Ua riro te mau fenua veve ei vahi faarueraa pehu no te feia moni
MAI te hoê otare hinaaro-ore-hia, ua faauta-haere-hia te afata taoˈa taero mai tera i tera pahi e mai tera i tera oire tapearaa pahi no te imi i te hoê vahi faarueraa. Hoê ahuru ma hoê tausani tura î i te mau tapau taero, te mau raau tupohe manumanu, e te tahi atu â mau raau taero atâta tei faahaerehia mai Djibouti, mai Afirika, e tae atu i Venezuela, i Suria e i Heleni. I te pae hopea ua haamata te mau mǎhu no roto mai i te mau tura i te faaino i te feia horo pahi o te hoê o te mau pahi. Ua pohe te hoê taata, e ua tupuhia te rahiraa i te mau maˈi o te iri, o te upaa, e o te hutiraa aho no roto mai i te mau raau taero i roto i te mau tura i nia i te pahi.
Te tere haere noa ra te mau manureva, te mau pereoo mataeinaa, e te mau pereoo auahi faauta i teie mau taero atâta na nia i te palaneta nei no te imi i te mau vahi faarueraa. E pinepine roa te mau fenua i tupu-aˈena-hia i te veve, te oˈe, e te maˈi i te riro ei faarueraa tane raau e pehu taero. Te mǎtaˈu nei te feia tuatapapa i te mau mea o te natura e e nehenehe te hoê ati natura e tupu mai i te mau taime atoa.
E ere paha i te mea anaanatae na outou te mau peni tahito, te mau taoˈa faatahe, te mau uaua huira, te mau ito pereoo, te mau taero atomi, te tapau e te repo auri PCB, e mea hinaarohia râ e te mau taiete tapihaa raau taero o te maraa oioi ra. Ma te tâhitohito, te hoê faatereraa etaeta roa ˈˈe i te pae natura, e mea rahi roa ˈˈe te taero atâta a ta ˈna mau pu hamaniraa tauihaa na te ara. “Fatata e 20 mirioni tane raau taero o te haponohia i te matahiti hoê i te mau fenua veve na te mau [taiete] taiâ ore” no te mau fenua ona, o ta te vea hebedoma ra The Observer no Lonedona i parau. Te faataa ra te oreraa e faautua i te ofatiraa i te mau ture e ua haaputuhia tau tausani tane taero atâta i Afirika, i Asia, e i te mau fenua no Marite no Ropu.
E ere i te mea maere roa i faariro ai teie mau taiete i te mau fenua veve ei vahi faarueraa pehu tano maitai! E nehenehe te hoo e topa roa i raro ia faaohipahia te vahi tano. O te pahi United States te hoê hiˈoraa, i te hoê taime ua riro oia ei pahi atimarara no te mau horopatete marite. Ua hoohia mai oia i te matahiti 1992 no te tataˈi faahou no te mau tere moni. Ta ˈna paha te amiante rahi roa ˈˈe i ta te tahi atu mau pahi. E 100 mirioni dala marite te haamâuˈaraa i te mau Hau Amui no Marite ia iriti-roa-hia te amiante. Ua taverehia te pahi i Turekia, i reira ïa e ravehia ˈi te reira no te hoo e 2 mirioni dala marite. Ua patoi râ te faatereraa no Turekia—e mea atâta roa ia iritihia te mau veuveu amiantes faatupu i te mariri ai taata tei hau atu i te 46000 metera tuea i to ratou fenua. I te pae hopea ua taverehia te pahi i te tahi oire tapearaa pahi, i te fenua e ere te mau ture i te pae natura i te mea etaeta roa.
Te faaapîraa pohe
E mea au na te mau tapihooraa tauihaa i te pae hitia o te râ i te mau fenua navai ore e faariro ia ratou iho mai te feia haamaitai i te feia veve. Te manaˈo ra o Harvey Alter no te Piha tapihooraa no te mau Hau Amui no Marite e “te haamaraa ra te haponoraa i te pehu e te faaapîraa i roto i te pu hamaniraa tauihaa i te faito oraraa i roto i teie mau fenua.” Ua itehia râ na roto i te hiˈo-faahou-raa o te tahi o to ratou huru na te ara e i roto i te rahiraa o te mau tupuraa, maoti râ i te haamaraa i te faito oraraa, no nia i teie mau taiete “ua tia ia aufauhia ratou i raro noa mai i te mau tuhaa moni haihai o te fenua, ma te haaviivii i te mau mea e haaati ra ia tatou e ma te hoo atu i te mau taoˈa atâta i roto i te tahi mau tupuraa e te hohoˈa haavarevare.”
