VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 15/4 api 9-14
  • Te faaroo e to outou oraraa no a muri aˈe

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te faaroo e to outou oraraa no a muri aˈe
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mai te aha te tau i mahemo?
  • Aita e ravea ta te taata
  • Te manaˈo o te mau Ite no Iehova no nia i te tau i mua nei
  • Te tau no a muri aˈe o te faatereraa a te taata
  • A tuu i te faaroo i roto i te mau parau tǎpǔ a Iehova
  • E Atua here o Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • A tiaturi e e faatupu Iehova i ta ˈna opuaraa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Fatata roa te opuaraa a te Atua i te tupu
    Eaha te tumu o te oraraa? Nafea outou e ite ai i te reira?
  • Te Basileia o te Atua—Te hoê faatereraa apî no te fenua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 15/4 api 9-14

Te faaroo e to outou oraraa no a muri aˈe

“Te faaroo nei, o te tiaturi ïa i te mau mea e tiaihia nei.”—HEBERA 11:1.

1. Eaha te huru oraraa no a muri aˈe ta te rahiraa o te mau taata e hinaaro ra?

E HINAARO anei outou e ite e eaha te ohipa e tupu a muri aˈe? Te hinaaro nei te rahiraa o te taata e ite. Te tiaturi nei ratou i te hoê oraraa hau no a muri aˈe, te oreraa te mǎtaˈu, te hoê faito oraraa maitai, te ohipa hotu e te oaoa, te oraora-maitai-raa, e te hoê oraraa maoro. E mea papu e ua hinaaro te mau ui atoa i roto i te aamu i teie mau mea. E i teie mahana, i roto i teie nei ao tei î roa i te arepurepuraa, te hinaarohia ra teie mau huru tupuraa hau aˈe i na mua ˈˈe.

2. Nafea to te hoê tia hau faaiteraa i to ˈna manaˈo no nia i te tau no a muri aˈe?

2 A piri noa ˈtu ai te huitaata i te senekele 21, te vai ra anei te tahi ravea no te ite e eaha te huru o te oraraa no a muri aˈe? Hau atu i te 200 matahiti i teie nei, ua faahiti te hoê tia hau Marite, o Patrick Henry, i te tahi ravea. Teie ta ˈna i parau: “Ua ite au e aita ˈtu e ravea no te faataa i te tau no a muri aˈe, maoti râ na roto i te hiˈopoaraa i te tau i mahemo.” Ia au i teie manaˈo, e nehenehe e ite-rahi-hia te oraraa no a muri aˈe o te fetii taata nei na roto i ta te taata i rave na i te tau i mahemo. E rave rahi o te farii nei i teie manaˈo.

Mai te aha te tau i mahemo?

3. Eaha ta te aamu e faaite maira no nia i te mau tiaturiraa i te tau no a muri aˈe?

3 Ahiri e e au te tau no a muri aˈe i te tau i mahemo, e hiˈoraa oaoa anei te reira? Ua maitai mai anei te huru tupuraa no te mau ui i mahemo i te roaraa o te tau? Aita. Noa ˈtu te mau tiaturiraa o te taata mai te mau tausani matahiti mai â, e noa ˈtu te haereraa i mua i te pae materia i te tahi mau vahi, ua î te aamu i te faaheporaa, te ohipa ino, te haavîraa uˈana, te tamaˈi, e te veve. Ua tupu noa na te hoê ati i muri aˈe i te tahi i roto i teie nei ao, o te mau faatereraa taata manuïa ore iho â râ te tumu. Te parau ra te Bibilia ma te papu e: “Ua faatere te taata i te taata no to ˈna ra ati.”—Koheleta 8:9, MN.

4, 5. (a) No te aha te taata i tiaturi ai i te oraraa maitai aˈe i te omuaraa o te senekele 20? (b) Eaha tei tupu i nia i to ratou mau tiaturiraa no te tau no a muri aˈe?

4 E parau mau atoa e, te mau ohipa iino i tupu i mutaa iho i roto i te aamu o te huitaata nei, te tupu faahou ra ïa—i roto râ i te hoê faito rahi atu â e te ino roa ˈtu â. O teie senekele 20 te haapapuraa. Ua huti mai anei te huitaata nei i te haapiiraa e ua apehia anei te mau hape no mutaa iho? Inaha, i te omuaraa o teie senekele, ua tiaturi e rave rahi taata i te hoê oraraa maitai aˈe no a muri aˈe, no te mea ua tupu na te hau i nia i te hoê tau maoro rii e no te mau haereraa i mua i te pae tapihaa, ite aivanaa, e i te pae haapiiraa. I te omuaraa o te mau matahiti 1900, ua parau te hoê orometua no te fare haapiiraa tuatoru e, ua tiaturihia e eita te tamaˈi e tupu faahou, no te mea “ua naeahia te taata i te maramarama rahi.” Ua parau te hoê faatere hau nui tahito no Beretane no nia i te manaˈo o te taata i te omuaraa o taua tau ra e: “Ua haere noa ˈtu te mau ohipa atoa i te maitairaa. O te huru ïa o te ao i to ˈu fanauraahia mai.” Ua parau râ oia i muri iho e: “E i te hoê poipoi o te matahiti 1914 ra, ma te manaˈo-ore-hia e te hitimahuta, ua moe taue atura te mau mea atoa.”

5 Noa ˈtu te tiaturi o te taata i taua tau ra i te hoê oraraa maitai aˈe no a muri aˈe, i te omuaraa ra iho o te senekele apî, ua topa te ao nei i roto i te ati ino roa ˈˈe i faatupuhia e te taata—te Tamaˈi Rahi Matamua. Ei hiˈoraa o te huru o te reira, a hiˈo na e eaha tei tupu i te matahiti 1916 i roto i te hoê tamaˈi, i to te mau nuu Beretane aroraa i te mau nuu Helemani i pihai iho i te Anavai Somme i Farani. I roto tau hora noa, ua pohe e 20 000 faehau Beretane, e e rave rahi tei haapohehia i te pae Helemani. I roto i na matahiti e maha o teie taparahiraa taata, fatata hoê ahuru mirioni faehau e e rave rahi feia tivila o tei pohe. Ua iti mai te huiraatira no Farani i te hoê area tau no te mea e rave rahi roa mau tane tei pohe. Ua pau rahi roa atoa i te pae faanavairaa faufaa, e ua aratai tia ˈtu te reira i te Topatariraa Rahi i tupu i te mau matahiti 1930 ra. Te taa ra ia tatou e no te aha vetahi i parau ai e, te mahana i tupu ai te Tamaˈi Rahi Matamua, o te mahana ïa i maamaa roa ˈi te ao nei!

6. Ua maitai mai anei te oraraa i muri aˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua?

6 Te reira anei te huru oraraa i tiaturihia na e taua ui ra? Aita roa ˈtu. Ua huˈahuˈa roa ta ratou mau tiaturiraa; aita atoa te reira i horoa mai i te tahi mea maitai aˈe. E 21 matahiti noa i muri aˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua, aore ra i te matahiti 1939, ua tupu faahou te hoê ati ino roa ˈtu â i faatupuhia e te taata—te Piti o te Tamaˈi Rahi. Tau 50 mirioni tane, vahine, e tamarii tei pohe. Ua vavahi roa te mau topitaraa rahi i te mau oire. I te Tamaˈi Rahi Matamua ra, tau tausani faehau tei pohe i roto i te hoê aroraa i roto tau hora noa, area i te Piti o te Tamaˈi Rahi, e piti noa paura atomi o tei haapohe hau atu i te 100 000 taata, tau tetoni noa ïa. Te mea ino roa ˈtu no e rave rahi, o te haapoheraa tuutuu ore ïa i te mau mirioni taata i roto i te mau aua tapearaa Nazi.

7. Eaha tei tupu mau na i teie senekele taatoa?

7 E rave rahi mau haapapuraa e faaite ra e, ia taiohia te mau tamaˈi i rotopu i te mau nunaa, te mau aroraa tivila, e te feia tivila i haapohehia e ta ratou iho mau faatereraa, e naeahia fatata e 200 mirioni taata i haapohehia i teie nei senekele. Ua tae roa vetahi i te faahiti i te numera ra e 360 mirioni. A feruri na i te hairiiri o teie huru tupuraa—te mauiui, te roimata, te ahoaho, e te mau oraraa atoa i vavahihia! Hau atu, i te faito au noa, tau 40 000 taata, e tamarii te rahiraa, e pohe ra i te mau mahana atoa i te ati tei taaihia i te veve. E toru taime teie numera te mau tamarii e pohe nei na roto i to ratou haamaruaraahia i te mau mahana atoa. Hoê miria taata atoa e mea veve roa ratou eita e noaa mai te maa e hinaarohia no te rave i te hoê ohipa i te mahana matauhia. Ua riro teie mau huru tupuraa atoa ei haapapuraa o te mea i faaite-atea-hia i roto i te parau tohu a te Bibilia, e te ora nei tatou i te “anotau hopea” o teie faanahoraa ino o te mau mea.—Timoteo 2, 3:1-5, 13; Mataio 24:3-12; Luka 21:10, 11; Apokalupo 6:3-8.

Aita e ravea ta te taata

8. No te aha aita te mau taata faatere i manuïa i te faatitiaifaro i te mau fifi o te ao nei?

8 A piri ai teie senekele 20 i to ˈna hopea, e nehenehe tatou e amui atu te mau ohipa i tupu i te roaraa o teie senekele, i tei tupu na i te mau senekele na mua ˈtu. Eaha ta te aamu e haapii maira ia tatou? Te haapii maira oia e, aita te mau taata faatere i manuïa i te faatitiaifaro i te mau fifi atoa o teie nei ao, aita hoi ratou e faatitiaifaro ra i teie nei, e eita roa ˈtu e faatitiaifaro i mua nei. No te mea noa eita ratou e nehenehe e horoa mai i te huru oraraa o ta tatou e hiaai ra no a muri aˈe, noa ˈtu eaha to ratou hinaaro maitai. E aita to vetahi feia mana e hinaaro maitai; te nounou nei ratou i te tiaraa e i te mana no to ratou iho teoteo e ia taoˈahia ratou, eiaha râ no te maitai o te huiraatira.

9. No te aha tatou e parau ai e aita e ravea ta te ite aivanaa no te mau fifi o te taata?

9 Na te ite aivanaa anei e horoa mai i te ravea? Eita, ia hiˈohia te ohipa i tupu i mutaa ihora. Ua haamâuˈa te mau aivanaa i te mau tino moni rahi, i te taime, e i te tutavaraa no te hamani i te mau mauhaa taero, te mau mauhaa haaparare i te maˈi pohe, e vetahi atu mau huru mauhaa riaria. Te haamâuˈa nei te mau nunaa, e tae noa ˈtu te mau nunaa ravai ore, hau atu i te 700 miria dala Marite i te matahiti no te mau mauhaa tamaˈi! Ua hamani atoa ‘te haereraa i mua i te pae aivanaa’ i te mau raau taero o tei haaviivii i te mataˈi, te fenua, te pape, e te maa.

10. No te aha aita atoa te haapiiraa e haapapu ra i te hoê oraraa maitai aˈe no a muri aˈe?

10 E nehenehe anei tatou e tiaturi e e tauturu te mau fare haapiiraa o te ao nei ia patu i te hoê oraraa maitai aˈe no a muri aˈe, na roto i te haapiiraa i te mau aveia morare teitei, te faatura ia vetahi ê, e te here i te taata-tupu? Eita. Inaha, te haafaufaa rahi nei ratou i te mau toroa teitei e i te imiraa i te moni. Te haapii nei ratou i te manaˈo tataˈu, eiaha râ i te manaˈo autahoê; aita atoa te mau fare haapiiraa e haapii nei i te morare tia. Te faatia noa nei hoi e rave rahi o ratou i te tiamâraa i te pae taatiraa, e te hotu i noaa mai, ua maraa taue ïa te rahiraa o te mau tamahine apî i hapû e te mau maˈi purumu.

11. Nafea te aamu o te mau pu tapihoo ia haafeaa no nia i te oraraa no a muri aˈe?

11 E opua taue anei te mau pu tapihoo rahi o te ao nei e paruru i to tatou palaneta e e faatupu anei ratou i te here no vetahi ê, na roto i te hamaniraa i te mau tauihaa maitatai mau, eiaha noa râ no te faaî i to ratou pute? Eita ïa. E faaea anei ratou i te taviri i te mau hohoˈa afata teata tei î i te haavîraa uˈana e te peu taiata, o te faaruri ê nei i te feruriraa o te taata, te mau taurearea iho â râ? E ere ïa te ohipa i tupu aˈenei i te mea faaitoito no te mea, i te rahiraa o te taime, ua riro mai te tele ei faarueraa pape ino o te peu taiata e o te haavîraa uˈana.

12. Eaha te huru o te taata no nia i te maˈi e te pohe?

12 Hau atu, noa ˈtu to ratou mau hinaaro maitatai, eita ta te mau taote e nehenehe e arai roa i te maˈi e te pohe. Ei hiˈoraa, i te hopea o te Tamaˈi Rahi Matamua, aita ratou i manuïa i te arai i te fiva Paniora; na te ao atoa nei, e 20 mirioni taata tei pohe i taua maˈi ra. I teie nei mahana, ua rahi roa te maˈi mafatu, te mariri ai taata, e vetahi atu mau maˈi haapohe. Aita atoa te mau taote i manuïa i te arai i te maˈi apî riaria ra o te SIDA. Te na ô ra te hoê tabula a te mau Nunaa Amui, tei neneihia i te avaˈe Novema 1997 e ua tataipiti te faito parareraa o te tirotiro SIDA i te mau numera na mua ˈtu. E mau mirioni taata tei pohe aˈena i te reira. I te matahiti i mairi aˈenei, e toru mirioni taata â tei roohia i taua tirotiro ra.

Te manaˈo o te mau Ite no Iehova no nia i te tau i mua nei

13, 14. (a) Eaha te manaˈo o te mau Ite no Iehova no nia i te tau i mua nei? (b) No te aha eita ta te taata e nehenehe e faatupu i te hoê oraraa maitai aˈe no a muri aˈe?

13 Te tiaturi nei râ te mau Ite no Iehova e e tau oaoa to mua i te huitaata nei, e tau hau aˈe i te faahiahia! Aita râ ratou e tiaturi ra i te tutavaraa taata nei no te faatupu i taua tau maitai aˈe ra. Te tiaturi nei râ ratou i te Poiete, oia hoi te Atua ra o Iehova. Ua ite oia e eaha te huru o te tau i mua nei, oia, e tau hau aˈe i te faahiahia! Ua ite atoa oia e eita ta te taata e nehenehe e faatupu i teie huru tau i mua nei. I te mea e na te Atua i poiete i te taata, o ˈna ïa tei ite maitai aˈe i to ratou mau taotiaraa i te tahi atu taata. I roto i ta ˈna Parau, te faaite maira oia ia tatou ma te maramarama maitai e aita oia i poiete i te mau taata ia nehenehe hoi ratou e faatere ma te manuïa e ma te haapae i te aratairaa a te Atua. Ua haapapu maitai mai te faatia-maoro-raa te Atua i te taata ia faatere ma te faataa ê atu ia ˈna, e aita ratou i manuïa. Ua farii te hoê taata papai buka e: “Ua tamata te feruriraa o te taata i te mau huru faatereraa atoa, e aita i manuïa.”

14 I roto i te Ieremia 10:23, te na ô ra te peropheta tei faauruahia e: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” Te na ô atoa ra Salamo 146:3 e: “Eiaha e tiaturi i te hui arii, e te taata atoa, aita hoi o ˈna e ora.” Inaha, i te mea hoi e ua fanauhia mai tatou ei feia tia ore, mai ta te Roma 5:12 e faaite ra, te faaara maira te Parau a te Atua ia tatou eiaha atoa tatou e tiaturi ia tatou iho. Te parau ra te Ieremia 17:9 e: “E haavare rahi to te aau i te mau mea atoa nei.” No reira te Maseli 28:26 e parau ai e: “O tei tiaturi i to ˈna iho aau, e maamaa ïa; o tei haapaari maite ra i to ˈna haerea, e ora ïa i te reira.”

15. Ihea tatou e ite ai i te paari no te aratai ia tatou?

15 Ihea tatou e ite ai i teie paari? “O te matamua o te paari ra, o te mǎtaˈu ïa ia Iehova; e te ite [o Tei Moˈa Roa] ra, o te [maramarama] ïa.” (Maseli 9:10; MN) O Iehova anaˈe te fatu nei i teie paari o te nehenehe e aratai ia tatou na roto i teie nei tau riaria. E ua horoa mai oia i to ˈna paari na roto i te mau Papai Moˈa, o ta ˈna i faaurua no te aratai ia tatou.—Maseli 2:1-9; 3:1-6; Timoteo 2, 3:16, 17.

Te tau no a muri aˈe o te faatereraa a te taata

16. Na vai e faataa i te tau no a muri aˈe?

16 Eaha ˈtura ïa ta te Parau a te Atua e faaite maira ia tatou no nia i te tau no a muri aˈe? Te faaite maira oia e eita roa ˈtu te tau no a muri aˈe e au i ta te taata i rave na i mutaa ihora. Ua hape ïa te manaˈo o Patrick Henry. E ere na te taata e faataa i te tau no a muri aˈe no teie fenua e no te taata atoa i nia iho, na te Atua râ o Iehova. E tupu to ˈna hinaaro i nia i te fenua nei, eiaha râ te hinaaro o te tahi taata aore ra o te tahi nunaa o teie nei ao. “E rave rahi te manaˈo i roto i te aau o te taata; o te parau râ a Iehova te mau.”—Maseli 19:21.

17, 18. Eaha te hinaaro o te Atua no nia i to tatou nei tau?

17 Eaha te hinaaro o te Atua no to tatou nei tau? Ua opua oia e haamou i teie nei faanahoraa haavî e te taiata o te mau mea. Fatata roa, e mono mai te faatereraa a te Atua i te faatereraa ino a te taata nei, tei mana na ehia rahiraa senekele te maoro. Te na ô ra te parau tohu e vai ra i roto i te Daniela 2:44 e: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra [e vai nei i teie nei tau], e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia [i nia i te raˈi], o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” E faaore atoa te Basileia i te mana ino o te Diabolo ra o Satani, te hoê hoi mea e ore roa ˈtu e maraa i te taata. E ore roa ta ˈna faatereraa i teie nei ao e a muri noa ˈtu.—Roma 16:20; Korinetia 2, 4:4; Ioane 1, 5:19.

18 A tapao e e vavahi roa te faatereraa o te raˈi i te mau huru faatereraa atoa a te taata. Eita roa ˈtu e vaiiho-faahou-hia e na te taata e faatere i teie nei fenua. I nia i te raˈi, na te mau tia i roto i te Basileia o te Atua e faatere mai i te mau ohipa atoa o te fenua nei no te maitai o te huitaata nei. (Apokalupo 5:10; 20:4-6) I nia i te fenua nei, e auraro te mau taata haapao maitai i te mau aratairaa a te Basileia o te Atua. Tera te faatereraa ta Iesu i haapii mai ia tatou ia pure, ia ˈna i parau e: “Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.”—Mataio 6:10.

19, 20. (a) Nafea te Bibilia ia faataa i te faanahoraa o te Basileia? (b) Eaha ta ta ˈna faatereraa e rave no te huitaata nei?

19 Te tiaturi nei te mau Ite no Iehova i te Basileia o te Atua. Tera ïa “te raˈi apî” ta te aposetolo Petero i papai e: “Te tatari nei râ tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.” (Petero 2, 3:13) “Te fenua apî,” o te totaiete taata apî ïa e faaterehia mai e te raˈi apî, oia hoi te Basileia o te Atua. Tera te faanahoraa ta te Atua i faaite orama i te aposetolo Ioane, ia ˈna i papai e: “E ite atura vau i te raˈi apî e te fenua apî; ua mou hoi tei mutaa iho raˈi, e tei mutaa ihora fenua . . . E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.”—Apokalupo 21:1, 4.

20 A tapao na e teie fenua apî, e fenua parau-tia ïa. Ua oti ïa te mau tuhaa tia ore atoa i te haamouhia na roto i te hoê ohipa a te Atua, oia hoi te tamaˈi ra o Aramagedo. (Apokalupo 16:14, 16) Te na ô ra te parau tohu i roto i te Maseli 2:21, 22 e: “Na te feia piˈo ore hoi e parahi i te fenua, e te feia parau-tia te haapapuhia i reira; e tâpû-ê-hia ra te paieti ore i te fenua nei.” E te tǎpǔ ra te Salamo 37:9 e: “E riro hoi te feia hamani ino ra i te tâpû-ê-hia, o te feia râ i tiaturi ia Iehova ra, no ratou ïa te fenua.” Aita anei outou e hinaaro ra e ora i roto i taua ao apî ra?

A tuu i te faaroo i roto i te mau parau tǎpǔ a Iehova

21. No te aha e nehenehe tatou e tuu i to tatou faaroo i roto i te mau parau tǎpǔ a Iehova?

21 E nehenehe anei tatou e tuu i to tatou faaroo i roto i te mau parau tǎpǔ a Iehova? A faaroo na i ta ˈna i parau na roto i ta ˈna peropheta ra o Isaia: “E haamanaˈo i tei mutaaihora mau parau i tei tahito ra; o vau mau â te Atua, e aitâ ˈtu; o vau te Atua, e aitâ ˈtu Atua e au ia ˈu nei, i te faaiteraa i te hopea mai te matamua mai â, e mai mutaaiho mai â i te faaiteraa i te mau mea aitâ i tupu ra: e te parauraa e, O ta ˈu te parau e tupu, e tei opuahia e au ra, o ta ˈu ïa e rave.” Te na ô ra te pae hopea o te irava 11 e: “O ta ˈu i parau ra, o ta ˈu ïa e faatupu; ua opuahia e au ra, e na ˈu ïa e rave.” (Isaia 46:9-11) Oia mau, e nehenehe tatou e tiaturi ia Iehova e i ta ˈna mau parau tǎpǔ mai te mea ra e ua tupu aˈena. Te faataa nei te Bibilia i te reira e: “E teie nei, o te faaroo nei, o te tiaturi ïa i te mau mea e tiaihia nei, e te ite i te mau mea aore e hiˈohia nei.”—Hebera 11:1.

22. No te aha e nehenehe tatou e tiaturi e e faatupu o Iehova i ta ˈna mau parau tǎpǔ?

22 Te faaite ra te mau taata haehaa i teie huru faaroo no te mea ua ite ratou e e faatupu te Atua i ta ˈna mau parau tǎpǔ. Ei hiˈoraa, i roto i te Salamo 37:29, te na ôhia ra e: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” E nehenehe anei tatou e tiaturi i teie parau? Papu maitai, no te mea te na ô ra te Hebera 6:18 e: “[E] ore e tia i te Atua ia haavare.” No te Atua anei te fenua, e nehenehe ai oia e horoa i te reira na te feia haehaa? Te na ô ra te Apokalupo 4:11 e: “Na oe hoi i hamani i te mau mea atoa nei, e no to oe hinaaro i mau ai, e i hamanihia ˈi ratou.” No reira, te na ô ra te Salamo 24:1 e: “No Iehova te fenua e te î atoa i nia iho.” Oia mau, na Iehova i poiete i te fenua, no ˈna te fenua, e ua horoa ˈtu oia na te feia e faaroo ra ia ˈna. No te haapaari i to tatou tiaturi i te reira, e faaite mai te tumu parau i muri nei e mea nafea to Iehova tapearaa i ta ˈna mau parau i tǎpǔ i to ˈna nunaa i mutaa ihora, e i to tatou nei tau atoa, e no te aha e nehenehe tatou e tiaturi papu e e na reira atoa oia i te tau i mua nei.

Mau manaˈo e hiˈo faahou

◻ Eaha tei tupu i nia i te mau tiaturiraa o te taata i roto i te aamu?

◻ No te aha eiaha tatou e tiaturi i te taata no te faatupu i te hoê oraraa maitai aˈe no a muri aˈe?

◻ Eaha te hinaaro o te Atua no nia i te tau no a muri aˈe?

◻ No te aha tatou e tiaturi ai e e faatupu te Atua i ta ˈna mau parau tǎpǔ?

[Hohoˈa i te api 10]

Te parau ra te Bibilia ma te tano e: “E ere tei te taata . . . i te haapao i to ˈna taahiraa.”—Ieremia 10:23

[Faaiteraa i te tumu]

Paura: U.S. National Archives photo; mau tamarii e pohe poia ra: WHO/OXFAM; feia e horo ê ra: UN PHOTO 186763/J. Isaac; o Mussolini e o Hitler: U.S. National Archives photo

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono