E upootia anei te aroraa?
“A ATUATU i teie palaneta, tera anaˈe, aita ˈtu.” O te tiaororaa peapea ïa a te Huiarii ra o Philip no Beretane, peretiteni o te taatiraa World Wide Fund for Nature (Faufaa no te Natura i te Ao nei).
Tau tausani matahiti na mua ˈtu, ua papai te papai salamo e: “Te mau raˈi ra, na Iehova ïa [te] mau raˈi; area te fenua nei, ua horoa mai oia i te reira na te tamarii a te taata nei.” (Salamo 115:16) Ua horoa mai te Atua i te fenua ei vahi faaearaa no tatou, e e tia ia tatou ia atuatu ia ˈna. Te reira mau te auraa o te parururaa i te vahi ora (“écologie” na roto i te reo farani).
Te auraa mau o te parau ra “écologie” oia hoi “te tuatapaparaa i te vahi faaearaa.”a Teie te tatararaa a te hoê titionare (The American Heritage Dictionary), “te tuatapaparaa i te mau faainoraa o te oraraa nunaa no teie nei tau i nia i te vahi nohoraa natura, ma te titau atu i te arairaa aore ra te faatauiraa na roto i te parururaa.” Haapoto noa, te auraa o te parururaa o te vahi ora, o te imiraa ïa eaha te faainoraa ta te taata i rave e te maimiraa i te ravea no te tataˈi atu. E ere hoi teie na tuhaa e piti nei i te mea ohie.
E toru parau mau ohie roa no nia i te parururaa i te vahi ora
I roto i ta ˈna buka (Making Peace With the Planet), te vauvau ra o Barry Commoner, taote tuatapapa i te ora, e toru ture ohie roa no nia i te parururaa i te vahi ora o te faataa ra e no te aha te fenua i paruparu ai i mua i te rave-ino-raa.
Ua taaihia te mau mea atoa i te tahi e te tahi. Mai te hoê niho pê o te haamauiui i te tino taatoa, ia faainohia hoê noa ˈˈe faufaa natura, e nehenehe te reira e faatupu e rave rahi mau fifi i nia i te vahi nohoraa natura.
Ei hiˈoraa, i na 40 matahiti i mairi aˈenei, e 50 i nia i te hanere o te mau ururaau no te mau mouˈa Himalaya i te fenua Népal, o tei tâpûhia no te hamani i te vahie aore ra no te raau. I te mea e aita e tumu raau faahou, i te taime a topa mai ai te mau ûa puai, ua tahe pauroa te repo maitai o te mau pae mouˈa. I te mea e ua pau te repo, aita ˈtura te mau tumu raau apî i aa faahou, e e rave rahi mau mouˈa o tei vai noa e aita e tumu raau faahou. I te mea e ua tâpûhia te ururaau, te erehia ra te fenua Népal i teie nei i te mau mirioni tane repo i te mau matahiti atoa. E ere râ o Népal anaˈe.
I Bangladesh, e tahe atu te mau ûa puai, o tei otehia hoi na mua ˈˈe e te mau tumu raau, na nia mai i te mau mouˈa tumu raau ore e tae roa ˈtu i te pae tahatai, i reira teie mau pape e faatupu ai i te mau pau pape ino mau. I mutaa ihora, e roohia na o Bangladesh i te mau pau pape atâta mau i te mau 50 matahiti atoa; i teie nei râ, i te mau 4 matahiti atoa aore ra i raro mai.
I vetahi atu mau fenua o te ao nei, ua faatupu te tâpûraa i te ururaau i te mau medebara e te mau tauiraa o te ahuaraˈi. E ere noa o te mau ururaau anaˈe te faufaa natura ta te taata e faaino nei. I te mea e mea iti roa te ite o te feia tuatapapa i te vahi ora no nia i te mau tuatiraa i rotopu i te mau mea ora taa ê o to tatou palaneta, ia itehia mai te hoê fifi, ua ino aˈena te mau ohipa. O te ohipa ïa i itehia i te pae no te faarueraa pehu, o te faahohoˈa maitai ra i te piti o te ture no nia i te parururaa i te vahi ora.
E tapae te mau mea atoa i te hoê vahi. A feruri na i te huru o te hoê fare mai te peu e aita ta ˈna e vahi faarueraa pehu. I roto i te faanahoraa o to tatou palaneta, aita hoê mea e haere i rapae—e tapae iho â ta tatou mau pehu i te tahi vahi i nia i to tatou fenua. Te faaite ra te faainoraa o te paruru ozone e eita te mau mǎhu tei manaˈohia e mea atâta ore, mai te mau chlorofluorocarbones (CFC), e moe taue noa i roto i te aore. E te mau CFC, o te hoê noa ïa o te mau hanere taoˈa atâta o te faaruehia nei i roto i te reva, te mau anavai, e te mau moana.
Parau mau, e nehenehe vetahi mau taoˈa—parauhia “biodégradable”—e huˈahuˈa roa e e momihia e te mau tereraa natura, eiaha râ vetahi atu. Ua î roa te mau pae tahatai o te ao nei i te mau farii uraina o te vai noa ehia mau rahiraa matahiti. Te mea ite-varavara-hia, o te mau pehu taero ïa a te mau pu tapihaa, mea pinepine e tanuhia i te tahi vahi. Noa ˈtu e eita e itehia, aita e haapapuraa e e moe taue noa te reira. E nehenehe hoi e tahe atu na roto i te mau apoo pape i raro i te repo e e faaino atu i te oraora-maitai-raa o te taata e o te animala. “Aita tatou i ite e nafea râ i te rahiraa taoˈa taero e hamanihia nei e te mau pu tapihaa no teie nei tau,” o ta te hoê ïa aivanaa honegaria no te Pu tuatapapa i te pape no Budapest, i faˈi. “Aita hoi tatou i taa e teihea râ teie mau taoˈa taero.”
Te pehu atâta roa ˈˈe o te pehu taero atomi ïa, no roto mai i te mau pu hamani uira atomi. E mau tausani tane pehu atomi o te haapuehia nei i te mau vahi no te hoê area taime, e ua faarue-aˈena-hia vetahi i raro i te mau moana. Noa ˈtu ehia matahiti to te mau aivanaa raveraa i te mau maimiraa, aita e ravea i iteahia mai no te haapueraa aore ra te faarueraa ma te tamau e te atâta ore, e aita hoê o te itehia ra. Aita hoê taata i ite e afea râ teie mau taoˈa atâta no te vahi ora e paaina ˈi. Eita râ teie fifi e moe taue noa—e vai taero noa hoi te mau pehu atomi e tae noa ˈtu i te mau senekele aore ra mau tausani matahiti i mua nei, aore ra e tae roa ˈtu i te taime e ohipa ˈi te Atua. (Apokalupo 11:18) Ua riro atoa te haapao ore o te taata i te parau no te faarueraa i te pehu ei faahaamanaˈoraa i te toru o te ture no nia i te parururaa i te vahi ora.
Eiaha ia faahuehue i te tereraa o te natura. Oia hoi, e tia i te taata ia faaau ia ˈna iho i te mau faanahoraa natura maoti hoi i te tamata i te na nia ˈtu na roto te tahi ravea o ta ˈna e manaˈo ra e mea maitai aˈe. E hiˈoraa papu maitai te tahi mau raau tupohe manumanu. I te taime a faaohipa-matamua-hia ˈi teie mau raau, ua nehenehe te feia faaapu e tupohe i te aihere e e faaore roa i te mau manumanu iino. Ua manaˈohia e e hotu maitai te maa. Ua hape roa râ. Aita te aihere e te mau manumanu i pohe faahou i tera raau i muri aˈe i te tahi, e ua itehia ˈtura e te faataero ra te mau raau tupohe manumanu i te mau animala amu manumanu, te mau mea ora oviri, e te taata iho. Peneiaˈe ua taero aˈenei outou iho i te raau tupohe manumanu. Tei rotopu ïa outou i te mirioni tiahapa feia i taero na te ao nei.
E te vahi maamaa ra, oia hoi te itehia ra e eita paha te mau raau tupohe manumanu e haamaitai i te hoturaa o te mau faaapu. I te mau Hau Amui no Marite, mea rahi aˈe te maa e pau i te manumanu i teie nei i tei pau na hou te faaohiparaahia te mau raau tupohe manumanu. Oia atoa, ua itea mai i te Pu maimiraa rahi no nia i te raiti, e vai ra i te fenua Philipino, e aita te mau raau tupohe manumanu e haamaitai faahou ra i te hoturaa o te raiti i Asia Apatoa Hitia o te râ. Inaha, maoti te hoê porotarama turuhia e te hau no Indonésie o te ore e faaohipa hua i te mau raau tupohe manumanu, ua noaa mai te hoê maraaraa e 15 i nia i te hanere o te raiti mai te matahiti 1987 mai, noa ˈtu e ua topa mai te faaohiparaa i te mau raau tupohe manumanu i nia i te faito e 65 i nia i te hanere. Noa ˈturâ, i te mau matahiti atoa, te faaohipa rahi noa nei te feia faaapu o te ao nei i te mau raau tupohe manumanu.
Maoti i na ture e toru o te parururaa i te vahi ora i nia nei, te taa ra ia tatou e no te aha te mau ohipa i ino ai. Teie râ vetahi atu mau uiraa faufaa roa, Eaha te faito o te faainoraa i rave-aˈena-hia, e nafea ia faatitiaifarohia?
Eaha te faito o te faainoraa i rave-aˈena-hia?
Te faaite ra te hohoˈa fenua (i te mau api 8-9) i te tahi mau fifi matamua o te vahi nohoraa natura e teihea roa te mau vahi ino roa ˈˈe. Papu maitai, ia ore roa anaˈe te tahi raau tupu aore ra te tahi mau animala na roto i to ratou ereraa i to ratou vahi faaearaa aore ra vetahi atu mau tumu, eita ta te taata e nehenehe faahou e faatitiaifaro i te pau. Ua rave-aˈena-hia vetahi atu faainoraa—mai te inoraa o te paruru ozone. Eaha ïa no nia i te faainoraa e ravehia nei i nia i te vahi nohoraa natura? Te haere ra anei te taata i mua no te faaearaa aore ra no te faaitiraa mai i te reira?
E piti o te mau tuhaa faufaa roa ˈˈe no te faito i te faainoraa o te vahi ora, o te ohipa faaapu ïa e te ohipa ravaai. No te aha? No te mea ua taaihia to raua manuïaraa i nia i te hoê vahi nohoraa natura maitai e no te mea ua taaihia to tatou ora i nia i te pueraa maa maitai.
Te itehia ra te mau faainoraa i roto i na tuhaa e piti nei. Ua numera te Faanahoraa a te mau Nunaa Amui i te pae no te Maa e te ohipa Faaapu e, ia taiˈa noa ˈtu te mau pahi ravaai o te ao nei hau atu i te 100 mirioni tane iˈa, e iti-roa-hia te mau pueraa iˈa. Ua hemo teie numera i te matahiti 1989 ra, e aita i hape, i te matahiti i muri iho, ua topa te taatoaraa o te iˈa i noaa na te ao nei e maha mirioni tane. Ua pau roa te iˈa i te mau vahi mea rahi roa te iˈa na mua ˈˈe. Ei hiˈoraa, i te pae Ataranitita apatoerau hitia o te râ, ua topa roa te faito iˈa i noaa mai e 32 i nia i te hanere i roto i na 20 matahiti i mairi aˈenei. Te mau fifi matamua, o te taiˈa-rahi-roa-raa ïa, te viiviiraa o te moana, e te faainoraa i te mau vahi ofaaraa.
Ua ite-atoa-hia teie aveia atâta i te pae no te faaapu. I roto i te mau matahiti 1960 e 1970, ua maraa rahi te hoturaa o te mau maa sitona maoti te mau huru maa i haamaitaihia e tae noa ˈtu te ravea no te pîpîraa te maa i te pape e te faaohipa-hua-raa i te mau raau tupohe manumanu e te mau raau haamaitai repo. I teie nei, aita te mau raau tupohe manumanu e te mau raau haamaitai repo e manuïa faahou nei, e maoti te mau ereraa pape e te haaviiviiraa, mea iti roa te maa e ootihia.
Noa ˈtu e fatata e 100 mirioni taata apî te tia ia faaamu i te mau matahiti atoa, i roto i na ahuru matahiti i mairi aˈenei, ua iti mai te rahiraa fenua faaapuhia. E te erehia ra te repo e toe nei i ta ˈna hotu. Te manaˈo ra te Pu maimiraa Worldwatch e ua faaere te pauraa te repo i te feia faaapu e 500 miria tane repo i roto i na 20 matahiti i mairi aˈenei. E inaha, ua haamata te maa i te iti mai. Te faataa ra te hoê tabula (State of the World 1993) e “peneiaˈe [o] te itiraa e 6 i nia i te hanere o te maa sitona i te taata hoê i rotopu i na matahiti 1984 e 1992, te ohipa hepohepo roa ˈˈe o te ao nei i te pae faanavairaa faufaa i teie mahana.”
Papu maitai, no te haapao ore o te taata i te vahi nohoraa natura, ua haamǎtaˈu-aˈena-hia te ora o te mau mirioni taata.
E nehenehe anei ta te taata e arai i te mau fifi?
Noa ˈtu e ua taa rii i te taata i teie nei i te vahi ino, e ere i te mea ohie ia tataˈi. Te fifi matamua, oia hoi e mea rahi te moni e titauhia—aita i raro mai i te 600 miria dala marite [fatata e 60 000 miria farane patitifa] i te matahiti hoê—no te faatupu i te mau opuaraa taatoa i faaauhia i te Apooraa no te Palaneta Fenua i te matahiti 1992 ra. E titau-atoa-hia te mau haapaeraa rahi—e mau haapaeraa mai te faaitiraa i te haamâuˈaraa e te faaapîraa i te mau taoˈa i faaohipa-aˈena-hia, te faaherehereraa i te pape e te ito, e raveraa i te faurao huiraatira maoti i te pereoo tataitahi, e te mea fifi roa ˈtu â, te feruriraa i te palaneta taatoa maoti i te haapaoraa ia ˈna iho. Ua haapoto noa o John Cairns, Jr., peretiteni o te hoê tomite marite no te tataˈiraa i te vahi ora i raro i te pape, i te na ôraa e: “Aita vau e haapeapea ra i te mea o ta tatou e nehenehe e rave. Te haapeapea nei râ vau i te mea o ta tatou e rave mau iho â.”
No te rahi o te haamâuˈaraa e titauhia ia ravehia te hoê tamâraa rahi, mea au aˈe na te rahiraa o te mau nunaa ia faataime i te tau hiˈopoaraa. I teie tau fifi i te pae faanavairaa faufaa, te faarirohia nei te mau ravea parururaa i te vahi nohoraa natura ei mau haamǎtaˈuraa i nia i te mau toroa aore ra ei mau faateimaharaa i nia i te faanavairaa faufaa. Mea ohie aˈe ia paraparau i te rave. Te faataa ra te hoê buka (Caring for the Earth) i te faahopearaa i noaa mai, mai “te mau parau tǎpǔ faahiahia aita râ e ohipa maitai.” Noa ˈtu râ teie faataereraa i te ohipa, e nehenehe anei te mau ravea aravihi apî—mai te peu e vaiihohia i te taime—e ite mai i te tahi ravea ohie no te rapaauraa i te mau maˈimaˈi o te palaneta? E au ra e eita.
I roto i te hoê faahitiraa parau amui, ua farii te Fare vanaa marite i te pae aivanaa (U.S. National Academy of Sciences) e te Taiete rahi no Lonedona (Royal Society of London) ma te huna ore: “Mai te peu e e tano iho â te mau tohuraa no nia i te maraaraa o te huiraatira e eita te mau ohipa matauhia e te taata i nia i te palaneta e taui, eita paha te ite aivanaa e te mau ravea aravihi e manuïa i te tapea i te faainoraa arai-ore-hia o te vahi nohoraa natura, aore ra te veve tamau no te pae rahi o teie nei ao.”
Ua riro te fifi riaria o te mau pehu atomi o te ore e taahia e ihea roa e faarue ai, ei faahaamanaˈoraa e e ere te ite aivanaa i te mea mana hope. E 40 matahiti to te mau aivanaa maimiraa i te mau vahi atâta ore no te haapue tamau i te mau pehu atomi taero rahi. No te fifi o teie maimiraa, ua faaoti vetahi mau fenua, mai ia Italia e o Raparata, aita ta ratou vahi haapueraa e itehia mai hou te matahiti 2040 e peneiaˈe i muri iho atu. Te tiaturi nei o Helemani, te fenua manaˈo itoito aˈe i roto i teie tuhaa, e e hope ta ˈna mau opuaraa i te matahiti 2008.
No te aha te pehu atomi e riro ai ei fifi rahi? “Aita hoê aivanaa aore ra taata îite o te nehenehe e haapapu roa e eita te mau pueraa pehu atomi taero atâta e tahe i te tahi mahana i rapae i te mau vahi haapueraa maitatai roa ˈˈe,” o ta te taata tuatapapa i te huru o te fenua ra o Konrad Krauskopf ïa e faataa ra. Noa ˈtu râ te mau faaararaa i faataehia na mua ˈtu no nia i te fifi o te faarueraa i te mau pehu atomi, te haere noa râ te mau faatereraa e te tapihaa atomi i mua ma te haapeapea ore, i te tiaturiraa e na te mau ravea aravihi no a muri aˈe e faatitiaifaro i te mau ohipa. Aitâ râ te faatitiaifaroraa i iteahia mai.
Ahiri e aita ta te ite aravihi e ravea no te faatitiaifaro oioi i te ati o te vahi nohoraa natura, eaha ïa te mau ravea e toe ra? Na te atâtaraa ru anei e faahepo i te mau nunaa ia ohipa amui no te paruru i te palaneta?
[Nota i raro i te api]
a No roto mai i na taˈo heleni oiʹkos (fare, vahi faaearaa) e lo·giʹa (tuatapaparaa).
[Tumu parau tarenihia i te api 7]
Te maimiraa i te mau ito e nehenehe e faaapîhia
Aita te rahiraa o tatou e tâuˈa nei i te parau no te ito—e tae roa ˈtu i te taime e pohe ai te uira aore ra e maraa ˈi te hoo o te mori. Ua riro râ te haamâuˈaraa i te ito ei hoê o te mau tumu haaviiviiraa rahi roa ˈˈe. No roto mai te rahiraa o te ito e faaohipahia nei i te taninaraa i te raau aore ra i te mau taoˈa ura o te fenua, e ravea teie o te faahaere nei i te mau mirioni tane mǎhu carbonique i roto i te reva mataˈi e o te haapohe nei i te mau ururaau o te ao nei.
Te rahi nei te au ore no te tahi atu ravea, te ito atomi, no te atâtaraa o te mau ati e te fifi o te haapueraa i te mau pehu atomi taero. Ua piihia te tahi atu mau ravea, te mau ito e nehenehe e faaapîhia, no te mea te faaohipa nei ratou i te mau ito e vai nei i roto i te natura e mea moni ore. E pae ito matamua.
Ito mahana. Mea ohie roa ia faaohipa i te reira no te haaveavearaa, e i roto i te tahi mau fenua, mai ia Iseraela, e rave rahi mau fare ua tamauhia te mau hiˈo haru ito mahana no te haaveavearaa i te pape. Mea fifi aˈe ia faaohipa i te mahana no te hamani i te uira, tera râ, ua tufa aˈena te mau hiˈo haru ito mahana hamani uira apî i te uira na te mau mataeinaa e te topa noa ˈtura to ˈna moni i raro.
Ito mataˈi. Ua parare roa te mau horomataˈi rarahi i roto e rave rahi mau fenua mea puai te mataˈi i reira. Ua topa roa te moni o te uira no roto mai i te ito mataˈi e i teie nei e mea mâmâ aˈe i te tahi mau vahi i te uira matauhia.
Uira hamanihia maoti te pape. Te faaohipa-aˈena-hia ra e 20 i nia i te hanere o te uira na te ao nei no roto mai i te mau pu hamani uira maoti te pape, tera râ hoi, ua rave-aˈena-hia te mau vahi maitatai roa ˈˈe no teie huru hamaniraa uira i roto i te mau fenua ona. E nehenehe atoa te mau haapahuraa pape rarahi e faaino i te vahi ora. Te opuaraa maitai aˈe, no te mau fenua iho â râ e haere ra i mua, o te paturaa ïa e rave rahi mau pu hamani uira maoti te pape nainai aˈe.
