VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g95 8/10 api 4-7
  • Te manuïaraa te hoê metua faaea hoê noa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te manuïaraa te hoê metua faaea hoê noa
  • A ara mai na! 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Faaherehere maite i te taime
  • Ia mauruuru i te mau mea e vai ra
  • No te noaa mai te mau hoa, a faaite i te maitai
  • Te ohiparaa ei metua vahine e ei metua tane
  • E nehenehe te mau utuafare hoê metua e manuïa!
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
  • Nafea oe e nehenehe ai e tauturu i te mau metua faaea hoê noa?
    A ara mai na! 1995
  • Te amoraa i te hopoia e haapao i te utuafare
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • A tutava ia ora to outou utuafare
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
Ite hau atu â
A ara mai na! 1995
g95 8/10 api 4-7

Te manuïaraa te hoê metua faaea hoê noa

“Te hoê mea aita e navai no te taatoaraa o te mau metua faaea hoê noa o te taime ïa.”—The Single Parent’s Survival Guide.

“Te ereraa i te moni o te fifi rahi roa ˈˈe ïa.”—Te vea ra Times no Lonedona.

‘Te moemoe o te hoê tumu rahi o te hepohepo no te metua faaea hoê noa.’—Give Us a Break, te hoê titorotororaa no nia i te mau faaanaanataeraa no te mau metua faaea hoê noa.

TE FAARURU nei te mau metua atoa i te mau tautooraa, te oaoa, e te mau fifi. Te mau metua faaea hoê noa atoa aita râ to ratou e hoa faaipoipo. No reira, ua riro te taime, te moni, e te moemoe ei tuhaa rahi i roto i to ratou oraraa.

Noa ˈtu eaha te fifi o te tupuraa mau o to ratou oraraa, e nehenehe te mau metua faaea hoê noa e manuïa i roto i to ratou oraraa utuafare, e e rave rahi o te manuïa nei. Te niu-rahi-hia ra te reira i nia i te mau faaueraa ta ratou e farii ra e to ratou ati-maite-raa ˈtu i te reira ma te puai.

Ma te anaanatae, ua tohu ê na mai te Bibilia i te arepurepuraa i te pae morare e i te pae totiale i teie mahana. A tapao na e nafea to te aposetolo kerisetiano ra o Paulo i te faaararaa i te pǐpǐ apî ra o Timoteo i te reira. Ua faaara oia e: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe. E riro te taata nei ei miimii . . . e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au.”—Timoteo 2, 3:1-3.

E ere te Bibilia i te hoê buka o te tohu noa ma te tia i te mau haerea i teie mahana. Te vai ra i roto te mau faaueraa tumu papu o te haapapu ra, ia peehia, i te manuïaraa i roto i te oraraa utuafare. (Timoteo 2, 3:16, 17) E hiˈo mai tatou nafea te reira e nehenehe ai e tauturu i te mau metua faaea hoê noa ia faaruru i te mau fifi o te taime, te moni, e te moemoe.

Faaherehere maite i te taime

Noa ˈtu e mea nahonaho maitai oe, ua riro te taime ei taoˈa papu ore. No te faaohipa maitai i to oe taime, e tia ia oe na mua roa ia taa eaha te ohipa e tupu mau ra. E nehenehe ïa oe e faaoti i te mau ohipa faufaa roa ˈˈe no oe. “A papai i te hoê ‘vea i te mau mahana atoa,’” o ta te hoê faanahonahoraa no nia i te metua faaea hoê noa i parau. “E papai oe i roto i te mau ohipa atoa ta oe e rave i te roaraa o te mahana aore ra o te hebedoma, e a hiˈo ehia rahiraa taime no te reira. I muri iho i te reira, e hiˈo oe ihea e faaherehere ai i te taime, aore ra e faaohipa maitai aˈe, na roto i te faanaho-faahou-raa i te mau ohipa faufaa aore ra na roto i te haapaeraa i te tahi mau ohipa.”

Te faaite ra teie mau huru aˈoraa papu i te paari i roto i te mau Papai i roto i te faaueraa a te aposetolo: “E ara ia tia to outou haerea, eiaha mai ta te ite ore ra, mai ta te feia ite râ, ma te faaherehere maite i te taime, no te mea e anotau ino teie.”—Ephesia 5:15, 16.

Ei hiˈoraa, ua riro anei te afata teata ei tuhaa faufaa i roto i ta oe tereraa ohipa matauhia? Ia faaiti mai i te reira e rahi atu â ïa to oe taime no te tauaparau e ta oe mau tamarii e ia rave outou paatoa i te mau ohipa. E tauturu te reira ia patu i te mau taairaa maitai e o ratou.

‘Te aratai noa nei ta ˈu mau tamataraa e parahi i pihai iho e e tauaparau e ta ˈu mau tamarii i te hoê taime roa aita e tauaparauraa,’ o ta oe paha ïa e parau ra. Peneiaˈe, eiaha râ e vaiiho i te reira ia haaparuparu ia oe. Te titau nei te feia aˈo i te mau metua faaea hoê noa ia tamata oe i te taa i te mau manaˈo hohonu i roto i te mau aparauraa a ta oe mau tamarii i te mau mahana atoa, mai te mau parau ta ratou e faahiti no nia i to ratou mau hoa haapiiraa aore ra ta ratou mau opuaraa. E ere râ i te mea ohie no oe ia na reira mai te peu e te huti ra te afata teata i to oe ara-maite-raa, e ere anei? Noa ˈtu e te tere noa ra te afata teata e aita oe e mataitai ra, e nehenehe oe e haafariu-ê-hia ia ore e tâuˈa i te mau haamaramaramaraa no nia i te mau manaˈo hohonu e te mau manaˈo horuhoru o ta oe mau tamarii. No reira a horoa i te taime no ta oe mau tamarii. A rave outou paatoa i te ohipa i te fare, e a rave noa ˈi, a paraparau atu ia ratou—e a faaroo ia paraparau ratou!

A taio atoa e o ratou. Te faaite ra te maimiraa i te hoê taairaa paari i rotopu i te iteraa te hoê tamarii i te taio i te paeraa o te matahiti e to ˈna faahopearaa i muri iho. Teie te tahi atu â tumu no te faaherehere maite i te taime no te taio outou paatoa. Te tahi tau minuti noa na mua ˈˈe e taoto ai, aore ra na mua ˈˈe outou e varea ˈi i te taoto, e mau taime teie i faaohipahia ma te paari.

Ia mauruuru i te mau mea e vai ra

Te topa nei e rave rahi metua faaea hoê noa i roto i te hoê fifi ino roa i te pae moni. Noa ˈtu eaha te huru e tia ia ratou ia imi i te moni navai no te aufau i te hoê fare au maitai, te maa, e te ahu. Te matara maira râ te uiraa e nafea ia haapao i te mau tamarii ia haere anaˈe e rave i te ohipa i rapae.

E ere i te mea ohie ia imi i te mau fare haapao tamarii, e te mau fare mama atoa. Te manuïa nei te tahi mau metua faaea hoê noa na roto i te aniraa i te tauturu a to ratou mau fetii—te mau metua tupuna, te mau metua vahine fetii, e te mau metua tane fetii. Te tiaturi nei vetahi ê i nia i te mau fare haapiiraa no te mau tamarii, te mau vahi hautiraa, e te mau fare haapao tamarii a to ratou mau paoti ohipa. Aita te mau tauturu a te faatereraa, mai te peu e te vai ra, e navai noa no te aufau i te mau haamâuˈaraa titauhia no te haapaoraa i teie mau huru tamarii. I te tahi mau fenua, e nehenehe te tahi mau metua faaea hoê noa e te mau tamarii e maiti e eiaha e imi i te ohipa e faaea râ i te fare e e fanaˈo noa ˈi i te moni ta te faatereraa e horoa ra.

No te maraaraa rahi o te numera o te mau metua faaea hoê noa ia haapao, te tiaturi nei te mau faatereraa, i to ratou pae, i nia i te feia o ratou te tumu. I Beretane, ua aratai aˈena te reira i te hoê haapaari-faahou-raa i te mau ture i nia i te mau metua tane aita e turu ra i ta ratou mau tamarii i te pae moni. Te maimi nei te mau taatiraa turu i te tamarii i te mau metua tane hape no te haapee i te mau tarahu e toe ra. Ia ore râ te mau metua vahine hoê noa e tauturu i te mau taatiraa ia itehia mai te metua tane, e erehia ïa ia ratou i te tahi mau tuhaa moni.“I Tuete te manaˈohia ra e 40 i nia i te hanere taata hape o te noaahia na roto i te mau taatiraa no nia i te parururaa totiale o te fenua, e i Farani te haapaari nei te mau tiribuna i te mau ture no nia i te tururaa e te tuu nei i te feia hape i te haavaraa,” o ta te vea ra The Times no Lonedona i tapao.

Noa ˈtu e te tauturu maira te mau ture a te tiribuna aore ra te faatereraa, te ite nei e rave rahi metua faaea hoê noa i te mau ravea no te tauturu ia ratou iho no te ora mai na roto maa moni iti i ta ratou i matau noa na. Nafea? Na roto i te tabularaa i te moni ma te taa ê.

Te haapiiraa i te haamau i te tabula moni ma te taa ê o te hoê ïa huru aravihi. Te auraa i te rahiraa o te taime o te tauiraa ïa i te mau ohipa matamua—ei hiˈoraa, te tuuraa i te hiti te moni no te fare e te mau haamâuˈaraa o te mau matini faaahu na mua, i muri iho no te hoo mai i te maa, e te aufauraa i te mau tarahu. “E maa ta tatou, e te ahu,” o ta te aposetolo Paulo ïa i faataa, “ia mauruuru tatou i te reira.”—Timoteo 1, 6:8.

Ua manaˈo anei oe e tufa i te mau haamâuˈaraa e o vetahi ê? E nehenehe oe e haaputu i te moni na roto i te hoo-rahi-raa i te maa e te mau tauihaa no te fare e te tahi atu fetii. Noa ˈtu eaha te huru ta oe tabula moni, a haamanaˈo e e tia ia oe ia parahi e ia numera i te mau haamâuˈaraa. (A faaau e te Luka 14:28.) No te aha e ore ai e tauturu i ta oe mau tamarii na roto i te faanahoraa i te tabula moni? E nehenehe ratou e faariro i te reira ei haamaitairaa taa ê e tauturu ia oe ia ati maite noa i te reira. E ite atoa oe e nehenehe oe e haaputu i te moni.

No te noaa mai te mau hoa, a faaite i te maitai

“E horoa, e e noaa hoi ta outou,” o ta Iesu ïa i aˈo. “O taua faito hoi ta outou e faito ra, o te faito-faahou-hia mai ïa ta outou.” (Luka 6:38) E parau mau atoa te reira i roto i to tatou iho mau taairaa. E nehenehe e noaa ia oe i te mau hoa ia anaanatae oe ia vetahi ê. Te ravea maitai roa ˈˈe no te upootia i nia i te moemoe o te raveraa ïa i te taahiraa e imi i te mau hoa. Peneiaˈe e ite oe i te mau hoa o te nehenehe e tiaturihia o te haapao i ta oe mau tamarii ia nehenehe oe e haere na rapae. Te mea maitai faahou â, no te aha e ore ai e ani i te mau hoa ia haere mai na i te fare?

Te titauhia nei râ i te vai-ara-raa. A haamanaˈo, “e ino te parau maitai i te amuiraa iino ra.” (Korinetia 1, 15:33) E nehenehe noa te moemoe e upootiahia ma te au mai te peu e e mea maitai mau e mea oaoa to outou mau hoa.

Te ohiparaa ei metua vahine e ei metua tane

E tia i te mau metua faaea hoê noa ia rave i te tiaraa metua vahine e e metua tane i nia i ta ratou mau tamarii—e ere i te mea ohie no te hoê taata. E eiaha e haamoe, ua fanauhia te mau tamarii ei feia hiˈopoa. Te haapii ra ratou e nafea ia riro mai ei taata paari aravihi na roto i te hiˈoraa i te mau ohipa a te feia paari. Ua niuhia râ te reira i nia i te hiˈoraa maitai ta oe e horoa na ta oe mau tamarii. Ma te tauaparau no nia i te tahi 80 i nia i te hanere tamaroa e aita e metua tane o tei paari i roto i te mau oire î i te taata i Marite, teie ta The Sunday Times no Lonedona e parau ra: “Te faaite maira te haavîraa uˈana e te huenane totiale . . . ia tatou e eaha te haerea o te hoê ui tane mai te peu e ua paari mai te tahi afaraa o ratou e aita e ite haapiihia no nia i te auraa o te riroraa mai ei taata paari.”

Ia haapaohia te mau tamarii na te mau metua faaea hoê noa, e haapeapeahia to ratou oraora-maitai-raa e ta ratou parau tamau no te fare haapiiraa e ta ratou atoa mau ravea i te pae faanavairaa faufaa, o ta Duncan Dormor ïa e parau ra i roto i The Relationship Revolution. Te aimârô nei te tahi feia maimi i nia i teie mau ohipa i itehia mai. Te faahapa nei ratou i te veve e te ereraa i te pae totiale. Teie râ, e rave rahi o te farii ra i te manaˈo o Charles Murray, te hoê aivanaa no nia i te mau ohipa totiale: “Te manaˈo ra te hoê tamarii i pihai iho i te hoê metua vahine e aita e metua tane, i roto i te hoê oraraa e metua vahine noa e aita e metua tane, ia au i te mau mea ta ˈna e ite ra. E nehenehe oe e hapono i te hoê parau na te feia turuutaa e na te mau orometua haapii e na te mau upoo faatere haapaoraa ia parau i te hoê taurearea tamaroa e ia paari mai o ˈna e tia ia ˈna ia riro mai ei metua tane maitai no ta ˈna mau tamarii. Tera râ, aita o ˈna i ite eaha te auraa o te reira ahiri râ e ua ite o ˈna.” E, te hinaaro nei te mau tamaroa i te hoê metua vahine e te hoê metua tane, e te mau tamahine atoa.

I roto i te Salamo 68:5, te faataa nei te Bibilia i te Atua ra o Iehova mai “te metua o te mau otare.” E riro te Atua o ta te mau metua vahine e huri tia ˈtu no te ani i te aratairaa ei hiˈoraa maitai roa ˈˈe no ta ratou mau tamarii. E faufaa te mau metua tane o te haapao ra i ta ratou mau tamarii e o ratou anaˈe i te tauturu a te mau vahine haapao maitai, e te paari. E, te hinaaro nei te mau metua faaea hoê noa i te hoê turu here. Teie paha te tuhaa ta oe e nehenehe e tauturu atu.

[Tumu parau tarenihia i te api 6]

Te mau metua tane o te rave atoa ra i te tiaraa “metua vahine”

E mea iti te mau tane i roto i te mau utuafare e hoê noa metua. I te mea hoi e te rahi noa ˈtura te mau faaipoiporaa e mutu ra, te rahi noa ˈtura te mau tane i te faaoti e na ratou e haapao i ta ratou mau tamarii. “E au ra e te fifi rahi roa ˈˈe no te mau tane i roto i teie huru oraraa o te tamahine taurearea ïa,” o ta The Single Parent’s Survival Guide e faataa ra. Te ape nei te tahi mau metua tane i te tauaparau no nia i te taatiraa no to ratou haama. Te ani nei vetahi i te hoê fetii vahine o ta ratou e tiaturi no te paraparau i ta ratou mau tamahine. E huti rahi mai te mau metua faaea hoê noa atoa, te tane e te vahine atoa, i te haapiiraa na roto i te taioraa e ta ratou mau tamarii i te buka ra Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques.a Teie te tahi mau upoo parau o te mau tuhaa o teie buka “Te taatiraa i te pae tino e te morare” e “Te haamatauraa, te here e te tahi atu taata.” Te vai ra i te pae hopea o te pene tataitahi te hoê tuhaa oia hoi Mau manaˈo no te aparauraa faanahohia no te hoê hiˈo-faahou-raa tano no nia i te mau tumu parau faufaa roa ˈˈe.

[Nota i raro i te api]

a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Hohoˈa i te api 7]

Te faatupu ra te horoaraa i te taime no ta oe mau tamarii i te mau taairaa maitai

[Hohoˈa i te api 7]

Noa ˈtu eaha te huru ta oe tabula moni, a parahi e a numera i te mau haamâuˈaraa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono