Te uiui nei te mau taurearea . . .
E tia anei ia ˈu ia haapii i te taputô?
“E mau pûpû ino mau ratou i roto i te fare haapiiraa,” ta Jesse i parau. “Mai te peu e e ite ratou ia oe i roto i te eˈa o te fare haapiiraa e te hinaaro nei ratou i ta oe mau tiaa hauti, ta oe pereue, aore ra atoa i to oe piripou avae roa, e rave ratou i te reira. Mai te peu e e tihotiho parau oe i ta ratou ohipa, e aro faahou ratou ia oe.”
TE FAARURURAA i te haavîraa uˈana, ua riro ei huru oraraa no e rave rahi mau taurearea. Ua parau te vea ra USA Today e: “Fatata hoê i nia i te pae o te feia e haere ra i te haapiiraa teitei o te afai ra i te mau pupuhi, te tipi, te hahu, te raau, aore ra te tahi atu mauhaa ma te tiamâ. E rave rahi o te afai roa i te fare haapiiraa.” Ua ite te hoê taurearea Jairo to ˈna iˈoa i taua ohipa matamua ra. “O ta matou fare haapiiraa te vahi matamua [i te oire no New York City] te vai ra te matini uira o te taˈi ia ô anaˈe i te mauhaa auri,” o ta ˈna ïa e parau ra, “aita râ te reira i tapea i te mau taurearea ia afai mai i te mau tipi e te mau puhipuhi. Aita vau i ite e mea nafea ratou ia faaô atu i taua mau mauhaa i roto, e te na reira nei hoi ratou.”
Ma te taa maitai, na te mǎtaˈu ia arohia ratou i haaferuri i te mau taurearea no nia i te ravea no te paruru ia ratou iho. Te hiˈopoa nei te tamahine apî ra o Lola e: “I muri aˈe i te tamataraahia i te haapohe i te hoê tamahine i roto i ta ˈu fare haapiiraa no te eiâ i to ˈna mau tapea tariˈa, ua haamata aˈera matou i te haapii e nafea ia aro no te paruru ia matou iho i te fare haapiiraa. Ua tarima fatata te taatoaraa.” Ua faaoti te tahi mau taurearea e afai mai i te mau raau pâmu no te faataoto aore ra i te tahi atu mauhaa. Teie ïa te uiraa, E ravea maitai anei i te haapiiraa i te taputô no te paruru ia oe?
Te ravea o te taputôraa tapone
E faaitehia i roto i te afata teata i te mau taime atoa—te feia e rave ra i te taputôraa tapone o te pee ra i roto i te aore, ma te faahauti i to ratou mau avae e te motomoto mai te hoê taata ori ra te huru. Aita i naeahia e piti tetoni tei raro te taata ino ma te oioi i nia i te tahua. Mea maere mau! Mai te huru ra e o te taputôraa tapone te ravea otahi roa no te paruru. I te parau mau râ e ere roa ˈtu te oraraa mai te mau hohoˈa i patahia. Ua parau te hoê taata te vai ra ta ˈna te tahi tau matahiti aravihi i te pae o te taputô karate e: “Mai te hoê paruru noa te reira. Mai te peu e te vai ra ta te taata i te atea ê i te hoê pupuhi, aita roa oe e manuïa. Mai te peu e ua piri rii oe e aita e piha no te hauti, e ere roa ˈtu te reira i te mea maitai.”
A feruri atoa na e no te riro ei taata aravihi i te pae o te taputôraa tapone, e tia ia oe ia haamâuˈa e rave rahi moni e ia tuu e rave rahi matahiti faaineineraa puai mau. E maoti hoi outou i te vai noa i roto i te faaineineraa, e tia i ta outou mau raveraa i te pae o te taputô ia riro ei ravea atâta mau e te vitiviti. E nehenehe e parau i te reira no te tahi atu mau ravea no te paruru ia oe iho, mai te motoraa. Hau atu, e huti te ara-maite-raa au ore ia ite-anaˈe-hia e ua ite outou i te moto. E hinaaro te feia faahuehue e taputô ia outou ra ei tautooraa.
Te vai atoa râ te tahi atu ati rahi roa ˈˈe na roto i te haapiiraa i te taputôraa tapone. Te parau ra te vea ra The Economist aita i maoro aˈenei e: “Fatata te rahiraa, mai te peu e ere te taatoaraa o te taputôraa tapone e taairaa piri roa to ratou e na toru haapaoraa matamua no Asia Hitia o te râ, te haamoriraa a te Bouddha, te Taoïsme e te Confucianisme.” Te parau faahou ra te tahi atu buka e: “Te mau mea atoa e ravehia i roto i te karate—te mau hautiraa atoa, te mau manaˈo atoa—e nehenehe e apee i te haapaoraa matamua o te Zen.” Zen o te hoê haapaoraa a te Bouddha o te haamaraa i te feruriraa hohonu i te pae faaroo. Ua tuu taua tumu ra i te pae faaroo i te hoê fifi papu no te mau kerisetiano ia au i te mau parau a te Bibilia i roto i te Korinetia 2, 6:17: “E teie nei, te na ô maira Iehova, E haere mai outou i rapaˈe au mai roto mai ia ratou ra [te feia haamori haavare], ia taa ê outou, e eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra.”
A faaohipa i te mau mauhaa
Eaha ïa te nehenehe e parau no nia i te afairaa i te hoê pupuhi aore ra te hoê tipi? E nehenehe te na reiraraa e rave e ia tiaturi outou ia outou iho. E nehenehe râ taua tiaturiraa e riro ei ohipa atâta mai te peu e e tamata outou i te rave i te mau ravea faufaa ore aore ra i te faatihaehae. Te faaara nei te Bibilia e: “O tei imi râ i te ino ra, e roohia mai ïa oia e te reira.” (Maseli 11:27) E mai te peu e e tupu i te mau arepurepuraa tano ore i mua ia outou, mea papu e ia tatara outou i te hoê mauhaa e aratai te reira i te taputôraa. E nehenehe outou e taparahihia—aore ra e tamata i te haapohe i te hoê taata ê. E nafea te Atua, te Tumu o te ora ia hiˈo i ta outou ohipa mai te peu e ua tia ia outou ia patoi i te faaohipa i te haavîraa uˈana?—Salamo 11:5; 36:9.
Papu maitai, eita te tahi pae e opua mau e faaohipa i te puai no te haapohe. E parau ratou e te afai noa ra ratou i te hoê mauhaa no te haamǎtaˈu i te feia faahuehue. Te parau nei râ te vea ra Health e: “E farii te feia haapii i te pupuhi e: Eiaha e afai i te hoê pupuhi mai te peu e aita outou i ineine no te faaohipa i te reira. Te tatararaa i te hoê pupuhi no te haamehameha noa e nehenehe te reira e haamǎtaˈu i te feia faahuehue, e nehenehe atoa e faariri i te tahi pae.”
Eaha ïa te nehenehe e parau no nia i te mau mauhaa “atâta ore” mai te raau pâmu no te faataoto? Taa ê atu i te parau e aita te reira i fariihia i roto i te tahi mau vahi, te vai ra to taua mau mauhaa ra i te tahi mau vahi ino. Maoti hoi i te faataoto i te taata opuaraa ino, e manuïa noa oia i te faariri roa ˈtu ia ˈna. E nehenehe atoa e tupu e ia pupuhi te mataˈi i te raau taero i roto i to outou hohoˈa mata—maoti hoi i to te taata faahuehue—ma te manaˈo e ua tuu outou i te raau pâmu i te vahi tano mau. Ma te imi hoi na roto i to outou pute moni aore ra pute iti, e faaoti te taata aro e te imi nei outou i te hoê pupuhi e ua faaoti outou e aro atu ia ˈna. No reira, ua faahiti te hoê mutoi huna e: “Aita e parau o te haapapu ra e e ohipa maitai te [raau pâmu], aore ra te tahi atu mauhaa. Aore ra mai te peu e tei rapaeau te reira i to outou pute e a pâmu oioi. Eita te mau mauhaa e tauturu noa ˈˈe i roto i te hoê tupuraa. Te tiaturi rahi ra te mau taata i te reira.”
Te mau mauhaa —Te huru hiˈoraa o te Atua ra
Ua vai atoa te haavîraa uˈana i te tau o Iesu. Te faatia ra te hoê o ta ˈna mau parabole faahiahia roa ˈˈe, tei matauhia i te pii te parabole o te taata Samaria maitai, i te hoê ohipa eiâraa tano ore mau. (Luka 10:30-35) I to Iesu faaueraa i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave ia ratou ra i te mau ˈoˈe, e ere no te paruru ia ratou. Oia mau, e arataihia i to ˈna parauraa i teie faaueraa tumu e: “O te rave hoi i te ˈoˈe ra, e pohe ïa i te ˈoˈe.”—Mataio 26:51, 52; Luka 22:36-38.
No reira, eita te mau kerisetiano mau e rave i te mauhaa tamaˈi no te haapepe i to ratou taata-tupu. (A faaau e te Isaia 2:4.) E apee ratou i te faaueraa a te Bibilia i roto i te Roma 12:18: “Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei.” Te auraa anei o te faaea noa e eiaha e paruru ia outou iho? E ere roa ˈtu!
Te paari—Mea maitai aˈe i te mau mauhaa
I te hoê tau i reira te mau mea atoa i riro ei taoˈa noa, e maere paha outou i te ite e te vai ra ia outou ra i te hoê huru paruru o te riro ei mea maitai aˈe i te tahi atu taoˈa i hamanihia e te rima taata nei. I roto i te Koheleta 9:18, te taio nei tatou e: “E maitai to te paari i to te mauhaa tamaˈi.” Ua hau atu taua paari ra i tei piihia e vetahi e “te haerea i roto i te huru tupuraa fifi mau.” O te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, e pinepine e nehenehe te reira e tauturu ia outou ia patoi i te mau huru tupuraa ino mau i tuuhia i te parahiraa matamua.
Ei hiˈoraa, o Jairo, i faahitihia i te omuaraa i to ˈna huru haavî uˈana i te fare haapiiraa, ua faaea oia i te faahuehue ma te faaohipa i te mau parau a te Bibilia i roto i te Tesalonia 1, 4:11: “Imi maite hoi outou i te hau, ia haapao i to outou iho mau toroa.” Ua parau o Jairo: “Mai te peu ua ite outou e fatata roa te taputôraa, te vai ra i roto i to outou feruriraa eiaha e faaô i roto e e hoˈi outou i te fare, e haamâuˈa vetahi i te taime e e arepurepu ratou.”
“Ua riro te parauraa i te taatoaraa e e Ite no Iehova vau ei parururaa maitai roa ˈˈe na ˈu,” ta te tamahine apî ra o Lola i parau. “Aita te taata e faahuehue ia ˈu i te mea e ua ite ratou e eita vau e faahuehue ia ratou.” “E tia ia outou ia rave hau atu â i te faaite-noa-raa e e Ite outou,” ta Eliu e faahiti faahou ra. “E tia ia ratou ia ite e mea taa ê iho â outou.” Eiaha te mau kerisetiano e riro ei ‘tuhaa o teie nei ao.’ (Ioane 15:19) A haapao maitai râ eiaha e faaite i te hoê haerea teoteo. (Maseli 11:2) Ua parau te hoê taurearea e: “Eiaha e haere ma te teoteo na roto i te mau eˈa haereraa o te fare haapiiraa.” E nehenehe te reira e faatupu i te riri. Te faatia ra te hoê taurearea kerisetiano ra o Luchy te iˈoa: “E huru auhoa to ˈu, e e paraparau vau i te mau hoa haere haapiiraa atoa; eita râ vau e rave mai ta ratou e rave ra.”
Mea faufaa atoa ta outou huru faaahuraa. “E haapao maitai au eiaha e tuu i te ahu o te huti i te ara-maite-raa,” ta te hoê taurearea e parau ra. “E faaite au e aita ta ˈu e moni no te hoo mai i te ahu moni rahi roa no te faanehenehe.” Ma te apee i te aˈoraa a te Bibilia ia ahu ma te haehaa e tauturu ia outou ia rave i te hoê huru haehaa e ia ape i te arepurepuraa.—Timoteo 1, 2:9.
Mai te peu e e faaruru outou i te haavîraa uˈana
Eaha râ mai te peu e noa ˈtu ta outou mau tutavaraa e tamata outou i faaea noa aita e mauhaa tamaˈi e faaruru outou i te haavîraa uˈana? Na mua roa, a tamata i te faaohipa te faaueraa tumu i papaihia i roto i te Maseli 15:1: “O te parau mǎrû ra tei faaore i te riri; area te parau faaooo ra, o te riri ïa te tupu.” O ta te taurearea ra o Eliu i rave i to ˈna haereraa i te fare haapiiraa. Te parau ra oia e: “I te tahi taime te tumu o te ore noa e tia ˈtu ma te riri ma te huru maitai râ. I te rahiraa o te tupuraa na ta outou huru pahonoraa e faatupu i te fifi.” Na roto i te patoi i te ‘faahoˈi i te ino na roto i te ino,’ e tia ia outou ia ore e vaiiho i te hoê huru tupuraa ia ore e vî faahou.—Roma 12:17.
Aita anaˈe te aparauraa e haere, e tia ia outou ia rave i te taahiraa avae no te paruru ia outou iho. Mai te peu e e ani te hoê pǔpǔ taurearea ia outou i to outou tiaa aore ra te tahi mau taoˈa faufaa na outou, a horoa ˈtu! Mea faufaa aˈe to outou ora i te mau taoˈa e vai ra i nia ia outou ra. (Luka 12:15) Mai te peu e tupu iho â te haavîraa uˈana, a haere—te mea hau roa ˈtu, a horo ê! “A faarue râ i te avau ra, a riro ei parau faaino,” ta te Maseli 17:14 e parau ra. (A faaau e te Luka 4:29, 30; Ioane 8:59.) Mai te peu e eita e nehenehe e ape, aita ïa ta outou e maitiraa i te parururaa ïa ia outou iho ma te huru maitai aˈe ia au i te maraa ia outou. I muri aˈe i te reira a aparau atu i to outou metua i te ohipa i tupu. Peneiaˈe e nehenehe ta ratou e tauturu i roto i te tahi atu tuhaa.
Mai ta te Bibilia i tohu, te ora nei tatou i te hoê tau haavî mau. (Timoteo 2, 3:1-5) Tera râ te afairaa i te hoê pupuhi aore ra te haapiiraa i te taputô eita te reira e paruru ia outou. A haapao maitai. A faaohipa i te paari no ǒ mai i te Atua ra i mua i te faahuehueraa. E na nia i te mau mea atoa, a faatupu i te faaroo e a tiaturi ia Iehova. Mai te taata papai salamo, e nehenehe outou e pure ma te tiaturi e: “E ua faaora oe ia ˈu i te taata riri hotuâ ra.”—Salamo 18:48.
[Hohoˈa i te api 27]
E ere te taputôraa tapone i te pahonoraa no te mau kerisetiano