Ite aivanaa feruri-noa-hia—E hiˈo anaˈe i to ˈna huru i teie tau
TE PEREOO, te niuniu paraparau, te matini roro uira—hau atu i te 130 matahiti i teie nei, e nehenehe anei te hoê taata e ite atea e e hamanihia teie mau taoˈa? E, inaha ua ite atea te taata papai ite aivanaa feruri-noa-hia ra o Jules Verne i te reira! Ua noaa mai teie mau haamaramaramaraa maere mau i te pae ite aivanaa i roto i te papai o te hoê aamu a Jules Verne tei itehia mai aita i maoro aˈenei, oia hoi Paris au XXe siècle. I roto i teie buka aamu o tei ore i piahia na mua ˈtu, ua faataa atoa o Verne i te hoê taoˈa e tuearaa maere mau to ˈna e te matini fax no teie nei tau!a
Aita roa râ te feia papai aamu ite aivanaa feruri-noa-hia maramarama roa ˈˈe i tohu i te parau mau. Ei hiˈoraa, e buka anaanatae roa ia taio ta Jules Verne buka ra Voyage au centre de la Terre, tera râ, ua ite te mau aivanaa i teie nei e eita e nehenehe e rave i teie huru tere. Eita atoa paha te taata e tere atu i Jupiter aore ra vetahi atu mau palaneta i te matahiti 2001, mai ta vetahi i faahiti na na mua ˈtu.
Aita atoa te feia papai aamu ite aivanaa feruri-noa-hia i manuïa i te tohu e rave rahi o te mau tupuraa faahiahia mau i te pae ite aivanaa o tei iteahia mai. I roto i te hoê tumu parau a te vea The Atlantic Monthly, te farii ra te taata papai aamu ite aivanaa feruri-noa-hia ra o Thomas M. Disch e: “A hiˈo na i te manuïa-ore-raa te [ite aivanaa feruri-noa-hia] i te ite-atea-raa i te anotau o [te matini roro uira] . . . , te mau faahopearaa o te mahanahanaraa o te fenua aore ra te inoraa o te mǎhu ozone aore ra te maˈi SIDA. A hiˈo na i te aifaito-ore-raa apî o te mana ia au i te tatuhaaraa o te mau fenua e o te politita. A hiˈo na i teie mau mea atoa, e i muri iho, a aniani na e eaha ta te [ite aivanaa feruri-noa-hia] i faataa no nia i teie mau tupuraa. Fatata aita hoê aˈe parau.”
Te ite aivanaa feruri-noa-hia —E imiraa moni rahi
No te feia mea au na ratou te ite aivanaa feruri-noa-hia, e ere iho â ïa oia i te ite aivanaa papu maitai, o te tahi noa râ faaanaanataeraa manaˈo. Noa ˈtu râ, te vai nei vetahi mau taata o te patoitoi nei i to ˈna faufaa i roto atoa i teie tuhaa. Ua haamata te roo o te ite aivanaa feruri-noa-hia i te tui ei mau papai rii faufaa ore i te omuaraa o teie senekele maoti te piaraahia te mau vea aamu maere o tei nenei i te mau aamu ite aivanaa feruri-noa-hia. Ua hoohia te vea matamua, Amazing Stories, i te matahiti 1926 ra. Te parauhia ra e na te taata i haamau i teie vea, o Hugo Gernsback, i imi matamua i te parau o tei horoa mai i te parau ra “science-fiction” (ite aivanaa feruri-noa-hia na roto i te reo farani). E rave rahi o tei manaˈo e mea iti roa te faufaa, e aita roa ˈtu hoi e faufaa, to teie mau aamu rii maere i rotopu i te mau pueraa buka.
Ua haamata te ite aivanaa feruri-noa-hia i te haafaufaa-rii-hia i muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi Rahi. Ua horoa hoi te tuhaa rahi ta te ite aivanaa i hauti i roto i te tamaˈi i te hoê roo hanahana apî no te ite aivanaa. E au ra e e nehenehe atura e tiaturi i te mau tohu a te feia papai aamu ite aivanaa feruri-noa-hia. Ua rahi roa ˈˈera te mau aamu hohoˈa, te mau vea, e te mau buka paa papie a te ite aivanaa feruri-noa-hia. Ua riro maira te mau buka ite aivanaa feruri-noa-hia paa paari ei mau buka hoo-rahi-roa ˈˈe-hia. A tutava ˈi râ te ite aivanaa i te pahono i te mau titauraa a te taata, mea pinepine e aita te maitairaa i te pae no te papairaa buka—e te tanoraa i te pae ite aivanaa—i faaturahia. Te peapea ra te taata papai aamu ite aivanaa feruri-noa-hia ra o Robert A. Heinlein e te piahia ra i teie nei “te mau huru papai atoa e nehenehe e taiohia e o te faaanaanatae atoa i te manaˈo,” e tae noa ˈtu “e rave rahi mau aamu papu ore e mea iti roa to ratou faufaa.” Te na ô râ te vahine papai buka ra o Ursula K. Le Guin e te pia-atoa-hia nei te mau “pueraa buka faufaa iti haihai roa.”
Noa ˈtu teie mau faahaparaa atoa, ua tui faahou atu â te roo o te ite aivanaa feruri-noa-hia, inaha ua faaitoitohia oia, eiaha na te mau aivanaa, na te pu taviri hohoˈa teata râ.
Ua patahia te ite aivanaa feruri-noa-hia na roto i te teata
Ua matara mai te mau hohoˈa teata ite aivanaa feruri-noa-hia mai te matahiti 1902 mai â, i to Georges Méliès taviriraa i te hohoˈa Le voyage dans la lune. Ua maamaa-roa-hia te hoê ui taurearea haere teata no muri iho mai, i te hohoˈa ra Flash Gordon. I te matahiti 1968 râ, hoê matahiti hou te taata i tau ai i nia i te avaˈe, ua farii-popou-hia te hohoˈa teata ra o 2001, l’Odyssée de l’espace ei hohoˈa taviri-maitai-hia e ua manuïa atoa oia i te pae moni. Ua haamata ˈtura o Hollywood i te tufa i te mau tuhaa moni rarahi no te taviri i te mau hohoˈa ite aivanaa feruri-noa-hia.
I te pae hopea o te mau matahiti 1970 e te omuaraa o te mau matahiti 1980, o te mau hohoˈa teata ra Alien, La guerre des Étoiles, Blade Runner, e o E.T. l’extraterrestre tei noaa i te afaraa o te mau titeti i hoohia. Oia mau, ua horoa mai te ite aivanaa feruri-noa-hia i te hoê o te mau hohoˈa o tei manuïa roa ˈˈe, oia hoi o Jurassic Park. Apitihia e te hohoˈa teata, ua hamanihia tau 1 000 mau taoˈa no roto mai ia Jurassic Park. Eita hoi e maerehia, ua pee atoa te afata teata i teie eˈa. No roto mai i te hohoˈa au-roa-hia ra o Star Trek, ua matara mai ehia rahiraa mau porotarama no nia i te reva teitei.
E rave rahi râ o te manaˈo nei e, i to ratou horoaraa i ta te taata e ani ra, ua faaiti vetahi feia papai aamu ite aivanaa feruri-noa-hia i te mau tuhaa maitatai o tei haafaufaa na i te ite aivanaa feruri-noa-hia. Te faaite ra te taata papai no Helemani ra o Karl Michael Armer e ‘ua riro noa te ite aivanaa feruri-noa-hia i teie nei ei tapao au-roa-hia e te taata o tei haapapuhia, eiaha faahou ia au i te mea e vai ra i roto, ia au râ i te mau ravea no te hoo-rahi-raa.’ Te peapea nei vetahi i te mea e te mau “fetia” o te mau hohoˈa ite aivanaa feruri-noa-hia i teie nei tau, e ere faahou ïa i te taata, o te mau ravea taviriraa hohoˈa aravihi râ. Ua tae roa te hoê taata hiˈopoa hohoˈa i te parau e “mea hairiiri e mea papaˈu roa” te ite aivanaa feruri-noa-hia “i roto e rave rahi o to ˈna mau huru.”
Ei hiˈoraa, e rave rahi mau hohoˈa parauhia hohoˈa ite aivanaa feruri-noa-hia, e ere roa ˈtu hoi no nia i te ite aivanaa aore ra te tau no a muri aˈe. I te tahi mau taime, e faaohipa-noa-hia te mau tupuraa no a muri aˈe ei tahua no te haavîraa uˈana e faaite-huˈahuˈa-roa-hia mai. Te na ô ra te taata papai ra o Norman Spinrad e i roto e rave rahi mau aamu ite aivanaa feruri-noa-hia no teie nei tau, e “pupuhihia [te taata], e patiahia i te tipi, e tauihia ei aupape, e puta oia i te mauhaa laser, e tairihia e te maiuu, e amuhia, aore ra e topitahia.” I roto e rave rahi mau hohoˈa, e faaitehia mai te mau tuhaa rii hairiiri atoa o teie mau faahapeparaa atoa!
Te tahi atu tuhaa te tia ia tapitapihia, o te tahutahu ïa e faaitehia i roto e rave rahi mau buka e mau hohoˈa a te ite aivanaa feruri-noa-hia. Noa ˈtu e te manaˈo nei vetahi feia e ua riro noa teie mau aamu ei mau aroraa taipe i rotopu i te maitai e te ino, e au ra e e na nia ˈtu vetahi o teie mau aamu i te auraa taipe e e faateitei ratou i te mau peu hiˈohiˈo.
E titauhia te aifaitoraa
Parau mau, aita te Bibilia e faahapa ra i te mau faaanaanataeraa feruri-noa-hia iho. I roto i te parabole a Iotama no nia i te mau tumu raau, te faahohoˈahia ra te mau raau e ere hoi ratou i te taata, e paraparau ra i te tahi e te tahi—e e faaineine atoa ra i te tahi mau opuaraa e mau faanahoraa iino. (Te mau tavana 9:7-15) Ua faaohipa atoa te peropheta ra o Isaia i te ravea feruri-noa-hia ia ˈna i faahohoˈa i te mau faatere o te mau nunaa o tei pohe na, mai te mea e te aparau ra ratou i roto i te apoo. (Isaia 14:9-11) Te vai atoa ra i roto i te mau parabole a Iesu i te tahi mau tuhaa o tei ore i tupu i roto i te tupuraa mau. (Luka 16:23-31) Aita teie mau ravea feruri-noa-hia i faaohipahia no te faaanaanatae noa i te manaˈo, no te aˈo râ e no te haapii.
E faaohipa paha vetahi feia papai i teie mahana ma te tano hoi i te tahi tupuraa no a muri aˈe no te haapii aore ra no te faaanaanatae i te manaˈo. E haamanaˈo râ te feia taio e kerisetiano ara maite ratou e te faaue maira te Bibilia ia haamau i to tatou feruriraa i nia i te mau mea viivii ore e te maitai. (Philipi 4:8) Te faahaamanaˈo atoa maira oia e: “Te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19) Ua riro te mau hohoˈa teata e te mau buka ite aivanaa feruri-noa-hia ei mau ravea no te haaparare i te mau manaˈo e te mau tatararaa philosopho o te ore roa ˈtu e tuea ra e te Bibilia, mai te haapiiraa e mea tupu noa mai te mau mea, e mea pohe ore te taata, e e fa faahou mai oia i roto i te tino ê. Te faaara maira te Bibilia eiaha tatou e riro i “te parau paari [philosopho] e te haavare faufaa ore.” (Kolosa 2:8) E mea titauhia ïa ia ara maitai i te ite aivanaa feruri-noa-hia, mai te tahi atu mau huru faaanaanataeraa manaˈo. E tia ia tatou ia maiti maitai i te mea o ta tatou e taio aore ra e mataitai.—Ephesia 5:10.
Mai tei faahitihia na mua ˈtu, te vai ra te haavîraa uˈana i roto e rave rahi mau hohoˈa teata. E oaoa anei o Iehova ia mataitai tatou i te mau faataheraa toto faaite-tahaa-hia mai, inaha te na ôhia ra no ˈna e: “Te rave parau ino [te taata mea au na ˈna te haavîraa uˈana, MN] ra, ua riri roa tana aau ia ˈna”? (Salamo 11:5) E i te mea e te opani ra te mau Papai i te peu hiˈohiˈo, e tia i te mau kerisetiano ia ara maitai i te mau buka aore ra te mau hohoˈa o te faaite i te mau mea mai te tahutahu aore ra te peu tahuˈa. (Deuteronomi 18:10) A haamanaˈo atoa e mai te peu e e mea ohie na te hoê taata paari ia faataa i te mea feruri-noa-hia e te mea mau, e ere hoê â huru no te mau tamarii atoa. I reirâ, e tia i te mau metua ia hiˈopoa maitai e eaha te mana o te mea o ta ratou mau tamarii e taio ra e e mataitai ra i nia ia ratou.b
E faaoti paha vetahi e mea au aˈe na ratou vetahi atu mau huru taioraa e mau faaanaanataeraa manaˈo. Eita râ e faufaa e ia faahapa ˈtu ratou i te tahi mau taata i roto i teie tuhaa aore ra ia faatupu i te aimârôraa i nia i te mau tumu parau te tia i te taata tataitahi ia maiti.—Roma 14:4.
I te tahi aˈe pae, e tia i te mau kerisetiano o te maiti e faaanaanatae ia ratou i vetahi mau huru aamu ite aivanaa feruri-noa-hia i te tahi mau taime, ia haamanaˈo i te faaararaa a Solomona: “Ia tuatapapa i te buka ra aita e faaea ra, e rohirohi hoi te tino ra ia rahi te imi i te parau.” (Koheleta 12:12) E rave rahi i roto i teie nei ao o tei na nia ˈtu i te otia i roto i to ratou auraa i te mau buka e te mau hohoˈa teata ite aivanaa feruri-noa-hia. Ua rahi roa te mau pǔpǔ e te mau tairururaa ite aivanaa feruri-noa-hia. Ia au i te vea ra Time, ua tutava te feia mea au na ratou te hohoˈa ra Star Trek i nia e pae fenua rarahi, i te haapii i te reo feruri-noa-hia a te mau Klingon, o tei faaitehia i roto i te mau porotarama e te mau hohoˈa Star Trek na roto i te afata teata. Aita roa teie haerea aifaito ore e tuea ra e te aˈoraa a te Bibilia i roto i te Petero 1, 1:13 (NW): “A tapea taatoa i te ara maite o to outou feruriraa [“a vai aifaito noa,” nota i raro i te api].”
Noa ˈtu to ˈna huru maitai roa ˈˈe, eita te ite aivanaa feruri-noa-hia e nehenehe e haamâha i te hinaaro o te taata e ite i te ohipa e tupu a muri aˈe. E tia i te feia e hinaaro mau ra e ite i te ohipa e tupu a muri aˈe ia fariu i nia i te hoê pu papu. O ta tatou ïa e tuatapapa i roto i te tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
a Ia au i ta Verne i papai, o te hoê “niuniu papai pata hohoˈa [o te] nehenehe e haapuroro i te vahi atea i te hohoˈa o te mau papairaa, tarimaraa aore ra huru hohoˈa atoa.”—Newsweek, 10 no atopa 1994.
b A hiˈo i te tumu parau “Eaha te mau buka e maiti no ta outou tamarii?” a te A ara mai na! farani o te 22 no tiurai 1978.
[Hohoˈa i te api 19]
E tia i te mau metua ia hiˈopoa i te mau faaanaanataeraa manaˈo o ta ratou mau tamarii
[Hohoˈa i te api 19]
E tia i te mau kerisetiano ia maiti maitai i te pae o te ite aivanaa feruri-noa-hia