Te uiui nei te mau taurearea . . .
Nafea vau e nehenehe ai e tauturu i to ˈu metua o tei faaea taa noa?
“Ia faaamu oe i ta oe mau tamarii e o oe anaˈe iho, mai te mea ra e te hauti ra oe e te tahi mau popo iti. E ono avaˈe i muri iho e nehenehe ta oe e taora i nia e e apo mai e maha popo iti i te hoê â taime. Tera râ, ia naeahia ia oe i teie faito, e haere mai te hoê taata e e taora mai oia i te tahi atu popo!”—Te hoê metua tei faaea taa noa.
MEA RIHIROHI roa te ohipa a te hoê metua taa noa, e aita e taime faaearaa. E mai te peu e e metua taa noa to outou metua vahine, ua ite iho â outou e te titau ra oia i te tauturu.a Teie râ, e taurearea outou e te faaruru nei outou i te tau ta te hoê papai buka i parau e “te tau hepohepo roa ˈˈe e te mehameha roa ˈˈe o te oraraa.” No reira, te manaˈo ra outou e ua ravai noa outou e te mau fifi o ta outou e faaruru ra ei taurearea.
Teie râ, mai te metua taa noa tei faahitihia i nia ˈtu, i te tahi taime, eita paha to outou metua vahine e taa faahou e nafea râ no te mea te tamata ra oia i te riro i te hoê â taime ei metua tane e ei metua tane no outou. Oia mau, aita o Iehova e titau ra ia rave te hoê taata i te mea aore e maraa ia ˈna. Te na ô ra hoi te hoê faaueraa tumu a te Bibilia e: “Ia horoa tatou ma te mafatu maitai, e farii te Atua i te ô i pûpûhia ia au i te tia ia tatou eiaha râ ia au i tei ore i tia ia tatou.” (Korinetia 2, 8:12, [ia au i te tahi tatararaa farani]) Teie râ, te faaruru nei paha to outou metua vahine i te hoê huru tupuraa teimaha roa. Eita anei outou e tâuˈa i to ˈna mau fifi, aore ra te vai ra anei te mau tumu maitatai ia tauturu atu outou ia ˈna?
‘Te tuhaa e tia ia faahoˈi atu i te metua’
Te faauehia ra te mau kerisetiano i roto i te Petero 1, 3:8 e: ‘Inaha, ia hoê â to outou manaˈo, e ia taa ia outou i te huru o vetahi ê.’ No reira, ia taa ia outou i te huru o to outou metua, eita anei te reira e turai ia outou ia tauturu atu ia ˈna? Oia mau, “e mea maitai . . . i te aro o te Atua” ia ‘faahoˈi atu’ te mau taurearea kerisetiano ‘i te tuhaa e tia ia faahoˈi atu i to ratou mau metua.’—Timoteo 1, 5:4.
Noa ˈtu e te faahiti ra teie irava i te parau no te tautururaa ˈtu i te hoê metua ivi i te pae o te moni, te horoa maira oia i te hoê haapiiraa faufaa roa: Ua hau atu te tuhaa ta to tatou mau metua i rave no tatou i ta tatou e nehenehe e faahoˈi atu. E ia titau ratou i te tauturu, e riro ei titauraa na tatou e ei oaoaraa i te tamataraa i te tauturu ia ratou. Ei hiˈoraa, te faaohipa nei vetahi mau taurearea i te hoê tuhaa aore ra i te taatoaraa o te moni i noaa mai ia rave ratou i te ohipa i te afa taime no te aufau i te mau haamâuˈaraa a te utuafare. Ua riro hoi te reira ei tapao no to ratou mauruuru!
Teie râ, te tauturu i te pae moni, o te hoê noa ïa ravea no te aufau i te ‘tuhaa e tia ia faahoˈi atu’ i to outou metua. Eiaha ïa outou e tamata i te mono i to outou metua tei haere ê—eita hoi e maraa ia outou—aore ra e haaparuparu roa ia outou i te pae no te mau manaˈo hohonu na roto i te amoraa i te hopoia no te mau ohipa atoa e tupu i roto i te utuafare. O te tuhaa teie o ta outou metua vahine. (A faaau e te Maseli 31:27.) Teie râ, e rave rahi mau ravea ohie roa ta outou e nehenehe e faaohipa no te tauturu i to outou metua vahine mai te peu e e o ˈna anaˈe iho.
E mama mai oia ia auraro outou
Te hoê ravea, o te pee-noa-raa ˈtu ïa i te faaueraa i roto i te Kolosa 3:20: “E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua i te mau mea atoa nei, e mea mauruuru hoi te reira i te Fatu nei.” Ua mau aau paha teie irava ia outou. Teie râ, aita anei outou e faaroo ore ra i teie aˈoraa i te tahi taime?
Te rave nei te hoê metua taa noa e rave rahi mau hora ohipa no te aupuru i to ˈna utuafare, hoê taurearea tamaroa ta ˈna. Te parau nei râ o ˈna ma te rohirohi e: “Mea fifi roa ˈtu â te oraraa ia faaroo ore o ˈna i ta ˈu parau.” Area ta ˈna tamaiti ra, teie ïa ta ˈna e pahono ra: “O vau anaˈe te tane i te fare. Mea rahi aˈe au i to ˈu metua vahine, e i te tahi taime, mea fifi roa na ˈu ia faaroo i ta ˈna parau e ia farii i to ˈna tiaraa upoo o te utuafare.”
Eita to outou rahi aore ra to outou tiaraa tane e haapae ra ia outou ia auraro i te faaueraa a Iehova e na ô ra: “Eiaha e faarue i te aˈo a to metua vahine.” (Maseli 6:20) Ua faatia te Atua i to outou metua vahine ia haamau i te tahi mau ture, oia hoi te tahi mau otia i te fare. Mea titauhia ia faatura ˈtu outou e ia auraro outou ia ˈna. Mai te peu e e tamaroa outou, e riro paha to outou mama i te pii mǎrû noa ia outou e te tane o te utuafare. O o ˈna râ te upoo o te utuafare! E ia auraro outou ia ˈna—eiaha râ e tatamaˈi noa ia ani mai oia ia outou ia rave i te tahi ohipa—e mama mai ïa ta ˈna hopoia e e rave atoa outou ia tupu te hau i roto i te utuafare.
A apiti atu i roto i te ohipa o te fare
Te tahi atu ravea ia mama mai te hopoia a to outou metua o te tautururaa ˈtu ïa ia ˈna i roto i te mau ohipa o te fare—eiaha râ outou ia tiai roa e ia onoono-noa-hia mai outou i reira ïa outou e rave ai. E parau mai paha outou e, ‘Aita o mama e ani maira ia ˈu ia rave i te tahi ohipa.’ Mea maere roa ia ite e mea pinepine e mai te reira te huru. Teie ta Carol V. Murdock i papai: “E nehenehe te metua tane aore ra te metua vahine taa noa e amo mai i te hoê punu ahu teiaha roa o te nehenehe e faahiˈa i te turi o te taata puai roa ˈˈe—e aita roa ˈtu na tamarii e toru ra e fariu noa ˈˈe i to ratou mata i te afata teata.”—E tia ia haapao te metua taa noa! (beretane)
No te aha e mea iti roa te ohipa ta te mau metua taa noa e titau i ta ratou mau tamarii? Teie te manaˈo o te hoê metua vahine taa noa: “Eita vau e hinaaro ia ere ta ˈu tamahine i te tahi taime arearea no te mea noa e e ohipa ta ˈu. Te mǎtaˈu nei au e ia riri roa oia ia ˈu.” Te na ô ra te tahi e: “E imi oe i te ravea ia ore ta oe tamarii e ite e te erehia ra ratou i te tahi atu metua, no reira, e faaohie oe i to ratou oraraa.” Te huna ra paha teie mau manaˈo i te tumu mau, oia hoi te faahapa ra to outou metua ia ˈna iho ma te tano ore. Te faahapa ra paha oia ia ˈna iho i te mea e mea rahi roa ta ˈna ohipa e eita ta ˈna e nehenehe e faaea mai i pihai iho ia outou. Aore ra te faahapa ra o ˈna ia ˈna iho no te mea aita to ˈna faaipoiporaa i manuïa, e no reira, na ˈna atura ïa te hape mai te peu e e tia ia outou ia ora i roto i te hoê utuafare hoê anaˈe metua.
Ia au i te taote ra o Richard A. Gardner, o tei papai i te buka ra Te mau tamarii ia faataa te mau metua (beretane), te hauti nei vetahi mau taurearea e teie huru tupuraa no to ratou iho maitai. Te hinaaro nei ratou e ia parauhia e mea aroha roa ratou e eita ratou e tahoê i te mau ohipa o te fare. Te faahaamanaˈo maira te reira ia tatou i te haerea aroha ore o te mau raatira haapaoraa o te tau o Iesu. Ua parau o Iesu no nia ia ratou e: “Te taamu nei hoi ratou i te hopoia teimaha e te maraa ore, e te tuu nei i nia i to vetahi ê tapono; e ore râ te hoê rima o ratou e faatiaia noa ˈtu i taua mau hopoia ra.”—Mataio 23:4.
Eiaha e rave mai ia ratou. Eiaha outou e faateimaha ˈtu â i te hopoia a to outou metua vahine; eiaha e ape i te mau ohipa o te fare.
A rave i te tahi opuaraa
E titau paha te reira e ia rave outou i te ohipa e tia ia rave ma te ore e tiai e ia anihia mai. A hiˈo na e mea nafea te tamaiti apî ra o Tony ia haamama i te hopoia a to ˈna metua vahine. Te na ô ra oia: “Te rave ra to ˈu metua vahine i te ohipa i te fare maˈi, e e tia ia ˈna ia oomo i te ahu manina maitai. No reira, e auri au i to ˈna ahu.” Teie râ, e ere anei te reira i te ohipa na te vahine? Te pahono ra o Tony e: “Tera iho â ïa ta vetahi e manaˈo nei. Teie râ, e tauturu te reira ia mama, no reira, e rave iho â ïa vau.”
Taa ê atu i te pûpûraa i te tauturu e titauhia, e nehenehe outou e faaoaoa rahi roa i to outou metua vahine na roto i te faaite-noa-raa ˈtu i te tapao no to outou mauruuru. Teie ta te hoê metua taa noa i papai: “Mea pinepine e e hoˈi mai au i te fare e ua paruparu roa vau aore ra e iria vave noa vau no to ˈu rohirohi i muri aˈe i te mahana ohipa—tera ïa te mahana ta ta ˈu tamahine i maiti no te faanaho i te amuraa maa e no te faaineine i te maa.” Te na ô faahou ra oia e: “E haere mai ta ˈu tamaiti e tauahi ia ˈu e e parau mai o ˈna e, ‘O oe te mama faahiahia roa ˈˈe o te ao nei.’” Eaha to ˈna huru i mua i taua mau tapao no te here ra? Te na ô râ oia e: “E hoˈi faahou mai to ˈu oaoa.”
‘A tamau i te haere i roto i te parau mau’
“Aita ˈtu o ˈu oaoa rahi maori râ ia ite au, e te haapao ra tau mau tamarii i te parau mau.” (Ioane 3, 4) Te faahiti ra te aposetolo Ioane i ǒ nei i ta ˈna mau tamarii i te pae varua. Mai te peu e e kerisetiano to outou metua vahine, hoê â atoa ïa to ˈna huru i nia ia outou; te hinaaro nei oia ia haere noa outou i roto i te parau mau. Ia naeahia teie tapao, e faanaho paha oia i te tahi haapiiraa utuafare no nia i te Bibilia e o outou.
E ere paha i te mea ohie no ˈna ia aratai i teie haapiiraa i muri aˈe i te hoê mahana ohipa rohirohi roa. Mai te peu e eita outou e turu ia ˈna aore ra e amuamu noa outou, e riro ïa te haapiiraa bibilia ei taime teimaha roa no te taata tataitahi. Ia tahoê maite atu ïa outou e tia ˈi! Ia ineine na outou i te hora tia e haamata ˈi te haapiiraa. A faaineine i te mau tuhaa e tuatapapahia na mua ˈˈe. E riro paha to outou tahoê-maite-raa ei tauturu o te turai i to outou metua ia rave tamau i teie haapiiraa. Ia haere atu outou i te mau putuputuraa kerisetiano e ia haere atoa outou e poro ma te ore outou e turaihia, e faaite atoa outou e te haere ra outou na nia i te eˈa o te parau mau. (Mataio 24:14; Hebera 10:24, 25) Mea na reira ïa outou e haapapu ai i to outou metua vahine e e ere ta ˈna mau tutavaraa i te mea faufaa ore!
Te mau haamaitairaa
Te na ô ra te Maseli 3:27 e: “Eiaha oe e tapea i te maitai i te taata e au ia ˈna ia hopoi ra, tei to rima taua maitai ra ia hopoi.” Inaha, mea titauhia ia faaite atu outou i teie huru haapao maitai i to outou metua. E ia horoa ˈtu outou i te reira, e ere noa o ˈna te oaoa mai, o te Atua ra o Iehova atoa râ. Te tahi atu haamaitairaa: E ineine aˈe to outou metua i te tauturu ia outou ia hinaaro anaˈe outou.
I te pae hopea, e noaa mai te mau huru maitatai ia tauturu anaˈe tatou ia vetahi ê. Te na ô ra te hoê papai buka e: “Te titau nei te mau taurearea e ia horoahia ˈtu i te mau taime e tano ia nehenehe ratou e tauturu e e horoa na vetahi ê. Ia ore ratou e farerei i taua mau huru tupuraa ra, eita ïa ratou e ite i to ratou iho puai e to ratou huru aueue ore [e noaa mai] ia ite oe e e taata maitai oe o te tauturu ia vetahi ê.” Mai ta Iesu iho i parau: “E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.” (Ohipa 20:35) E ite outou i te oaoa rahi ia haapao maite outou i te tautururaa ˈtu i to outou metua taa noa.
[Nota i raro i te api]
a I te mea e te rahiraa o te mau metua taa noa, e mau vahine ïa, e faahiti matou i te hiˈoraa o te mau vahine. Teie râ, e tano atoa te mau aˈoraa e faataahia i roto i teie tumu parau no te mau tane.
[Hohoˈa i te api 15]
E faateimaha roa ˈtu â te hoê taurearea hupehupe aore ra tâuˈa ore, i te hopoia a to ˈna metua vahine . . . E haamama mai te taurearea e tauturu ia ˈna no te rave i te ohipa o te fare, i ta ˈna hopoia