VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g95 8/9 api 6-7
  • 1945-1995—50 matahiti haereraa i mua?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • 1945-1995—50 matahiti haereraa i mua?
  • A ara mai na! 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau haamaitairaa i te pae materia
  • Te mau vahine—i mutaa ihora e i teie nei
  • Na te taeraa mai o te mau taata ěê i faatupu i te mau fifi
  • Te oraraa no teie nei e no a muri aˈe no te tahi mau oire no Afirika
  • No te aha o Afirika e ore ai e navai i te maa?
    A ara mai na! 1987
  • Eaha te huru o te ao a 50 matahiti i teie nei?
    A ara mai na! 1995
  • Mea moni roa te oraraa—No te aha?
    A ara mai na! 1989
  • Te mau oire veve roa—Mau tau fifi mau i roto i te uru raau o te mau oire rarahi
    A ara mai na! 1992
Ite hau atu â
A ara mai na! 1995
g95 8/9 api 6-7

1945-1995—50 matahiti haereraa i mua?

UA ITE anei outou i te tahi vahi maitai i roto i to outou oraraa i te roaraa o na matahiti e 50 i mairi?a A hiˈo na i te rapaauraa. I roto i te tahi mau fenua, mai te fenua Beretane, Kanada, Cuba, e Tuete, te ôraa i te oraraa maitai, e ta ˈna faanahoraa rapaauraa totiale, noa ˈtu eaha te huru i te pae faanavairaa faufaa o te taata e rapaau ra ia ˈna, te vai noa ra te taote e te mau fare maˈi no te taatoaraa.

E nehenehe atoa te tahi mau fenua e haere ra i mua e haamaitai i te huru o te oraora-maitai-raa no to ratou huiraatira. Ua farii te vea ra JAMA (The Journal of the American Medical Association) e “ua manuïa te tahi mau faatere hau no te oraora-maitai-raa i te mau fenua veve i te horoa mai i te mau ravea rapaauraa faufaa no te taatoaraa i te hoê tino moni ta to ratou mau fenua e nehenehe e aufau. . . . Ua ravehia i te mau haereraa i mua faahiahia mau na roto i te faaitiraa i te poheraa o te aiû e te mau tamarii i te fenua Taina, Costa Rica, Sri Lanka, e te fenua Inidia te tuhaa no Kerala.”

Te mau haamaitairaa i te pae materia

Ma te faaau i te huru tupuraa i te pae faanavairaa faufaa no te matahiti 1945, e mea taoˈa aˈe e rave rahi taata i te pae materia i te matahiti 1995. Aita e rave rahi o tei ora e 50 matahiti i teie nei i nehenehe e fanaˈo i te mau maitai no teie nei tau i te pereoo, te afata teata, te video, te upaupa CD, te faatoetoeraa, te niuniu paraparau afaifai, e te tahi atu mau ohipa apî no teie nei tau. Peneiaˈe tei rotopu oe i taua mau mirioni taata ra.

Mai ta te mau taata papai te buka ra A History of Private Life e faataa ra, “ua itehia i roto e toru ahuru matahiti i muri aˈe i te Piti o te tamaˈi rahi ua farerei te fenua Farani [e te tahi atu mau fenua no Europa Tooa o te râ] i te hoê haereraa i mua tamau i te pae faanavairaa faufaa, o tei afai mai, noa ˈtu e aita ratou i faaore i te pǔpǔ taa ê, i te ruperupe apî i te mau pǔpǔ taata atoa o te totaiete. Na roto i te hoê fare ‘maitai’, te hoê pereoo ‘au noa’, e te hoê pueraa afata teata, tae noa ˈtu i te mau haamaitairaa i amuihia o te huru oraora maitai e te rapaauraa no teie tau, e nehenehe te rahiraa e fanaˈo, mai te peu e e ere te paradaiso i nia i te fenua nei, i te hoê râ oraraa e nehenehe e faaoromaihia.”

Teie râ te uiraa i teie nei, Na te taoˈa materia rahi anei i haamaitai aˈe i te taata i roto i te mau tuhaa atoa? Ua faariro anei te haaputuraa i te mau taoˈa materia i te oraraa ei mea maitai aore ra ei mea oraora aˈe? Ua rahi te taoˈa a vetahi o te vaiiho ra i te rahiraa i roto i te ereraa i te mau taoˈa faufaa no te oraraa. Te haamaraa ra te reira i te faahemaraa e eiâ, e taparahi, e taviri, e te tahi atu â mau haavîraa uˈana. Ua hinaaro te feia o te ere nei i te mau maitai e riro ei taata taoˈa rahi—na roto i te mau huru ravea atoa, e tuea aore ra e ofati i te ture. Ei hiˈoraa, i te oire no New York, e eiâhia hau atu i te 100000 pereoo i te mau matahiti atoa. Eita te faufaa i te pae materia e horoa i te hoê oraraa ino ore.

Te vai ra te mau haamaitairaa i roto i te tahi atu mau vahi, noa ˈtu e e ere mai ta te rahiraa e au nei.

Te mau vahine—i mutaa ihora e i teie nei

Ua horoa te Piti o te tamaˈi rahi i te itoito no te hoê tiaraa apî no te tahi mau vahine. Ua matau e rave rahi i te hopoia metua vahine e mau vahine e faaea i te fare, noa ˈtu e ua riro te tane ei taata turu i te utuafare. Ua taui te piti o te tamaˈi rahi i te taatoaraa o te reira. Ua tonohia te mau tane i te tamaˈi, e ua itehia te mau vahine e ohipa ra i roto i te mau fare hamaniraa ofai pupuhi aore ra i te tahi atu ohipa tei vaiihohia mai e te mau tane. Aita i maoro roa aˈenei, ua ô vetahi i roto i te puai a te nuu e ua haapii i te taparahi. Ua riro atura te mau mirioni vahine ei feia aufauhia e ua hiˈopoa i te tahi atu huru oraraa taa ê na roto i te tiamâraa i te pae moni. O te reira te taura iti nainai o te ohipa o tei tatara mǎrû noa i te uputa i te huru “vahine tiamâ” no teie nei tau. Na roto i ta ratou aroraa no te aifaitoraa, ua parau te tahi mau vahine e e mea atea â te eˈa no te faaaifaito i roto e rave rahi fenua. Ua parau ratou e te vai ra ta hoê “hiˈo i nia i te aroaro” o te tapea ia ratou ia haamaraa i to ratou tiaraa i roto i te mau ohipa atoa.

Na te taeraa mai o te mau taata ěê i faatupu i te mau fifi

Te tahi atu tauiraa rahi i muri aˈe i na matahiti e 50 hopea nei o te faarueraa ïa i te oraraa i roto i te mataeinaa e te faaapu no te imi i te hoê oraraa maitai aˈe i roto i te oire. No vetahi ua riro taua moemoeâ ra ei parau mau. Eaha râ te faahopearaa no te tahi atu pae?

I te mau matahiti atoa e mau mirioni taata o te haere nei i roto i te mau oire e ua rahi aˈena i te huiraatira, e aita e navai i te fare e mea moni roa. Te hoê faahopearaa? Te mau nohoraa veve o tei riro ei mau vahi ohie no te maˈi, te taparahiraa taata, e te mau arepurepuraa i te pae politita. Taua mau huru fare ra i hamanihia, tei amuihia mai e te mau tuhaa iti papie meumeu, te mau raau, aore ra te punu fare, e mau fare veve ïa, barracas aore ra chabolas (Paniora), o te farii nei i te mau taata veve o te ao nei o tei roto hoi i te fifi. Teie mau oire veve—favela na roto i te reo Potiti e te gecekondu na roto i te reo Turekia (oia hoi te auraa “fare no te rui”)—o te hoê ïa tupuraa mau o te oraraa o te ore e nehenehe e haamoehia, noa ˈtu tei te fenua Afirika, Inidia, i Marite Apatoa, aore ra i te tahi atu vahi.

Te oraraa no teie nei e no a muri aˈe no te tahi mau oire no Afirika

Eaha te nehenehe e parau no Afirika? Ua papai e piti taote i roto i te JAMA i te upoo parau i roto i ta raua tumu parau e: “Te fenua Afirika i roto i te apoo—Te hoê oraraa no a muri aˈe atâta e ere râ i te hoê oraraa aita e tiaturiraa.” Ua farii raua e te faaite ra te mau huru tupuraa i te pae politita e totiale i roto i te rahiraa fenua i Afirika i te mau fifi atâta roa. Ua papai raua e: “I te pae apatoa o te Sahara i Afirika [te hoê vahi te vai ra 45 fenua], ua ino roa na matahiti e 20 i mairi aˈenei. Ua itehia i roto i te tuhaa fenua i te ˈoˈe, te paura, te tamaˈi tivila, te eiâraa i te pae politita, te maˈi SIDA, te hoê maraa-oioi-raa o te huiraatira, te itiraa mai te hotu o te maa, te inoraa o te mau mea e haaati nei ia tatou . . . Hoê â manaˈo to te feia aravihi i roto i ta ratou mau tohu e te topa roa ra te faanavairaa faufaa, te veve, e te mauiui eita e nehenehe e apehia, no te hoê taime poto iho â.” Te parau ra taua noâ papai ra e te vai noa ra e 32 o na fenua veve roa ˈˈe e 40 o te tuhaa Sahara no Afirika.

Eaha ïa no nia i te huru i te pae morare i teie nei o te ao nei? E faahiti poto noa te tumu parau i mua nei i te “haereraa i mua” o te ao i roto i taua tuhaa ra.

[Nota i raro i te api]

a No te iti o te vahi, aita ta matou titorotororaa e faaô nei i te mau tuhaa atoa o te haereraa i mua aore ra te tauiraa i te roaraa o te afaraa o te senekele hopea nei.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 6]

Hohoˈa a te USAF

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 7]

Hohoˈa a te NASA

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono