VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/2 api 30-31
  • To ˈu hoa here

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • To ˈu hoa here
  • A ara mai na! 1996
  • Papai tei tuea
  • A parau roa ˈtu mea here na oe ia raua
    Faatiaraa no nia i te mau Ite no Iehova
  • “Ua haapao vau i te faaroo”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Te papai mai nei te feia taio
    A ara mai na! 1996
A ara mai na! 1996
g96 8/2 api 30-31

To ˈu hoa here

O vai ma to oe mau hoa? O te mau taata noa anei e hoê â to oe matahiti? A taio na i te aamu o te hoê taurearea tamahine no nia i te hoê o to ˈna mau hoa e hitu ahuru matahiti paari aˈe ia ˈna.

UA HAERE to matou utuafare i Aberdeen, i Ekosia, a iva matahiti i teie nei, e ono noa matahiti to ˈu. E tau riaria mau te reira no ˈu no te mea e ô vau i roto i te hoê fare haapiiraa apî e e tia ia ˈu ia haamatau i te mau hoa apî. Na te tahi râ ohipa i tamahanahana mǎrû ia ˈu i roto i to ˈu huru oraraa apî. Te noho ra te hoê vahine ruhiruhia, te taata o ta to ˈu mau metua i farerei na mua ˈˈe, i pihai iho i to matou fare. Ua haafarereihia mâua e ua maere oioi au e vahine anaanatae mau o ˈna. I roto i to ˈna mafatu e vahine apî oia, e mea faaeta maitai o ˈna.

E fare tarahu to matou, no reira ua haere atura matou i roto i te hoê fare o ta matou i hoo mai e hoê maile te atea mai te faaearaa o Mama Louie. Te faaohipa nei au i te parau ra “mama” no te faaite i te faatura e te here. Ua peapea vau i to matou tauiraa i te faaearaa, no te mea ua haamata to ˈu tuaane e o vau iho nei i te haere tamau e farerei ia ˈna.

Tera râ, tei pihai iho noa ta ˈu fare haapiiraa i te fare o Mama Louie. No reira ïa i te mau mahana pae atoa ia faaoti anaˈe te haapiiraa e na mua ˈˈe au e haere ai i ta ˈu ohipa Oriraa Country no Ekosia i te fare haapiiraa, e haere au i te fare o Mama Louie no te amuamu. Ua riro te reira ei peu matauhia e au. E afai atoa vau i te hoê o ta ˈu mau buka aamu, e na ˈna ïa e taio mai a amu noa ˈi au i te faraoa inai e te totoma e a inu noa ˈi i te hoê hapaina û toetoe.

Te haamanaˈo ra vau e au e mea maoro te mau mahana pae a tiai ru noa ˈi au ia pate te uati i te 3H30 i te avatea, no te haere oioi i te fare o Mama Louie. I taua taime ra to ˈu haapiiraa e mea anaanatae e te oaoa te feia paari. Inaha, aita vau i faariro ia ˈna ei ruhiruhia. I roto i to ˈu feruriraa e vahine apî o ˈna. E nehenehe o ˈna e faahoro i te pereoo, e nehenehe o ˈna e atuatu i te hoê fare noˈanoˈa e te hoê aua—eaha ˈtu â ïa ta te hoê tamarii e hinaaro faahou ra?

E toru matahiti i mairi, e tei roto vau i te matahiti hopea o ta ˈu fare haapiiraa tuatahi. I reira to Mama Louie opuaraa e mea ohipa rahi roa to ˈna aua e mea ohie aˈe te hoê piha o te hoê fare tahua. I taua taime ra aita vau i taa faahou i te manaˈo o te ruhiruhia. Ua peapea vau e tei te hoê tuhaa oire ê roa to ˈna fare. Aita te mau mahana pae i riro faahou ei mau mahana anaanatae roa no ˈu mai mutaa ihora.

I te matahiti 1990, ua fatata vau i te haere i te fare haapiiraa tuarua. Eaha ta ˈu ohipa i roto i teie fare haapiiraa rahi? Nafea vau ia faaruru atu? E tia ia ˈu ia haere i te hoê fare haapiiraa taa ê e ta to ˈu mau hoa, no te mea te faaea ra to matou utuafare i te hoê vahi ê roa. To reira faahou râ o Mama Louie no te mea tei pihai iho noa mai to ˈna fare i ta ˈu fare haapiiraa tuarua! Ua ani au ia ˈna e e nehenehe anei au e haere i to ˈna fare i te avatea no te amu i ta ˈu mau faraoa inai. Ua tupu faahou te tahi mau farereiraa faufaa i te avatea.

I to ˈu manaˈoraa ua taui to mâua taairaa tamarii e taata paari ei oaoaraa e fanaˈo i te auhoaraa o te tahi e te tahi. Ua itehia te reira i roto e rave rahi tupuraa, te hoê râ tupuraa taa ê, o to mâua ïa haamataraa i te taio i te mau buka faahiahia roa—Jane Eyre, Villette, Pride and Prejudice, e The Woman in White—maoti râ ta ˈu mau buka aamu. Aita vau i taio faahou i te mau buka tamarii.

Ua haapii mai o Mama Louie ia ˈu e te hereraa i te mau taata o te hoê ïa ite e te hoê ohipa aravihi. Ahiri e aita o ˈna i haapii mai ia ˈu i taua ohipa aravihi ra, ia paari roa ïa vau e ite ai. Ua haapii mai o ˈna ia ˈu ia faaroo, e rave rahi taata i roto i teie ao ohipa roa o tei ore i haapii i te reira, e ruhiruhia anei aore ra e taurearea. A pupuni noa ˈi au i nia i to ˈna tofa, e faatia mai o ˈna i te mau aamu o to ˈna oraraa e te mau ohipa ta ˈna i farerei na. Ua putapû roa vau i te ite e te anaanatae o teie vahine.

E rave rahi ohipa ta Mama Louie i haapae—te faaipoiporaa, te mau tamarii, te ohipa—no te haapao i to ˈna mau metua e to ˈna metua vahine fetii tei tupuhia i te mau maˈi rahi. Ua nehenehe ïa to ˈna teina e faaea i roto i te taviniraa ma te taime taatoa.

I roto i na matahiti e piti i mairi, ua maˈihia o Mama Louie, e ua ite au i te taiâ, te ati, e te mauiui ta te ruhiruhiaraa e faatupu. Aita i maoro, i te 84raa o to ˈna matahiti, aita o ˈna i nehenehe faahou e faahoro i te pereoo, e ua riro te reira ei fifi rahi no ˈna. Ua matau o ˈna i te hoê oraraa ohipa roa, e i teie nei e mea hepohepo roa no ˈna ia faaea noa i te fare. Ua tia ia ˈna ia aro i te manaˈo e te haapeapea nei o ˈna i te mau taata. Noa ˈtu e ehia rahiraa taime to matou parauraa ia ˈna e te here nei matou ia ˈna e e haapao iho â matou ia ˈna, te faahapa noa ra oia ia ˈna.

Te mea ino roa ˈtu â i teie nei e mea fifi no ˈna ia hopu i te pape e ia oomo o ˈna iho i to ˈna ahu. Noa ˈtu e ua na reira na o ˈna i nia ia vetahi ê, i teie nei râ e mea fifi roa na ˈna ia farii e te hinaaro atoa ra oia i teie tauturu. Ua haapii mai te reira ia ˈu e noa ˈtu e eita te mau taata e nehenehe e rave i te mau ohipa atoa no ratou iho, e tia râ ia tatou ia faatura ia ratou.

Noa ˈtu râ, ua tauturu mai teie tupuraa ia ˈu ia taa eaha mau te huru ia ruau anaˈe te taata. E faataˈi te mau mea rii atoa eita e maraa faahou ia Mama Louie ia ˈu. Te mea ino roa ˈtu â, i to ˈu iteraa i to ˈna taiâ aore ra to ˈna mauiui rahi, ua hinaaro vau e taˈi noa. Ta ˈu râ e mihi nei, aita paha ïa e tamarii faahou i muri iho ia ˈu nei, e nehenehe e fanaˈo e e haafaufaa i to ˈna paari rahi.

I te tahi mau taime, e uiui au e ua navai anei te ohipa ta ˈu e rave ra no ˈna. Te oaoa e te here ra anei o ˈna ia ˈu mai ta ˈu e na reira nei i nia ia ˈna? Ia haere anaˈe râ vau ia ˈna ra i te avatea no te tamaa e ia tauahi au ia ˈna, e ore roa teie mau manaˈo feaa.

Ua riro teie huru hoa ei haamaitairaa taa ê na ˈu. Ua haapii mai o ˈna ia ˈu e rave rahi huru maitatai—i roto i te taatoaraa o te here ta ˈna i haapii ia ˈu. Eita roa ˈtu vau e vaiiho i to ˈna auhoaraa no te faahoa ˈtu i te hoê hanere hoa hoê â matahiti to matou. Noa ˈtu e e fatata vau i te faarue i te haapiiraa e eita vau e haere faahou e tamaa i to ˈna fare, eita râ vau e faaea i te here, i te haere e hiˈo, e i te tauturu i to ˈu hoa here. Ua haapii o ˈna ia ˈu e mai te peu e e haapao oe ia vetahi ê na mua ˈˈe ia oe iho, e mea oaoa ïa te oraraa e te anaanatae.—Na te hoê vahine taio.

[Hohoˈa i te api 30]

E o Mama Louie

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono