Nafea oe e nehenehe ai e tauturu i te mau metua faaea hoê noa?
E TIA ia faaturahia te mau metua faaea hoê noa, te tane aore ra te vahine. Te haafaufaa rahi nei te feia turuutaa i te turu i te pae o te mau manaˈo horuhoru no te utuafare hoê noa metua.
“Na roto i te turu a te mau pǔpǔ hoa, te mau fetii o te haapao mai, te mau orometua haapii o te anaanatae ma te mahanahana e te taa ê, te mau ohipa taa ê a te hau e i te pae faaroo no teie mau huru utuafare,” o ta te feia tuatapapa i te pae totiale ra o Letha e o John Scanzoni e faataa ra, “e riro ïa te reira ei tauturu rahi no te vai-maitai-raa i te pae o te mau manaˈo horuhoru o te mau metua faaea hoê noa e ta ratou mau tamarii i te mau taime iho â o to ratou oraraa e hinaaro-taa-ê-hia te faaitoitoraa.” Nafea râ oe e nehenehe ai e tauturu?
A turu
Na mua, a tamata i te taa i te manaˈo o te mau metua faaea hoê noa. A feruri e tei roto atoa oe i to ratou huru tupuraa. Ua uiui o A ara mai na! ia Margaret, e piti tamarii ta ˈna, e 7 e e 14 matahiti. Ua taa oia e pae matahiti i teie nei, e tae mai i teie mahana te faaruru noa nei oia ma te manuïa. E ite oe ma te feaa ore e mea maramarama roa ta ˈna mau pahonoraa.
A ara mai na!: “Ei metua faaea hoê noa, eaha te mau fifi ta oe i faaruru?”
Margaret: “Na mua roa, e mea fifi roa no ˈu ia farii e ua riro mai au ei metua faaea hoê noa, te hoê ohipa o ta ˈu i ore i faanaho. E mea riri na ˈu ia faarirohia vau ei ‘metua faaea hoê noa’ no te mea e rave rahi o te manaˈo e te hepohepo e te peapea ra te mau utuafare e hoê noa metua, e te mau tamarii e roo ino to ratou. I te mea hoi e ere te reira to ˈu manaˈo, i te omuaraa eita vau e ani i te mau aˈoraa. Ua haamata râ vau i te taa e ere roa ˈtu i te mea ino te riroraa mai ei metua faaea hoê noa.”
No te turu atu i te mau metua faaea hoê noa, e tia ia oe ia ite i to ratou mau manaˈo. A faaite i te maitai i nia ia ratou ma te tuutuu ore.
A ara mai na!: “Aita ta oe tane matamua e turu maira ia oe. Nafea to oe imiraa i te ravea i te pae moni?”
Margaret: “Ua tia ia ˈu ia rave e rave rahi haapaeraa. Ua matau noa na vau i te hoo mai i te mau ahu apî no te mau amuimuiraa. Atira noa ˈtu, te tamau noa ra matou i te hoo mai i te mau ohipa apî, eita râ matou e nehenehe e haamâuˈa rahi atu mai tei matauhia na. Parau mau, te hinaaro nei au e ia ahu e ia faanehenehe maitai ta ˈu mau tamarii, no reira e tia ia ˈu ia haamau maitai i te hoê tabula faufaa moni. Ua haamata vau i te haaputu maa vahi iti i te hebedoma tataitahi, ma te horoa ˈtu i te reira i te hoê hoa o te nehenehe e tiaturi no te haapao, no te mea ua ite au e mai te peu e na ˈu e haapao, e faaohipahia ïa.”
E riro anei oe ei hoa o te nehenehe e tiaturi o te tauturu ra i te mau metua faaea hoê noa ia tabula i ta ratou moni?
A ara mai na!: “Nafea to oe faarururaa i te moemoe?”
Margaret: “E rave noa vau i te ohipa i te mau taime atoa o te mahana. I te mau po, ia taoto anaˈe te mau tamarii, i reira vau e moemoe rahi ai. E taniuniu vau i te hoê fetii aore ra te hoê hoa. I te tahi mau taime na roto i te roimata. E faatia vau i tei tupu i te roaraa o te mahana. Ua riro te paraparauraa i te hoê taata o te faaroo mai ei tauturu.”
Peneiaˈe e nehenehe oe e rave i te tahi mau ohipa e e taniuniu i te taata faaea hoê noa. E nehenehe to oe faarooraa ia ratou e tamahanahana rahi.
A ara mai na!: “Eaha te fifi rahi roa ˈˈe no oe ei metua faaea hoê noa?”
Margaret: “Te haapaoraa ïa i te mau tamarii na roto i te hoê ravea tano i te pae morare. Te turai ra te ino-roa-raa te oraraa i te pae totiale e o te mau faaueraa i te pae morare i te mau taata ia feaa no nia i to ˈu hinaaro e faaô te mau faufaa maitatai i roto i ta ˈu mau tamarii.”
E faaitoito mau â to oe hiˈoraa e turu i te mau faaueraa paieti ia vetahi ê ia na reira atoa.
A ara mai na!: “Te rave rahi nei te haapaoraa e piti tamarii i to oe taime. Nafea ïa oe e ite ai i te taime no te rave i te mea o ta oe e hinaaro?”
Margaret: “Te tamata nei au i te faaherehere i te tahi taime no ˈu iho. Ei hiˈoraa, ia haapii anaˈe te hoê hoa i te mau tamarii no nia i te upaupa, e fanaˈo ïa vau e hoê hora no ˈu iho. E parahi vau e eita vau e pata i te afata teata. E faaea noa vau ma te maniania ore, a feruri noa ˈi i te mea o ta ˈu i rave i te roaraa o te mahana. Ua ite noa iho â vau e eaha te mea tano aore ra eaha te mea hape, e no reira e feruri faahou vau i te mea o ta ˈu i rave no te ite e eita anei au e nehenehe e haamaitai atu â.”
Mai te peu e e pûpû atu oe i te tauturu no te haapao i te mau tamarii i te tahi mau taime, e fanaˈo ïa te mau metua faaea hoê noa i te tahi mau taime faufaa no te feruri.
A pǔpǔ i te tauturu ohie
A ara mai na!: “Teihea huru tauturu ta oe i ite e mea ohie roa ˈˈe?”
Margaret: “Ua titau manihini mai te tahi utuafare ia ˈu. Ia ite oe e te tapitapi nei vetahi no nia ia oe, e tauturu rahi mai te reira. E manaˈo oe i te tahi mau taime e to oe anaˈe te mau fifi. E ia haapopou mai anaˈe te hoê taata ia ˈu no ta ˈu huru haapaoraa i ta ˈu mau tamarii, e mea faahiahia roa te reira! Te vai ra te tahi mau ohipa ohie, mai te faaneheneheraa, te utaruraa i te aua, te haereraa e hoohoo mai. . . . Auê, e nehenehe â vau e tamau noa!”
Mai te peu e e hoê noa metua, e au ra e mea maoro roa ˈˈe te mau ohipa e mea fifi roa. No reira eiaha e haafaufaa ore i te ô o to oe taime. No te mau metua faaea hoê noa o te reira hoi te ô faufaa roa ˈˈe.
[Hohoˈa i te api 9]
No te riro ei tauturu mau no te mau metua hoê noa, a horoa ˈtu i to oe taime no ratou