VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g95 8/10 api 10-11
  • E mea fifi roa anei ia auraro i te mau faaueraa a te Atua?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E mea fifi roa anei ia auraro i te mau faaueraa a te Atua?
  • A ara mai na! 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te taa maira te Atua
  • Eiaha e faarue
  • Te maitai e te ino: Eaha ta oe e faaoti?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2024
  • Mea faufaa roa te parau-tia no te mau tavini a Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
  • Mea maitai te mau ture a te Atua no tatou
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • E nehenehe outou e tiaturi i ta vai mau faito?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
Ite hau atu â
A ara mai na! 1995
g95 8/10 api 10-11

Ia au i te Bibilia

E mea fifi roa anei ia auraro i te mau faaueraa a te Atua?

“AITA TE ATUA E FAITO RA I TE MAU TAATA NA ROTO I TE METERA.”—PARAU PAARI TAHITO NO EKOTIA.

TE MAU hiˈopoaraa i te fare haapiiraa, te mau uiuiraa manaˈo no nia i te ohipa, e te mau hiˈopoaraa i te pae rapaauraa o te tahi noa ïa mau tuhaa teie o te oraraa e titauhia i te hoê taata. No nia râ i te oraraa i te mau mahana atoa ia au i te mau faaueraa a te Atua, e rave rahi taata o te manaˈo ra e eita e maraa ia ratou. O te reira atoa anei to oe tiaturiraa? E maraa anei ia oe te mau faaueraa a te Atua?

No te pahono, e hiˈo mai na tatou na mua i te mau faaueraa ta te Atua i haamau no te feia e haamori ra ia ˈna. Te haamaramarama ra te Bibilia e eaha to tatou huru haerea i roto i te oraraa e tia ˈi. (Salamo 119:105) Ua faaoti te taata papai bibilia paari ra te Arii ra o Solomona e te ‘titauraa taatoa’ a te taata oia hoi “o te Atua te mǎtaˈu atu, e haapao hoi i ta ˈna parau.” (Koheleta 12:13) Teie ta te peropheta ra o Mika i faaite: “E eaha ta Iehova hinaaro ia oe ra maori râ o te rave i te parau-tia, e ia hinaaro hoi i te aroha, e te haere ma te haehaa i te aro o to Atua?”—Mika 6:8.

Ua parau o Iesu Mesia, te Tamaiti otahi a te Atua, e aita e ture rahi roa ˈˈe i teie ia “[here] oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa, e ma to puai atoa” e ia “[here] oe i to taata-tupu mai to [here] ia oe iho na.” (Mareko 12:30, 31) Hau atu, te faaite ra tatou e te here nei tatou i te Atua na roto i te auraroraa i te taatoaraa o ta ˈna mau ture.—Ioane 1, 5:3.

Ma te ohie, e tia i te mau taata ia here e ia faatura i te Atua, ia auraro i ta ˈna mau ture, ia ohipa ma te mâ, ia faaite i te maitai i nia i te taatoaraa, e ia ape i te teoteo. Eita anei e maraa teie mau huru faaueraa?

Te taa maira te Atua

Te hinaaro nei iho â te Atua ma te tano ia auraro te mau taata i ta ˈna mau faaueraa. Tera râ, ma te haavare ore, te faaau ra anei te mau huru taata atoa ma te tia roa i teie mau faaueraa i te mau taime atoa? Mea papu e aita, no te mea ua fatu tatou i te huru taata tia ore no ǒ mai i to tatou metua ra o Adamu. (Roma 5:12) No reira, e hape iho â tatou. Aita râ te reira e haapae ra ia tatou ia ore e tavini i te Atua ma te fariihia mai.

Ei faahohoˈaraa, e hiˈopoa anaˈe na i te mau fifi ia haapii i te faahoro i te hoê pereoo. Te titauhia ra te vai-ara-noa-raa e i te taime no te ite maitai i te faahoro ia nehenehe e haere i te hiˈopoaraa. Parau mau, e tia noâ ia tatou ia haapii i te faahoro maitai i muri aˈe atoa i te noaaraa mai te hoê parau tiaraa. A haere noa ˈi tatou i te aravihiraa, te haamaitai ra tatou i to tatou mau aravihi. Aita râ e taata faahoro pereoo tia roa!

Auaa râ, te taa maira te Atua i to tatou mau paruparu. E ere o ˈna i te mea etaeta, ma te ani mai i te mea ta tatou e ore e nehenehe e horoa ˈtu, aita atoa o ˈna e tapea ra i ta tatou mau hapa. Te taa ra ia ˈna i to tatou mau vahi paruparu e to tatou tiaraa taata hara. Teie ta te Arii ra o Davida, o tei rave i te hoê hara rahi, i faˈi: “Aita aˈenei oia i tahoo mai ia tatou e ia faito i ta tatou mau hara, aore hoi i faautua mai ia tatou e ia faito i to tatou mau ino.” No teihea tumu? “Mai te teiteiraa o te mau raˈi i nia i te fenua nei, mai te reira te rahi o to ˈna [te Atua] aroha i te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra.” Noa ˈtu e ua ite o Iehova e te hara nei tatou, ua faaineine oia no te tuu i ta tatou mau hara “mai te hitia o te râ e taa ê i te tooa o te râ ra.”—Salamo 103:10-14.

Eiaha e faarue

“Ia hepohepo anaˈe au,” o ta te hoê taata haamori rotahi i te Atua ïa e faataa ra, “te faaoti nei au i te tahi mau taime eita roa ˈtu vau e manuïa i te ora ia au i te mau faaueraa a te Atua. Ia faatupu râ vau i te hoê manaˈo maitai, te manaˈo nei au e e nehenehe iho â vau e ora mai ta te Atua e hinaaro maira. E ere râ i te mea ohie!” Eiaha e haaparuparu mai te peu e te manaˈo nei oe mai te reira. E ere oe te taata matamua, e ere atoa i te taata hopea, o te ite ra i teie mau huru manaˈo hohonu.

Teie ta te aposetolo kerisetiano Paulo i faˈi roa ˈtu: “Ia hinaaro vau i te rave i te mea maitai ra, tei pihai iho te ino ia ˈu i reira. Te oaoa nei hoi au i te ture a te Atua, i te haapaoraa i te taata i roto ra; te ite nei râ vau i te tahi ture i roto i tau tino nei, i te mârôraa mai i te ture i roto i tau aau nei, e te faariroraa ia ˈu ei tîtî na te ture ino . . . Auê hoi au o te taata ati rahi e!” Tera râ, aita o ˈna i faaoti e mea fifi roa te mea ta te Atua i titau, no reira oia i parau faahou ai: “Na vai ra vau e faaora i teie nei tino pohe? E haamaitai au i te Atua, i to tatou Fatu ra ia Iesu Mesia. E teie nei, te haapao nei tau varua i te ture a te Atua, area tau tino nei, o te ture ïa o te ino.” (Roma 7:21-25) Ua nehenehe mau â o ˈna e faaoaoa i te Atua noa ˈtu e e taata hara o ˈna.

Te faaore nei Iehova, to tatou Poiete here, i ta tatou mau hara e te mau hapa maoti te tusia taraehara o ta ˈna Tamaiti here o Iesu. “Ia roohia ˈtu râ te hoê taata i te hara,” o ta te aposetolo Ioane ïa i papai, “e tia to tatou tei ô i te Metua ra, o Iesu Mesia, o te taata parau-tia ra; e oia hoi te taraehara i ta tatou nei hara.” (Ioane 1, 2:1, 2) Ua tatarahia te patu ta te hara e faatia ra e o te haafifi ra ia tatou ia auraro i te mau faaueraa a te Atua no te auhoaraa aore ra ua tupararihia na te mana o te tusia o te Mesia. No reira ua haamau-faahou-hia te auhoaraa e te Atua.

E faaorehia te hapa na roto i te fariiraa ma te haehaa i teie faanahoraa here, no reira te Atua e haafatata ˈi i “te taata aau tatarahapa e te haehaa.” (Isaia 57:15) E nehenehe tatou e tiaturi Ia ˈna no te faaoraora i to tatou mau huru feruriraa. Te tǎpǔ ra o ˈna e e ‘faateitei oia i tei haehaa ra no raro mai i te repo ra.’ Eita tatou e hepohepo noa ia ere tatou i te auraroraa ma te tia roa i te Atua. Maoti râ, e nehenehe tatou e tiaturi e eita roa ˈtu te Atua e haafaufaa ore i ta tatou mau tutavaraa no te ora ia au i ta ˈna mau faaueraa.—Salamo 113:7; Hebera 6:10-12.

Noa ˈtu e e aroraa te reira, e ite iho â oe e mea oaoa aˈe oe i te raveraa i te mea e auhia e te Atua. E haamama rahi te haamoriraa i te Atua anaˈe ra i to oe oraraa e to te feia e haaati ra ia oe. A feruri atoa i te tau no a muri aˈe. E horoa mai te tutavaraa e ora ia au i te mau faaueraa a te Atua i teie nei i te haamaitairaa o te ora mure ore i roto i te paradaiso.—Isaia 48:17; Roma 6:23; Timoteo 1, 4:8.

Te taa ra i te feia paiuma mouˈa aravihi e ia tae ratou i te tupuai, tei te afaraa noa ratou. E tia râ ia ratou ia pau mai ma te haapao maitai. Oia atoa, e tia i te feia e mǎtaˈu ra i te Atua ia auraro i te mau faaueraa a te Atua e ia tamau noa i te ora ia au i te reira.—Luka 21:19; Iakobo 1:4.

E nehenehe e huti mai i te tamahanahanaraa no roto mai i te ite e ere i te mea fifi roa ia auraro i te mau faaueraa a te Atua. Ia erehia ia oe i te tahi mau taime i te faaau atu i te reira ma te tia roa, a ani i te tatarahapa. A tiaturi i nia i ta ˈna turu here mau. (Salamo 86:5) Tera râ, maoti Iehova e ta ˈna Tamaiti ei mau Tauturu no oe, e nehenehe oe e faaau atu i te mau faaueraa a te Atua e e fariihia mai ai e ana.—Maseli 12:2.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono