i te mau aimârôraa i nia i taua tumu parau ra. Te farii nei ratou i te tiaraa o te mau faatereraa ia rave mai ta ratou e hinaaro. I te mea râ e ere te mau tavini kerisetiano no teie nei ao, eita ïa ratou e turu i te utua pohe eita atoa e faaitoito ia faaorehia oia.
Maoti râ, e tapea noa ratou i roto i te feruriraa i te mau parau i roto i te Koheleta 8:4: “E tupu te parau a te arii i te mana; e o vai te parau atu ia ˈna e, Eaha na oe?” E, ua horoahia i te mau “arii” o teie nei ao, aore ra te mau faatere politita i te mana e faatupu i to ratou iho hinaaro. Aita e mana to te kerisetiano ia aˈo ia ratou. O Iehova anaˈe râ. E na reira iho â oia. Te turai nei te Bibilia ia tatou ia tiatonu atu i te mahana e faatupu ai te Atua te parau-tia i te hopea o te mau ohipa iino atoa e te faaohiparaa ma te tano ore i “te ˈoˈe” i roto i teie nei ao tahito.—Ieremia 25:31-33; Apokalupo 19:11-21.
[Nota i raro i te api]
a Ei hiˈoraa, ua faainohia te faanahoraa fare auri a te mau Hau Amui no Marite no te haapoheraa i raro aˈe i te 2 i nia i te hanere o ta ˈna mau mau auri i te matahiti hoê. E rahi aˈe e pohe natura to ratou i tei haapohehia. Ua ite-atoa-hia te mau pariraa no te faainoraa—mai ta te mau numera e faaite ra e rahi atu â te hoê taata taparahi taata e faautuahia i te utua pohe mai te peu e e uouo tei taparahihia i te ereere.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 12]
The Bettmann Archive