Mai te aha te huru o to tatou ao i teie nei mahana?
UA ITE anei outou ei taata paari aˈe o te haamanaˈo ra i te matahiti 1945, i te mau tauiraa i roto i te mau faaueraa e te haerea morare? Ua farii tau mirioni taata i te “morare apî,” o te pûpû mai paha i te tiamâraa rahi atu â. Eaha râ te mau haamâuˈaraa?
Ua parau te hoê taata e 70 matahiti o tei tavini i roto i te nuu moana no Marite i te roaraa o te piti o te tamaˈi rahi e: “I te mau matahiti 1940, mea rahi aˈe te tiaturiraa, e e tauturu te taata-tupu te tahi e te tahi. I to matou oraraa i Kalifonia, eita atoa matou e ponao i to matou uputa fare. Aita e aroâ taparahiraa taata, e papu maitai e aita e taparahiraa taata e te pupuhi i te mau fare haapiiraa. Mai reira mai ua moe roa taua tiaturiraa ra.” Eaha te tupuraa i teie mahana i roto i to outou vahi o te ao nei? Ua tapaohia e i te oire no New York, te ori haere nei te afaraa o te mau taurearea ua hau i te 14 matahiti e te mau pupuhi. Te faaohipahia nei te matini uiraa o te taˈi ia ô anaˈe te mau auri i roto i te tahi mau fare haapiiraa no te tutava i te tapea i te mau tipi, te mau tipi taa ê no te pana i te ponao, e te mau pupuhi. I te mau matahiti atoa fatata hoê mirioni taurearea tamahine teie e hapû nei i te fenua Marite, e 1 i nia i te 3 o te haamarua ra. E riro oioi te mau taurearea tamahine ei metua—te mau tamarii e aiû ta ratou.
Ua faanaho te mau pǔpǔ mahu tane e te vahine i ta ratou huru oraraa ma te aravihi e ua rahi roa te mau taata tei tapo i te mata e tei farii i te reira. Ua aufau atoa râ ratou, mai te pae rahi, i te tuhaa teitei na roto i te mau maˈi e te pohe no te mau maˈi pee i te pae taatiraa mai te SIDA. Ua parare te maˈi SIDA i roto i te huiraatira e ere i te mahu e te feia e rave hua i te raau taero. Ua haaatihia te fenua Afirika, Europa, e i Marite Apatoerau e te pohe e te ati mai te hoê tairi rahi a te hoê tipi tâpû matie. E aita e itehia ra i te hopea.
Te parau ra te buka A History of Private Life: “Te haavîraa uˈana, te inu-hua-raa i te ava, te rave-hua-raa i te raau taero: o te reira te mau huru matamua o te haerea ino i roto i te totaiete no Tuete.” E nehenehe atoa e faatano i taua parau mau ra i te rahiraa o te mau oire i te ao i te pae Hitia o te râ. No te toparaa te mau faufaa a te haapaoraa, ua maraa oioi atura te toparaa i te pae morare, i rotopu atoa e rave rahi mau upoo faatere haapaoraa.
Te rave-hua-raa i te raau taero —i mutaa ihora e i teie nei
Ia hoˈi tatou i te mau matahiti 1940, aita i matauhia te rave-hua-raa i te raau taero i rotopu i te rahiraa huiraatira o te ao i te pae Hitia o te râ. Oia, ua faaroo aˈena te mau taata i te parau o te morphine, te opium, e te cocaïne, o te tahi noa râ pǔpǔ iti taata o te rave hua nei i taua mau raau taero ra. Aita e feia hoo i te raau taero aore ra e feia e hoo na roto i te mau aroâ mai ta tatou i matau i teie mahana. Aita e feia e rave hua nei i te raau taero i te mau poro aroâ o te mau oire. Eaha te huru tupuraa i teie nei i te matahiti 1995? Ua ite te rahiraa o ta matou feia taio i te pahonoraa na roto i te ohipa o ta ratou iho i ite i te vahi ratou e faaea ˈi. Ua riro te faatiaraa o te taparahiraa taata i taaihia i te raau taero ei ohipa matauhia i te mau mahana atoa i roto i te mau oire rarahi o te ao nei. Ua tapeahia te mau taata politita e te mau haava na te mau raatira puai o te raau taero o te nehenehe e faaue e e manuïa i te taparahi te feia atoa o te ore e rave amui i te ohipa e te feia mana rahi. Na te aamu no Colombia aita i maoro aˈenei e ta ˈna mau taairaa e te raau taero e haapapu mai.
Te taparahi ra te ati o te raau taero fatata e 40 000 feia i te mau matahiti atoa i te fenua Marite noa. Papu maitai aita i itehia i taua fifi ra i te matahiti 1945. Aita e maereraa e i muri aˈe tau ahuru matahiti te mau faatereraa i te tamataraa i te faaore i te rave-hua-raa i te raau taero, ua papai o Patrick Murphy, te hoê raatira mutoi tahito i te oire no New York, i te hoê tumu parau no te vea ra Washington Post e teie te upoo parau “Ua oti te tamaˈi o te raau taero—Ua upootia te raau taero”! Te parau ra oia e “tei roto te hooraa i te raau taero i teie nei . . . i te mau ohipa manuïa roa ˈˈe i te fenua [Marite], e te faufaa o te nehenehe e maraa i nia i te 150 000 000 000 dala marite i teie matahiti.” Ua rahi mau te fifi e mai te huru ra e eita e afaro. Te maraa noa ra te feia e hoo i te raau taero, e ia au i te tahi atu mau peu ino, ua tîtî roa to ˈna mau taata e hoo ra i te reira. Ua riro ei tapihooraa o te turu ra i te faanavairaa faufaa o e rave rahi nunaa.
Ua papai o John K. Galbraith, orometua haapii no te faanavairaa faufaa, i roto i ta ˈna buka The Culture of Contentment: “Ua riro te hooraa i te raau taero, te pupuhiraa i te feia e ere i te hoê â iri, te tahi atu mau ohipa iino e te mau utuafare tei arepurepu e tei ere roa i te autahoêraa i teie nei ei tuhaa o te oraraa o te mau mahana atoa.” Te tapao ra oia e te mau pǔpǔ iti taata i roto i te mau oire rahi no Marite “o ratou te pu i teie nei o te faatupu i te mǎtaˈu e te taiâ.” Te papai ra oia e “e tia ia tiaihia i te inoino rahi roa ˈˈe e te hepohepo i te pae totiale.” No te aha râ? Te parau ra oia e no te mea te moni noa ˈtura te feia ona e te feia veve, “te pǔpǔ i raro aˈe mai i te reni,” o te maraa noa ra, te veve noa ˈtura ïa.
Te mau aveave o te taparahiraa taata na te ao atoa nei
Te maraa noa ra te mau haapapuraa e te haaparare nei te mau pǔpǔ taparahi taata i to ratou mana e ati aˈe teie nei ao. No te mau matahiti taparahiraa taata i faanahohia, e ta ˈna mau “taparahiraa mafia,” te vai ra to ratou taairaa i rotopu ia Italia e te fenua Marite. Ua faaara râ te Papai parau rahi no te Nunaa Amui o Boutros Boutros-Ghali i teie nei “te vahavaha nei te taparahiraa taata i faanahohia i nia i te hoê faito o tei ofati i te mau otia fenua . . . i te mau otia fenua e ma te riro ei puai na te ao atoa nei.” Ua parau oia e: “I Europa, i Asia, i Afirika e i Marite, te ohipa ra te mau puai o te poiri e aita e fenua i tuuhia i te hiti.” Ua parau atoa oia e “te taparahiraa taata na te ao nei . . . te faaino nei ïa i te niu mau o te faanahoraa demotaratia na te ao nei. Te haaviivii nei [oia] i te huru o te faufaa, te faaino nei i te mau aratai politita e te tairi ra i te tiaraa o te mau taata.”
Ua taui te mau hohoˈa fenua
Ua parau o Vaclav Havel, peretiteni no te Repubilita no Czech, i roto i te hoê oreroraa parau i horoahia i Philadelphia, no te fenua Marite, e nau ohipa politita faufaa roa ˈˈe e piti i te piti o te afaraa o te senekele 20 o te toparaa o te aihuaraau ïa e te toparaa o te faatereraa fatu amui i Europa Hitia o te râ. Na te faaauraa o te hohoˈa fenua no te matahiti 1945 e to te matahiti 1995 aita i maoro aˈenei e faaite ra i te mau arepurepuraa tei tupu na te ao nei, i te fenua Afirika iho â râ, i Asia e i Europa.
A faaau i te tupuraa politita no te mau matahiti 1945 e 1995. I te roaraa o na matahiti e 50 i mairi, ua tapae te faatereraa fatu amui i to ˈna otia teitei roa ˈˈe e i muri iho ua riro oia ei mau fenua te vai ra te faatereraa fatu amui tahito roa ˈˈe. I roto i taua mau nunaa ra ua monohia te faatereraa haavî na roto i te tahi huru faatereraa “demotaratia.” Te mauiui nei râ e rave rahi taata i te mau faahopearaa o te tauiraa o ta ratou totaiete na roto i te hoê faanavairaa faufaa i reira e faatiahia ˈi te tapihaa e te mau ohipa tapihooraa ona tataitahi ia ohipa ma te tiamâ e te Hau. Te upootia nei te ereraa i te ohipa, e e pinepine aita e faufaa faahou to te moni. I te matahiti 1989, ua iti mai te faufaa o te moni i Rusia i te 1,61 dala marite. Ia au i taua papai ra, e titauhia e 4300 moni rusia tei aifaito i te hoê dala marite!
Ua faataa te vea ra Modern Maturity e i teie nei mahana te ora nei fatata e 40 mirioni taata no Rusia i raro aˈe i te faito o te veve. Ua parau te hoê vahine rusia e: “Eita matou e nehenehe e pohe. Aita matou e nehenehe e aufau i te hunaraa maˈi.” Tae atoa i te hoê hunaraa maˈi mâmâ roa ˈˈe teie te tino moni fatata e 400 000 moni rusia. Te rahi noa ra te tino tei ore i hunahia i te fare vairaa taata pohe. I te hoê â taime, e tia ia tapaohia e ua hau i te 36 mirioni taata marite teie e ora nei i raro aˈe mai i te reni o te veve i te Hau amui!
Ua papai te taata haapao i te faanavairaa faufaa o te vea ra Guardian Weekly, o Will Hutton no nia i te mau fifi i te pae hitia o te râ no Europa Hitia o te râ. I raro aˈe i te upoo parau “Te faaôraa i roto i te tau hepohepo,” ua parau oia e: “Ua riro te toparaa o te faatereraa fatu amui e te hoˈiraa o te nuu no Rusia i to ratou faito iti aˈe mai te senekele 18 ei mau ohipa ïa aita i taahia eaha mau na te mau faahopearaa.” Ua mono mai na hau apî e 25 i te hau emepera no Rusia matamua. Te parau ra oia e “ua taui i teie nei te oaoaraa no te mea ua topa te faatereraa fatu amui o tei farii-popou-hia ei hepoheporaa o te maraa noa ra no nia i te oraraa no a muri aˈe. . . . Te tomoraa i roto i te huenaneraa i te pae faanavairaa faufaa e te pae politita mea papu ïa te reira—e eiaha te Europa no te pae hitia o te râ e manaˈo e ua paruruhia ratou.”
E taua huru hiˈoraa tano ore ra, a feruri na i te faaotiraa a Hutton i ta ˈna tumu parau: “Te hinaaro nei te ao i te hoê aratairaa maitai aˈe e te ohie o te ani ra e ia fariihia te demotaratia e te faanavairaa faufaa o te makete tiamâ—e ere râ i te mea ohie.” Ihea roa te mau nunaa e huri tia ˈtu no te imi i te hoê ravea? Na te tumu parau i muri nei e pûpû mai i te hoê pahonoraa.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 10]
Te Nunaa Amui mai te matahiti 1945
No te aha aita te Nunaa Amui, tei haamauhia i te matahiti 1945, i ore ai e nehenehe e tapea e rave rahi mau tamaˈi? Ua faahiti te papai parau rahi ra o Boutros Boutros-Ghali i roto i ta ˈna oreroraa parau “Te hoê tabula ohipa no te hau”: “Aita te Hau Amui i puai no te haapao e rave rahi o taua mau peapea ra o te mau opaniraa te tumu—279 o ratou—tei tuuhia i te Apooraa o te Parururaa, o tei riro ei tupuraa papu no te amahamaharaa i taua tau ra [o te Tamaˈi Toetoe i rotopu i te mau faatereraa ona e te mau faatereraa fatu amui].”
Aita anei te Nunaa Amui i tamata i te tapea i te hau i rotopu i te mau nunaa? Ua tamata oia, ua aufau râ i te hoê haamâuˈaraa rahi. “Ua haamauhia e ahuru ma toru faanahoraa no te tapea i te hau i rotopu i te mau matahiti 1945 e 1987; e 13 atu â mai taua taime ra. Ua tavini fatata e 528 000 faehau, mutoi, e te feia tivila i raro aˈe i te reva o te Nunaa Amui tae atu i te avaˈe tenuare o te matahiti 1992. Ua hau atu i te 800 o ratou no roto mai e 43 fenua tei pohe no te tavini i te Faanahonahoraa. Te taatoaraa o te haamâuˈaraa o taua mau faanahoraa ra ua maraa ïa i nia i te 8 300 000 000 dala marite tae roa i te matahiti 1992.”
[Faaiteraa i te tumu]
Pereoo pa auri e te mau topita: Hohoˈa a te Nuu Marite
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 11]
Te afata teata
No te haapii aore ra no te faaino?
Mea iti roa te mau utuafare e afata teata ta ratou i te matahiti 1945. E mau hohoˈa e aita e peni i te omuaraa. I teie mahana, te eiâ nei te afata teata i te taime e e taoˈa hau te reira i roto i te mau utuafare atoa o te ao ona nei e i roto e rave rahi mau oire iti o te fenua e haere ra i mua i te pae faanavairaa faufaa. Noa ˈtu e e mea iti roa te mau porotarama o te horoa ra i te haapiiraa e o te faaitoito nei, te faaino nei te rahiraa i te mau faufaa morare e te faaitoito ra i te vahi paruparu roa ˈˈe o te mau taata. Ma te tapao i te anaanatae rahi o te mau hohoˈa i roto i te video, e te haafaufaaraa i te mau hohoˈa faufau e te hohoˈa X o te tahi ïa tuhaa o te apiti ra no te faaore i te haapao maitai e te mau faaueraa tumu morare maitai.
[Hohoˈa i te api 9]
Te mau tamaˈi, mai tei tupu i te fenua Vietnam, ua haapohe hau atu i te 20 mirioni taata mai te matahiti 1945
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 8]
Patrick Frilet/Sipa Press
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 8]
Luc Delahaye/ Sipa Press