Ua faaite atoa te Pâpa Ioane Paulo II i to ˈna tapitapi i te hoê fare raveraa ohipa apî no nia i te haaviiviiraa i te mau fenua ona. Teie ta te pâpa i parau: “No te paruparu i te pae faanavairaa faufaa e i te pae o te ture o te mau fenua veve, e ohipa ino roa ia faaohipa te mau fenua ona i te reira na roto i te haponoraa ˈtu i reira i te mau pehu o te mau ravea aravihi apî hairiiri o te faaino i te natura e te oraoramaitai-raa o te huiraatira.”
Te vai ra te hoê hiˈoraa matauhia i te pae apatoa no Afirika, te fenua faaapîraa i te taero mercure. Ia au i to ˈna piiraahia “te hoê o te mau ati haaviiviiraa ino roa ˈˈe o te fenua,” ua haapohe te mau pehu taero i te hoê taata rave ohipa, ua topa te tahi i roto i te coma, e te mauiui ra te toru o te taata rave ohipa i te tahi huru taero mercure. Te opani ra aore ra te faaetaeta rahi ra te mau faatereraa i roto i te tahi mau fenua tapihoo i te fanaˈoraa i te tahi taero mercure. Te faauta ra te mau manureva a te mau taiete i roto i te hoê o teie mau fenua i te afata taero i te mau hiti no Afirika. Ua ite te hoê pǔpǔ hiˈopoa e 10 000 tura mercure no roto mai e toru taiete ěê haaputuhia i roto i te vahi faaapîraa.
E au ra e mea maitai aˈe ia hapono i te mau taoˈa i te mau fenua navai ore no te faaapîraa maoti râ i te faarueraa ˈtu i reira. E nehenehe te reira e horoa mai i te mau taoˈa faufaa, te mau ohipa, e e turu i te faanavairaa faufaa. Tera râ mai ta te tabula i nia nei no te pae apatoa no Afirika e faaite ra, e tupu atoa te mau faahopearaa atâta. E nehenehe te noaaraa mai teie mau taoˈa faufaa no roto mai i teie mau ohipa e horoa mai i te mau raau taero o te haaviivii i te fenua e o te faatupu i te maˈi e i te tahi taime o te haapohe i te feia rave ohipa. Teie ta te vea ra New Scientist e faaite ra: “E mea papu e te faaohipahia ra te faaapîraa i te tahi taime mai te hoê otoheraa no te faarueraa pehu.”
Na te U.S.News & World Report e faataa ra i te raveraa: “Na roto i te mau faataaraa haavare o te mau taoˈa, te mau otoheraa faatiahia e te ture e te ereraa i te ite aravihi e riro ohie noa te mau fenua navai ore ei tapao na te feia hoo pehu mâha ore o te haavare nei e e ‘raau haamaitai repo’ te mau faarueraa ohipa taero aore ra te mau raau tupohe manumanu tahito mai ‘te tauturu no te faaapu.’”
Ua haamauhia te mau maquiladoras fatuhia e te feia ěê, aore ra te mau fare hamaniraa tauihaa i Mexico. Te tapao matamua a te mau taiete ěê, o te aperaa ïa i te mau faatureraa etaeta no nia i te haaviiviiraa e no te huti mai i te maitai i nia i te mau mea pau ore a te feia rave ohipa tei raro roa ta ratou moni. Tau ahuru tausani taata no Mexico e noho ra i roto i te mau fare pe i pihai iho i te mau faataheraa pape reru e te viivii. “Eita atoa te mau puaaniho e inu,” o ta te hoê vahine ïa i parau. Ua pii te hoê tabula a te Taatiraa i te pae Rapaauraa no Marite i te hiti o te vahi ra “te hoê faarueraa pape ino mau e te hoê vahi tano maitai no te faatupu i te mau maˈi pee.”
E ere te mau ati i te mea pohe noa
“Nafea te hoê fenua e nehenehe ai e opani i te hoê taoˈa taero i te fare e te hamani nei râ oia i te reira e te hoo atura i te tahi atu mau fenua? Teihea ˈtura ïa te huru morare o te reira?” o ta Arif Jamal i ui, te hoê taata aravihi i te pae faaapu e te raau tupohe manumanu no Khartoum. Ua pata oia i te mau hohoˈa o te mau tura i puta: “Opanihia ia faaohipa”—i te fenua tapihaa no reira mai hoi te reira. Ua itehia te reira i roto i te hoê aua animala a te hau i Soudan. Te pue noa ra te mau animala pohe i pihai iho.
Hoê noa fenua moni “te hapono ra oia i te mau matahiti atoa tau 227 mirioni kilo raau tupohe manumanu o tei opanihia, faaturehia aore ra aita e parau faatiaraa no te faaohipa i te fare,” o ta te vea ra The New York Times ïa e tapao ra. Ua opanihia te raau tupohe ra heptachlore, piri rii i te DDT, te hoê raau faatupu i te mariri ai taata, ia faaohipahia i roto i te mau faaapu maa i te matahiti 1978. Te tamau noa ra râ te taiete raau i te hamani i te reira.
Ua itehia na roto i te hoê titorotororaa a te mau Nunaa Amui e te pue rahi ra te “mau raau tupohe manumanu taero roa” i roto e 85 fenua navai ore. Te tahi hoê mirioni taata e mauiui ra i te taero puai i te matahiti hoê, e peneiaˈe e 20 000 taata e pohe ra no te mau raau.
E nehenehe e piihia te tapihooraa avaava te hiˈoraa matauhia o te miimii pohe. Teie ta te tumu parau ra “Te maˈi pee rahi o te avaava” i roto i te vea ra Scientific American e parau ra: “Eita e nehenehe e faaau i te rahi-roa-raa o te mau maˈi e te feia e pohe no te avaava ati aˈe te ao nei.” Te iti noa ˈtura te roaraa matahiti i te faito au noa o te feia e haamata ra i te puhipuhi i te avaava, e te maraa noa ra te numera o te mau vahine puhipuhi avaava ma te riaria. Te manuïa nei te mau taiete ona avaava tei tahoê atu i te mau faatianianiraa haavarevare i te haru mai i te mau makete rarahi a te mau fenua veve. No to ratou hinaaro rahi i te moni, e rave rahi feia e tupuhia ra i te maˈi e o te pohe roa.a
E tia râ ia parauhia e, aita roa ˈtu teie mau taiete atoa e tâuˈa ra i te oraora-maitai-raa o te mau fenua navai ore. Te tutava nei te tahi mau taiete i te faatupu i te tapihooraa tauihaa tia e o te nehenehe e tiaturihia i roto i te mau fenua navai ore. Ei hiˈoraa, te horoa nei te hoê taiete i te mau tuhaa moni no te tatuhaaraa e te oraora-maitai-raa e te tatai toru ra oia i te moni ia aufau oia i ta ˈna feia rave ohipa. Ua rave te tahi atu taiete i te hoê tiaraa etaeta no nia i te mau tiaraa o te taata e ua faaore i te tahi ahuru ma piti parau faaau no te mau faaheporaa.
Te topa-faahou-raa haavarevare i roto i te ino
I te matahiti 1989 ua tarimahia te hoê faaauraa parau a te mau Nunaa Amui i Basel, no Helevetia, no te faature i te taui-haere-raa i te mau pehu taero i rotopu i te mau fenua. Aita oia i manuïa i te faaafaro i te fifi, e teie ta te vea ra New Scientist i tapao i muri aˈe i te hoê putuputuraa a taua â mau fenua ra, tei tupu i te avaˈe mati 1994:
“Ei pahonoraa i te riri rahi o te mau fenua navai ore, ua haere rii na fenua e 65 tei apiti i roto i te Tairururaa no Basel i mua i ta ratou faaotiraa ia faaaano i te tairururaa na roto i te opaniraa i te hapono i te mau pehu atâta mai te mau fenua no te OECD [Faanahonahoraa no te tauturu i te pae faanavairaa faufaa e te haereraa i te rahi] i te mau fenua e ere no te OECD.”
E au ra râ e aita te mau fenua navai ore e au ra i teie faaotiraa hopea. Ua faaite te vea ra New Scientist i to ˈna tapitapiraa: “No reira e mea peapea te mau parau apî oia hoi te tamata nei te mau Hau Amui no Marite, Beretane, Helemani, e Auteralia i teie nei i te faatopa i te faaotiraa. Te huna ra te mau parau no roto mai i te faatereraa marite i ta ˈna mau tutavaraa paari ‘huna’ no te ‘taui’ i te opaniraa na mua ˈˈe oia e haamana ˈi i te ture.”
Te hoê mahana haavaraa no te nounou
“E tena na, e te feia taoˈa rarahi na, a oto, a auê, i to outou mau pohe rarahi e fatata mai ia outou na” o ta te Bibilia ïa e faaara ra i roto i te Iakobo 5:1. No ǒ mai ïa te haavaraa i te taata ra o te nehenehe e faatitiaifaro i te mau mea: “Te rave ra Iehova i te parau-tia e te au, i te feia atoa i hamaniino-hia ra.”—Salamo 103:6.
E tamahanahanahia te feia e ora ra i teie mahana i raro aˈe i te faateimaharaa o te veve, ma te ite e fatata te mau parau i roto i te Salamo 72:12, 13 i te tupu: “O tei veve ra e ua tiaoro maira, na ˈna ïa e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra.”
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te A ara mai na! no te 8 no me 1995, mau api 13-23.
[Tumu parau tarenihia i te api 17]
Te mau pehu taero o te ore e pau
“Te pue noa ra te mau pehu taero e aita e ravea.” Teie ïa te tumu parau i roto i te tuhaa ite aivanaa o te vea ra The New York Times no mati i mairi. “Te ravea ohie roa ˈˈe,” o ta te tumu parau ïa i parau, “o te tanuraa ïa i te reira. Te faahapahia ra râ te reira i teie mahana i to te mau aivanaa aimârôraa, e to te mau taatiraa a te Hau tuatapaparaa, e eita anei te hoê vahi faarueraa pehu i raro i te fenua e opuahia ra i Nevada e paaina i te pae hopea i roto i te hoê paainaraa atomi na roto i te pehu plutonium.”
Ua pûpû te mau aivanaa e rave rahi opuaraa no te faaora mai i te ao i te rahi-roa-raa o te plutonium, aita râ te reira i ravehia ˈtura no te hoo, te mau aimârôraa, e te mǎtaˈu. Te hoê manaˈo hairiiri no te rahiraa o te taoraraa ïa i te reira i roto i te moana. Te hoê manaˈo feruri-noa-hia o te haapaainaraa ïa i te reira i roto i te mahana. Te tahi atu ravea, te faaohiparaa ïa i te mau matini hamani ito no te tanina-roa-raa i te reira. Ua haapaehia râ te reira, no te mea e “titauhia e tau hanere aore ra tau tausani matahiti” no te faatupu.
Teie ta te Orometua Makhijani no te Pu maimiraa no nia i te ito e te mau mea e haaati ra i parau: “E mau faahopearaa riaria i te pae politita to te mau ravea aravihi maitatai atoa, e e au ra e ere mea aravihi te mau ravea maitatai atoa i te pae politita. Aita e ravea maitatai roa ta te hoê noa ˈˈe taata no teie pehu, aita atoa ta tatou.”
No te faahaere i te uira i roto e 60 mirioni fare—20 i nia i te hanere o te ito o te fenua—te hamani nei e 107 matini hamani ito i roto i te mau pu uira atomi i te mau Hau Amui no Marite e 2 000 tane mori puai ore i te mau matahiti atoa, e mai te matahiti 1957 mai ua haapuehia maa taime poto noa te mori puai ore i roto i te mau pu uira atomi. Ua tiai te mau taata e ahuru matahiti te maoro ma te manuïa ore ia ite te faatereraa i te hoê ravea ia fanaˈo i te reira. E iva peretiteni to roto i te piha, e 18 Apooraa tei pûpû i te mau opuaraa e ua tapao i te mau mahana hopea no te paruru i te haapueraa i te mau pehu taero i roto i te mau fare i raro i te fenua, aita râ i faaotihia ˈtura te vahi hopea e faarue ai i te mau pehu taero o te tia ia paruruhia e mau tausani matahiti te maoro.
I te tahi aˈe râ pae, aita te mau mirioni miria umu ura ta te Atua ra o Iehova e faaohipa ra i roto i te mau fetia atea roa o te reva teitei e haamǎtaˈu ra, e na roto i te hoê o ta ˈna e faaohipa ra i roto i ta tatou mahana e nehenehe ai te ora e manuïa i nia i te fenua nei.
[Faaiteraa i te tumu]
UNITED NATIONS/IAEA
[Hohoˈa i te api 18]
Te haaviivii ra te mau raau taero i te pape inu e te pape hopu
[Hohoˈa i te api 18]
Te mau tamarii e hauti ra na roto i te mau pehu atâta aore ra taero