Ito veavea no roto mai i te fenua. Ua manuïa vetahi mau fenua, o Islande e o Niu Zelani iho â râ, i te faaohipa i te pape veavea e vai ra i raro aˈe noa i to ratou avae. Te haaveavea nei te mau auahi ura i raro aˈe i te fenua i te pape, o te nehenehe e faaohipahia no te haamahanahana i te mau fare e no te hamani i te uira. Ua faaohipa atoa o te mau Hau Amui no Marite, Italia, Mexico, Philipino, e Tapone i teie ito natura.
Ito nanuraa miti. Te faaohipahia nei te nanuraa miti i te tahi mau fenua mai ia Beretane, Farani, e Rusia, no te hamani i te uira. Mea iti roa râ te mau vahi na te ao nei e tano no te faatupu i teie huru ito i te hoê faito moni mâmâ.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 8, 9]
Vetahi o te mau fifi rahi o te ao nei i te pae no te vahi nohoraa natura
Vavahiraa i te ururaau. Ua pau aˈena e toru i nia i te maha o te mau ururaau o te mau pae haumǎrû e te afaraa o te mau ururaau o te mau pae rua o te ao nei, e ua maraa te tâpûraa i te ururaau ma te peapea i roto i na ahuru matahiti i mairi aˈenei. Ua faataa te mau numera apî e te vavahihia nei te mau ururaau o te mau pae rua i roto i te faito e 150 000 e tae atu i te 200 000 kilometera tuea i te matahiti hoê, fatata hoê â e te rahi o te fenua Uruguay.
Mau pehu taero. Te parauhia nei e te afaraa o na 70 000 taoˈa chimiques e hamanihia nei e mea taero ïa. Te hamani nei te mau Hau Amui no Marite anaˈe e 240 mirioni tane pehu taero i te mau matahiti atoa. Eita e nehenehe e numera ta te ao nei no te mea aita e tabula e vai ra. Hau atu, ia naeahia te matahiti 2000, fatata e 200 000 tane pehu atomi taero o te haapuehia i te mau vahi no te hoê area taime.
Faainoraa o te fenua. Hoê tuhaa i nia i te toru o te fenua o te ao nei o te haamǎtaˈuhia ra i te riroraa ei medebara. I te tahi mau vahi no Afirika, ua faanuu atu â te medebara Sahara e 350 kilometera i roto noa e 20 matahiti. Ua haamǎtaˈu-aˈena-hia te oraraa o te mau mirioni taata.
Ereraa i te pape. Tau piti miria taata e ora nei i te mau vahi e ere-tamau-hia ra i te pape. Te faaino roa ˈtu nei te mǎrôraa o te mau tausani apoo pape i teie ereraa, inaha te topa ra te mau faito pape i raro i te repo.
Mau animala e mau raau haamǎtaˈuhia i te pohe. Noa ˈtu e e mea papu ore te mau numera, te manaˈo nei te mau aivanaa e i rotopu i te 500 000 e te 1 000 000 mau animala, mau raau, e mau manumanu o te ore roa ia naeahia te matahiti 2000.
Viiviiraa o te reva mataˈi. Ua itea mai i te hoê maimiraa a te mau Nunaa Amui i te omuaraa o te mau matahiti 1980 e, hoê miria taata e ora ra i roto i te mau oire o tei roohia i te mau mahana atoa i te mau faito huˈa repo auauahi iino aore ra te mau mǎhu taero, mai te anhydride sulfureux, te bioxyde d’azote, e te oxyde de carbone. Ma te papu maitai, ua ino roa ˈtu â teie fifi na roto i te rahi-oioi-raa te mau oire i roto i na ahuru matahiti i mairi aˈenei. Hau atu, e 24 miria tane mǎhu carbonique o te pâmuhia ra i roto i te reva mataˈi i te mau matahiti atoa, e te mǎtaˈuhia ra ia faatupu noa ˈtu teie “mǎhu haamahanahana” i te mahanahanaraa o te palaneta taatoa.
[Hohoˈa fenua]
(Hiˈo i te papai)
Vavahiraa i te ururaau
Mau pehu taero
Viiviiraa o te reva mataˈi
Ereraa i te pape
Mau animala e mau raau haamǎtaˈuhia
Faainoraa o te fenua
[Faaiteraa i te tumu]
Mountain High Maps™ copyright© 1993 Digital Wisdom, Inc.
Hohoˈa: Hutchings, Godo-Foto
Hohoˈa: Mora, Godo-Foto