Ite aivanaa feruri-noa-hia—Te tuiraa to ˈna roo
UA TUPU te hoê ohipa faahiahia roa i te matahiti 1982 i roto i te tapihaa hohoˈa no Marite. I te roaraa o te mau matahiti 1982 e 1983, e ere roa ˈtu te “taata hauti” tuiroo roa ˈˈe o te hohoˈa i te hoê taata. Ia au i The Illustrated History of the Cinema, e o E.T. to ˈna iˈoa, te melo hauti maere e te maitai atoa râ no te reva teitei mai tei hauti i roto i te hohoˈa ra E.T. l’extraterrestre!
Te haapapu ra teie hohoˈa faahiahia e ua tui te roo o te ite aivanaa feruri-noa-hia (S.F. mau leta farani) i te mau matahiti i mairi aˈenei. I te omuaraa ua papai-noa-hia te reira i roto i te mau vea e ua faarirohia ei vea no te feia moemoe e te feia moemoeâ, ua riro mai te ite aivanaa feruri-noa-hia ei tuhaa papu o te mau ohipa faaanaanataeraa manaˈo. Eaha râ to muri mai i teie maraaraa rahi o to ˈna roo?
No te pahono i teie uiraa, e tia ia tatou ia hiˈopoa na mua i te aamu o te ite aivanaa feruri-noa-hia. Mai te mau tau mai â ua faatiatia noa na te mau taata i te mau aamu maere no te haamǎtaˈu, no te haaputapû, aore ra no te faaanaanatae noa i te manaˈo. Tera râ, i te roaraa o te mau senekele 17 e te 18, ua itehia i Europa i te haereraa i mua i te pae ite aivanaa e i te pae materia. E rave rahi tei haamata i te patoi i te mau manaˈo tumu e i te mau mana faatere. I roto i teie huru tupuraa, ua haamata vetahi i te uiui e nafea te haereraa i mua o te ite aivanaa feruri-noa-hia ia ohipa i nia i te huitaata nei i te tau no a muri aˈe.
Aita i itehia e na vai i tuatapapa i te ite aivanaa feruri-noa-hia. I te senekele ahuru ma hitu, ua papai o Francis Godwin e o Cyrano de Bergerac i te mau faatiatiaraa feruri-noa-hia mai te tere na roto i te reva teitei. I te matahiti 1818, i roto i te buka ra Frankenstein ou le Prométhée moderne a Mary Shelley, ua faatiahia no nia i te hoê aivanaa tei nehenehe e hamani i te hoê taata ora e ua faataahia te mau faahopearaa riaria.
Ua faatia te tahi feia papai i teie huru aamu feruri-noa-hia no te haamaramarama i te mau paruparu o te totaiete taata. No reira i to Jonathan Swift faaoooraa i te totaiete beretane i te senekele 18, ua faaô o ˈna i ta ˈna faaoooraa i roto i te hoê anairaa faatiatiaraa no nia i te mau tere feruri-noa-hia. Ua hope ïa e te buka ra Les voyages de Gulliver te hoê buka tâhitohito tei piihia te “buka aravihi matamua” no nia i te ite aivanaa feruri-noa-hia.
Tera râ, ua tiaturi-noa-hia e ua papai o Jules Verne e o H. G. Wells i te mau aamu i te pae aivanaa feruri-noa-hia na roto i te huru apî. I te matahiti 1865, ua papai o Verne i te buka ra De la Terre à la Lune—te hoê o te mau anairaa buka aamu tei manuïa. I te matahiti 1895, ua matara mai te buka matauhia a H. G. Wells La Machine à explorer le temps.
Te riroraa mai te aamu feruri-noa-hia ei mea mau
I te omuaraa o te mau matahiti 1900, ua haamata te tahi mau aivanaa i te faariro i te tahi o teie mau moemoeâ ei orama mau. Ia au i te buka ra Die Großen (Te Feia rarahi), e rave rahi matahiti te maoro to te taata tuatapapa i te mau puai o te taoˈa no Helemani o Hermann Oberth tamataraa i te faariro i te moemoeâ a Jules Verne no nia i te tere o te taata na roto i te reva teitei ei tupuraa mau. Ua tauturu te mau numeraraa a Oberth ia faaaano atu â i te niu aivanaa no te tere haere na roto i te reva teitei. Tera râ, e ere o o ˈna anaˈe te aivanaa tei aratohia e te ite aivanaa feruri-noa-hia. Teie ta te taata papai matauhia i te ite aivanaa feruri-noa-hia ra o Ray Bradbury e parau ra: “Ua taio o Wernher von Braun e to ˈna mau hoa i Helemani e te mau taata atoa i Houston e i Cap Kennedy i te mau buka a H. G. Wells e a Jules Verne i to ratou tamariiriiraa ra. Ua opua ihora ratou e ia paari mai ratou, e faariro ratou i teie mau mea atoa ei mau ohipa mau.”
Ua riro mau â te ite aivanaa feruri-noa-hia ei omuaraa no te mau ohipa apî i roto e rave rahi fenua. Te parau nei te taata papai ra o René Oth e te vai ra te tahi mau “ohipa apî aore ra tei itehia mai e aita te ite aivanaa feruri-noa-hia i tohu i te omuaraa.” Te mau pahi hopu, te mau matini, e te mau ahi tiri e taata to nia iho e mau tuhaa matauhia teie o te ite aivanaa feruri-noa-hia ehia maororaa i riro mai ai ei mau tuhaa mau. No reira te turu nei te taata papai i te ite aivanaa feruri-noa-hia ra o Frederik Pohl e “e faarahi atu â te taioraa i te ite aivanaa feruri-noa-hia i te ite.”
Parau mau, e ere te taatoaraa o te ite aivanaa feruri-noa-hia no nia noa i te ite aivanaa. Te tahi mau buka e mau hohoˈa matau-roa ˈˈe-hia no nia i te ite aivanaa feruri-noa-hia e mau hohoˈa noa ïa no te mea o ta vetahi e pii ra te ite aivanaa moemoeâ-noa-hia. Te faariro-pinepine-hia nei te ite aivanaa mau mai te tapao o te ite aivanaa feruri-noa-hia, area râ te mau aamu moemoeâ-noa-hia ua taotia-noa-hia ïa i te huru feruriraa o ta ratou feia papai. E tiaraa atoa to te peu tahutahu e te peu hiˈohiˈo.
E mea papu anei râ te mau hiˈoraa o te ite aivanaa feruri-noa-hia no te tau no a muri aˈe? E mea faufaa anei ia taio aore ra ia mataitai i te taatoaraa o te ite aivanaa feruri-noa-hia? E tuatapapahia teie mau uiraa i roto i te mau tumu parau i muri nei.
[Hohoˈa i te api 15]
Ua faaara mau â te buka a Jules Verne “De la Terre à la Lune” i te anaanatae no nia i te tere na roto i te reva teitei
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 15]
Pahi reva: General Research Division/The New York Public Library/Astor, Lenox and Tilden Foundations