To tatou ao e tauiui noa—Te haere tia nei ihea?
E MAU faahopearaa hohonu mau e te vai maoro atoa to te tahi mau tauiraa i roto i te oraraa o te mau milioni taata, i nia iho â râ i te huiraatira o te ao nei e i nia atoa i te mau ui a muri atu. Te mau ohipa taparahi taata riaria mau, te rave-hua-raa i te raau taero, te parareraa te maˈi SIDA, te viiviiraa te pape e te reva, te varavararaa te mau tumu raau i roto i te mau uru raau, o te tahi noa teie mau huru e ohipa mai i nia ia tatou paatoa nei. Te taui atoa nei te hoperaa te Tamaˈi Toetoe e te parareraa te huru oraraa demotaratia i te pae Hitia o te râ ma e ta ˈna ohipa tapi hooraa tauihaa, i te mau oraraa e te ohipa atoa nei i nia i te oraraa no a muri aˈe. E hiˈopoa anaˈe na tatou vetahi o taua mau tuhaa ra.
Mea nafea te ohipa taparahi taata i te tauiraa i to tatou nei oraraa
Eaha te huru o te mau aroâ i roto i to outou mau vahi? Te hau ra anei outou ia haere outou anaˈe na rapae, i te po? A 30 aore ra 40 matahiti i teie nei, e nehenehe e rave rahi taata e faarue mai i to ratou fare ma te ore e tamaumau. Ua taui râ hoi te mau tau. I teie nei, e piti aore ra e toru ponao to te mau opani, e ua tamaumauhia te mau haamaramarama i te auri.
I teie mahana, mea riaria roa na te taata ia oomo i to ratou ahu nehenehe roa ˈˈe e tae noa ˈtu hoi i ta ratou mau piru ia haere ratou na roto i te mau aroâ. E rave rahi mau taata no te oire tei haapohehia no to ratou noa ahu iri puaa aore ra no te hoê pereue huruhuru puaatoro oviri. Ua pohe atoa vetahi pae i roto i te tahi mau pupuhiraa i rotopu i te mau pǔpǔ e hoo atu na e e hoo atoa mai na i te mau raau taero. E rave rahi mau taata aita hoi ta ratou e hara i rave mai te mau tamarii e rave rahi, tei pepe aore ra tei pohe roa fatata pauroa te mahana. Eita e nehenehe e faarue noa i te pereoo i roto i te aroâ ma te ore e tamaumauhia ˈtu i roto, te tahi mau taoˈa no te paruru mai i te taata eiâ. I roto i teie nei ao tei ino roa, ua taui roa te taata. Ua riro te haerea tia e te taiva ore ei mau faufaa tei moehia. Ua moe ê roa hoi te tiaturi ia vetahi ê.
O te ohipa taparahi taata e te haavîraa uˈana teie e itehia nei i roto i te ao taatoa nei. Te faataa mai nei teie mau upoo parau i roto i te mau vea e rave rahi, i taua manaˈo ra i te na ôraa e: “Te mau mutoi e tapapa ra i te mau taata eiâ, te mau pǔpǔ faanahohia no te taparahi i te taata, te ohipa taiata e te raau taero; I Moscou, ua noaa-pau-roa-hia ratou; “Te hoê tau apî i te fenua Korea, apeehia mai e te ohipa taparahi taata”; “Te ohipa taparahi taata i roto i te mau aroâ te tairi nei i te oire no Prague i te mau mahana atoa”; “Te haapao ra te fenua Tapone i te parau no te ohipa taparahiraa taata faanahohia, ua fariu mai râ taua huru faanahoraa ra”; “Te noaaraa te Octopus—Ua pohe te taata aro i te mafia i roto i te tahi ohipa i paaina.” E fifi e ati tia ˈˈe te ao nei te ohipa taparahi taata.
E mau ohipa taparahi taata tei hau i te riaria teie e itehia nei i teie mahana. Te haafaufaa-ore-hia nei te ora. I Rio de Janeiro, Beresilia, ua “haamana te Hau Amui i te parau no [te hoê area oire veve roa i te hiti o te oire] ei vahi riaria roa ˈˈe o te ao nei. Hau atu i te 2 500 taata tei taparahi-pohe-roa-hia i reira i te mau matahiti atoa.” (World Press Review) I te fenua Colombia, e tono na te mau taata tei riro te raau taero ei imiraa moni na ratou, i ta ratou mau sicarios taurearea, aore ra e aufau ratou i te mau taata taparahi taata, na nia i to ratou mau moto no te tairi i te feia e tataˈu mai i roto i ta ratou ohipa aore ra e te mau taata tei aitarahu ia ratou na roto i ta ratou huru haapoheraa taa ê e te oioi atoa hoi. E oioi roa outou i te tatarahapa ia riro outou ei ite no te hoê ohipa taparahi taata—i Colombia aore ra i te tahi atu vahi. E riro hoi o outou i te taparahihia.
Te tahi atu tauiraa rahi, inaha te rahi noa ˈtura te feia taparahi taata e pupuhi pata ohie ta ratou, e te rahi noa ˈtura te taata e faaohipa i te mau pupuhi ei parururaa ia ratou. Ia rahi te mau mauhaa tamaˈi, e rahi atoa iho â ïa te feia pohepohe e te ati, na roto paha i te ohipa taparahi taata aore ra i te tahi atu ati e tupu. Inaha, ua itehia i roto i te ao nei e e nehenehe te hoê pupuhi i roto i te pute aore ra i roto i te fare e faariro i te hoê taata ei taparahi taata.
Te ohipa taparahi taata e te mau raau taero
E pae ahuru matahiti i teie nei, o vai hoi taata i manaˈo aˈenei e e riro te mau raau taero ei fifi i roto i te ao nei? I teie mahana, o te hoê teie o te mau tumu matamua no te ohipa taparahi taata no te haavîraa uˈana. I roto i ta ˈna buka Te ohipa faahuehue, te raau taero e te ohipa taparahi taata i te pae Europa ma i muri aˈe i te matahiti 1992 (beretane), ua faataa mai o Richard Clutterbuck e “e nehenehe te maraaraa te hoo o te mau raau taero e haaparuparu i te mau melo e riro mai ei ravea rapaauraa rahi roa ˈˈe i roto i te oraraa o te taata. . . . Eita noa te faufaa e noaa mai e haafanaˈo rahi i te mau ona o te raau taero, i te pae faaravairaa faufaa e i te pae politita [o te fenua Colombia te tahi hiˈoraa papu maitai], e faaohie atoa râ te reira i te maraaraa rahi o te ohipa taparahi taata i roto i te ao taatoa nei.” Te na ô faahou râ oia e: “Te hoê o te mau taoˈa faatupu ohipa faahuehue e te ohipa taparahi taata i roto i te ao nei o te matete ïa o te raau taero parauhia cocaine no roto mai i te mau faaapu coca i te fenua Colombia e tae atu i te mau pae Europa ma e i te fenua Marite.”
Te faaite ra te maraaraa te ohipa taparahi taata e te rahiraa o te taata e tapeahia nei i roto i te mau fare tapearaa e e rave rahi milioni taata e manaˈo taparahi taata to ratou e te iti hoi to ratou hinaaro e taui. Mea rahi teie e faariro nei i te ohipa taparahi taata ei imiraa moni na ratou. E te faahopearaa, ua taui ïa to tatou ao—ua ino roa ˈtu hoi. Ua riro mai ei ao atâata rahi mau.
Te SIDA—Ua faatupu anei i te tauiraa?
Te maˈi i ite-na-mua-hia i roto noa i te mau mâhu, ua riro ïa i teie mahana ei maˈi e haafifi nei i te mau huru nunaa atoa e te mau huru oraraa atoa. Aita ta te SIDA e maitiraa. I roto vetahi mau fenua no Afirika, ua haapohe oia e rave rahi mau taata e ere i te mâhu. E te faahopearaa, ua riro taue maira ïa te mau peu faufau e ravehia na i te pae taatiraa e o te faahuru ê na hoi i te taata, ei peu matauhia—eiaha noa no te tahi tumu i te pae morare, no te mataˈu atoa râ e ia roohia i taua maˈi ra. “Te haapao-maitai-raa i roto i te taatiraa pae tino”, o te parau ïa e haapurorohia ra i teie nei, e tae noa ˈtu te faaohiparaa i te mau ravea parururaa i te melo taatiraa o te tane, te ravea parururaa matamua. Te haapaeraa mai i te ohipa taiata o te paruru maitai roa ˈˈe ïa. Tera râ eaha te huru o te SIDA i nia i te fetii taata i te tau i mua nei?
Teie ta te vea ra Time i faataa mai aita i maoro aˈenei: “I te matahiti 2000 e nehenehe te SIDA e riro mai ei maˈi pee rahi roa ˈˈe o te senekele, i nia ˈˈe i te fiva paniora i tupu i te matahiti 1918 ra. Ua haapohe taua ati nei e 20 milioni taata, aore ra 1% o te huiraatira o te ao nei—hau atu i te piti taime i nia i te numera o te mau faehau i pohe i roto i te Tamaˈi Rahi I.” Mai ta te tahi vahine aivanaa i parau, “o te maˈi pee rahi roa ˈˈe teie i roto i te aamu.”
Noa ˈtu te mau milioni dala marite e te mau moni o te tahi mau fenua nei i haamâuˈahia i roto i te maimiraa e ravehia no te SIDA, aita e ravea e itehia ra. Ua aratai hoi te hoê apooraa i tupu aˈenei no nia i te SIDA i Amsterdam, i te fenua Holane, 11 000 rahiraa aivanaa e te tahi atu mau taata aravihi, ia tuatapapa i taua fifi nei. “E ere te huru i te mea maitai, e hohoˈa hoi no te hoê tau hepohepo, paruparu e te peapea rahi. . . . Aita te huitaata nei i fatata i te upootia ˈtu i nia i te SIDA mai te haamataraahia mai te mau maimiraa. Aita e patia i itehia mai, aita atoa e ravea rapaauraa papu maitai.” (Time) No te feia te vai ra i roto ia ratou te tirotiro aore ra oreore [HIV] o te SIDA, teie e pohehia nei i te maˈi SIDA, aita ïa e tiaturiraa papu. I roto i te parau no te SIDA, ua taui atoa te mau mea, ua ino roa hoi.
Te tauiraa i roto i te ao politita
E rave rahi mau aratai politita i maere roa no te tauiraa politita i itehia i roto i na matahiti e maha i mairi aˈenei e papu maitai hoê â maereraa e te feia faatere no te mau Hau Amui no Marite. E ua vai taue noa maira hoi oia ma te ore e taata tataˈu papu i roto i te aroraa politita. Ua faaauhia oia i te hoê pǔpǔ tairi popo i roto i te ete ineine maitai e te ore hoi e manaˈohia e e pau e inaha ua ite aˈera e aita e taata e hinaaro faahou e aro mai ia ˈna. Ua tatarahia mai taua tupuraa huru ê ra i roto i te hoê tumu parau i te matahiti 1990 ra na te taata pia o te vea ra Foreign Policy, o Charles William Maynes: “I teie mahana, te ohipa a te mau mutoi i te fenua ěê, e ere ïa i te faaoraraa mai i te fenua i te tamaˈi riaria mai i te haamauraa râ i te hau e ore e manaˈohia tei haamata taue noa i rotopu i te mau Hau Amui no Marite e te fenua Rusia.”
Te faatupu ra hoi te parareraa te mau ite apî i te pae no te atomi i te mau haamǎtaˈuraa apî, a tamau noa ˈi te tamaˈi e ta ˈna mau mauhaa tamaˈi i te ruperupe—ei mauruururaa rahi na te feia hoo mauhaa i roto i te ao nei. I roto i te hoê ao e titau rahi nei i te hau, e rave rahi mau aratai politita teie e faaetaeta nei i ta ratou mau nuu tamaˈi e ta ratou mau mauhaa tamaˈi. E te tamata nei te feia hoo taoˈa a te mau Hau Amui i te haamau i te tahi pǔpǔ tauturu i te feia i pepe.
Te faaino taui ore a te here aiˈa
A haamata ˈi te mau faatereraa fatu amui i te topa, ua faahiti rahi te peretiteni marite ra o Bush i te manaˈo no “te hoê ao apî.” Tera râ, mai ta te rahiraa o te mau aratai politita i ite mai, e titau te mau parau faatiani i te tahi maa tutavaraa iti; mea fifi aˈe hoi ia faatupu i te mau tauiraa maitai. I roto i ta ˈna buka I muri aˈe i te Toparaa—Te titauraa i te Demotaratia i Europa Ropu (beretane), te na ô ra o Jeffrey Goldfarb e: “Ua apee-oioi-hia hoi te tiaturiraa otia ore no nia i ‘te hoê ao apî’ na roto i te iteraa e tei ia tatou nei â te fifi tahito roa ˈˈe, e i te tahi taime ma te tahoo. E pinepine te manaˈo oaoa rahi no nia i te tiamâraa . . . i te tapoˈihia e te hepohepo i te pae politita, e te mau aroraa here aiˈa, i te pae faaroo e i te toparaa i te pae no te faanavairaa faufaa. Papu maitai ua riro te tamaˈi tivira e o te fenua Yugoslavia te tahi hiˈoraa papu maitai no te amahamaharaa i te pae politita, i te pae faaroo, e i te pae no te here aiˈa.
Te na ô faahou râ o Goldfarb e: “Ua riro te mǎtaˈu i te mau taata ěê e te vai-hau-ore-raa, ei tuhaa i roto i te oraraa i te pae Europa Ropu. Eita noa hoi te demotaratia e faatupu mai i te mau maitai i te pae faanavairaa faufaa, i te pae politita e i te pae no te ite e noaa mai, e eita noa atoa hoi te hoê matete i te pae tapi hooraa tauihaa e tǎpǔ noa mai i te mau faufaa e rave rahi, e faatupu atoa râ oia i te mau fifi ino roa eita e nehenehe e faataa no te feia tei ore i ite nafea râ ia ohipa i roto i taua tuhaa nei.”
Mea papu maitai râ e ere teie mau fifi i te mau fifi e ite-noa-hia nei i te pae Europa Ropu ma e i roto i te mau repubilita no Rusia anaˈe ra; te ite-atoa-hia nei hoi te manaˈo mataˈu i te mau taata ěê e te fifi i te pae faanavairaa faufaa, i roto i te ao taatoa nei. Te faaruru nei te fetii taata nei i te parau no te mauiui e no te haavîraa uˈana. No te aha hoi mai te reira ˈi te huru? No te mea te mau haapiiraa i noaa mai i te rahiraa o tatou nei—no roto mai i to tatou mau metua aore ra no roto mai i te mau faanahoraa haapiiraa e haapii taa ê ra e e faaitoito ra hoi i te parau no te here aiˈa—mai te riri uˈana, te oreraa e faaoromai i te mau mea, e te manaˈo faateitei niuhia i nia i te here aiˈa, te mau peu tumu e te parau no te mau puhapa, aore ra no te reo.
Te here aiˈa ta te vea hebedoma ra Asiaweek e parau ra “te parau hopea hairiiri roa ˈˈe,” o te hoê ïa teie tuhaa e ore roa ˈtu e taui e teie e tamau nei â i te faatupu i te riri uˈana e te faataheraa toto. Te haapapu ra taua vea nei e: “Mai te peu e te teoteoraa o te hoê taata Serbe, te ririraa ïa oia i te hoê Croate, e mai te peu e te tiamâraa no te hoê taata Aramenia te tahooraa ˈtu ïa oia i te hoê taata Turetia, e mai te peu e te tiamâraa no te hoê Zoulu te faatupuraa i te hoê mana puai i nia i te hoê taata reo Xhosa e te demotaratia no te hoê Rumania te tiavaruraa ïa i te hoê taata no Honegeria, ua faaite ê na ïa te here aiˈa i to ˈna hohoˈa hairiiri roa ˈˈe.
Te haamanaˈo ra tatou eaha ta te taata ra o Albert Einstein i parau i te hoê taime: “E maˈi te here aiˈa no te tamarii. E e maˈi pee hoi teie e te ite-pinepine-hia nei, e o te faarirohia nei hoi ei maˈi tamarii.” Fatata te taatoaraa o te taata te peehia i taua maˈi nei ia tae i te hoê tau, e te tamau nei â i te parare. I te matahiti 1946 ra, teie ta te taata tuatapapa aamu ra o Arnold Toynbee i papai: “Ua . . . faariro rahi roa te here aiˈa i te kerisetianoraa ei haapaoraa no te ao i te pae Hitia o te râ ma.”
Te vai ra anei te tahi tiaturiraa no te tauiraa i te haerea o te taata i teie nei tau? Te parau nei vetahi pae e e nehenehe te reira e tupu roa maoti te hoê tauiraa papu i te pae no te mau ravea haapiiraa. Teie ta te taata tuatapapa i te parau no te faanavairaa faufaa i papai: “Na te mau huru o te taata e haapapu mai i te tapao no te mau ohipa apî e noaa mai. No reira . . . aita e ohipa apî e tupu noa mai mai te peu e aita te mau taata i tamatahia, e itehia te vahi apî mai te peu e ua tiamâ mai te mau taata e ua noaa ia ratou i te mau ravea haapiiraa. . . . Te noaaraa te ite o te ohipa matamua ïa.” Eaha ïa te tiaturiraa e vai ra e e haapii mai i te mau faanahoraa e ravehia i te pae no te mau ravea e noaa mai ai i te ite, i te here e te faaoromai eiaha râ te riri uˈana e te oreraa e tiaturi ia vetahi ê? Afea hoi te mau peapea i rotopu i te mau pǔpǔ taata aore ra te au-ore-raa i rotopu i tera e tera nunaa e monohia mai ai e te tiaturi e te taaraa i to vetahi ê ra hinaaro, na roto i te fariiraa e no roto mai tatou paatoa i te hoê anaˈe ra fetii oia hoi te fetii taata?
Papu maitai, te mea e hinaarohia, o te hoê ïa tauiraa maitai. Ua papai te vahine ra o Sandra Postel i roto i te buka ra Te huru o te ao i te matahiti 1992 (beretane) e: “E tia hoi te toea o teie nei mau tau ia faatupu i te mau tauiraa hohonu mau e te putapû atoa mai te peu e te titau ra ratou i te mau tiaturiraa e tupu mau â no te hoê ao maitai aˈe.” Inaha, te haere tia nei tatou ihea? Teie ta Richard Clutterbuck e haapapu ra: “Te riro noa nei â hoi te ao nei ei ao aueue e te atâata mau. E tamau noâ te parau no te here aiˈa e no te haapaoraa, i te uˈana. . . . E riro paha e o te mau matahiti 1990 te mau matahiti atâata roa ˈˈe aore ra o te mau tau e ite-rahi-hia ˈi te mau ohipa apî.—Te ohipa faahuehue, te raau taero e te ohipa taparahi taata i te pae Europa ma i muri aˈe i te matahiti 1992 (beretane).
Te tauiuiraa te mau mea e haaati ra ia tatou
I roto i te mau matahiti hopea nei, ua papu maitai i te huitaata nei e e nehenehe te mau ohipa a te taata e faaino i te mau mea e haaati ra ia ˈna. Te haapohe nei te varavara-roa-raa te mau tumu raau i roto i te uru raau, e rave rahi mau huru animala e mau huru raau tupu atoa. I te mea hoi e ua riro te mau uru raau ei mahaha no to tatou nei palaneta, te faaiti atoa ra ïa te mouraa te mau uru raau, i te mana o te fenua nei i te faariroraa te mataˈi ino ei mataˈi ora. Te tahi atu faahopearaa, te haaparuparuraa ïa i te repo fenua e riro roa ˈtu ai ei medebera.
Ua faaroohia te tahi mau reo faaararaa i roto i teie nei vea, e te hoê o taua mau reo ra no te taata politita marite ïa o Al Gore. I roto i ta ˈna buka Fenua i nia i te faito—Nohoraa ora e te huru feruriraa taata (beretane), teie ta ˈna i papai: “Ia au i te faito e itehia i te pae no te varavararaa te mau uru raau, e riro i te senekele i mua nei, te mau ǔâ puai i roto i te mau uru raau i te ore roa. Mai te peu e e faatia tatou i taua haamouraa ra ia tupu, e riro ïa te ao nei i te erehia i te mau maitai atoa i te pae no te mau haamaramaramaraa no nia i te huru o te palaneta, e oia atoa i te mau ravea rapaauraa i te mau maˈi e haamauiui nei ia tatou. Inaha, no roto mai e rave rahi hanere raau e faaohipahia nei i teie mahana, i te mau raau tupu e te mau animala o te mau uru raau o te mau pae rua ma.
Te tiaturi ra o Gore e e riro te huru o te taata i nia i te mau mea e haaati ra ia ˈna, i te haafifi i to ˈna iho ora. “Ia tamau noa tatou i te faaaano atu â ia tatou ia au i te mau mea e haaati ra ia tatou, e papu-roa-atoa-hia ïa te huru o to tatou nei totaiete taata. . . . I roto i te roaraa o te hoê noa ui, te fifi nei tatou, inaha e riro hoi tatou i te taui i te huru o to tatou nei reva e e hau aˈe hoi i te ino ia faaauhia i te ohipa e faatupuhia e te hoê mouˈa auahi, e e riro te mau faahopearaa i te vai noa mai ehia rahiraa senekele.”
E ere noa to tatou nei reva te fifi, ia au i te taata ra o Gore e te tahi atu mau taata, e fifi atoa râ ta tatou pape, i roto iho â râ i te mau fenua ona, “i reira te mau faahopearaa o te pape viivii e rahi aˈe ai i te ino e i reira atoa hoi e itehia ˈi i te mau faito teitei o te feia pohe i te maˈi pee ino roa oia hoi te choléra, i te fiva rearea, i te hî toto, e i te hî.” Te faahiti atoa ra o Gore i te parau no te “rahiraa hau atu i te 1,7 miria taata aita e navai ra i te pape inu mâ. Hau atu i te 3 miria taata aita to ratou iho e vahi haumitiraa aore ra e faarueraa pape e o te riro hoi ta ratou pape ei pape taero. I te fenua Inidia, ei hiˈoraa, hoê hanere ahuru ma maha oire rii e mau oire rarahi teie e faarue nei i ta ratou mau hairiiri e te tahi atu mau pape ino i roto i te anavai o te Gange.” E ua riro hoi taua pape nei ei ora no te mau milioni taata!
Ua faaara atu te taata ra o Gautam S. Kaji, te peretiteni mono o te World Bank, i te tahi mau taata i Bangkok e “e riro mau â te pape i te pae Asia Hitia o te râ ei fifi rahi i te senekele i mua nei. . . . Noa ˈtu te mau haamaitairaa matau-maitai-hia o te pape inu mâ i te pae no te oraora-maitai-raa o te tino e i te pae no te faahoturaa, tei mua te mau faatereraa o te mau pae Asia Hitia o te râ ma i te fifi o te oreraa e nehenehe e opere i te pape inu mâ na te huiraatira . . . Tera te vahi i moehia i roto i te parau no te tupu-maitai-raa te mau mea e haaati ra ia tatou.” I roto i te ao taatoa nei, te hoê o te mau mea faufaa roa no te oraraa—oia hoi te pape mâ—aita roa ˈtu ïa i haapaohia e ua haamâˈua-noa-atoa-hia hoi.
Tera te mau tuhaa atoa o to tatou nei ao tei taui, te hoê ao teie e haamataˈu nei i te oraraa o te huitaata nei no a muri aˈe. Teie atura ïa te tahi uiraa faufaa roa, te hinaaro mau ra anei te mau faatereraa e te mau taiete maona rarahi e rave i te mau ravea no te paruru mai i te parau no te iti-rahi-roa-raa te mau faufaa o te fenua nei?
Ua taui anei te haapaoraa i te ao nei?
I roto i te aorai o te haapaoraa, e riro paha ïa tatou i te farerei i te huru paruparu rahi roa ˈˈe o te huitaata nei. Mai te peu e e hiˈohia te hoê tumu raau ia au i to ˈna mau hotu, e tia ˈtura ïa i te haapaoraa ia pahono no te mau hotu o te riri uˈana, o te mau mea farii-ore-hia, e tae noa ˈtu i te mau tamaˈi e rave rau ta ˈna i faatupu. Ua riro te rahiraa o te mau haapaoraa a te taata mai te parau o te nehenehe ra te huru—e nehenehe rapae noa. E vaneti e oioi noa i te mataratara i raro aˈe i te mana o te hiˈo-pae-tahi-raa i te huru o te taata, i te here aiˈa, e i te papu-ore-raa i te pae no te faanavairaa.
A riro noa ˈi te kerisetianoraa ei haapaoraa no ‘te here i to taata-tupu e no te here i to enemi,’ eaha ïa te ohipa i itehia i roto i te mau katolika e te mau orthodoxes i te pae Yugoslavia ma? Ua faaore anei ta ratou mau perepitero i ta ratou mau hara no te mau ohipa taparahi taata atoa ta ratou i rave e no te riri uˈana ta ratou i faatupu? O te riri uˈana e te mau ohipa taparahi taata noa anaˈe anei ta [te mau senekele] haapiiraa “kerisetiano” i faatupu? E eaha te nehenehe e parau no te mau haapaoraa e ere i te mau haapaoraa kerisetiano? Ua faatupu anei ratou i te tahi mau hotu maitai? E nehenehe anei ta te haapaoraa hindou, ta te mau Sikh, ta te haapaoraa a te Bouddha, ta te haapaoraa mahometa, e ta te haapaoraa shinto e haapapu e ua faaoromai ratou te tahi i te tahi?
Maori hoi i te riro ei mana maitai no te huru oraraa o te huitaata nei, ua faaitoito te haapaoraa i te parau no te here aiˈa uˈana mau e ua haamaitai hoi oia i te mau nuu tamaˈi i roto i na tamaˈi rahi e piti o te ao nei e na reira atoa hoi i roto i te tahi atu mau aroraa. Ua riro oia ei puai tamau no te faataui.
No reira, eaha ˈtura ïa te nehenehe e tiaihia i te haapaoraa i roto i te mau tau e fatata mai nei? Inaha hoi, eaha ta te mau tau i mua nei e faaherehere maira no te faanahoraa o te ao nei—eaha ïa te mau tauiraa e itehia? E tuatapapa mai te toru o ta tatou tumu parau i teie nei mau uiraa ia au i te hoê huru hiˈoraa otahi roa.
[Hohoˈa i te api 7]
Te maraa-oioi-raa te parau no te ohipa taparahi taata, o te tahi atu â ïa tauiraa
[Hohoˈa i te api 8]
Te tamau noa nei â te riri uˈana i te pae no te here aiˈa e i te pae no te haapaoraa i te faarahi i te mau haamaniiraa toto
[Faaiteraa i te tumu]
Jana Schneider/Sipa
Malcom Linton/Sipa
[Hohoˈa i te api 9]
Ua taui roa te mau faainoraa a te taata i te mau mea e haaati ra ia ˈna, i te huru faufaa mau o to tatou nei reva
[Faaiteraa i te tumu]
Laif/Sipa
Sipa
[Hohoˈa i te api 10]
O Hitler e haapopouhia ra na te pâpa ra o nuncio Basallo di Torregrossa, 1933. Ua ô atoa te mau haapaoraa i roto i te amahamaharaa i te pae politita e i te pae no te here aiˈa
[Faaiteraa i te tumu]
Bundesarchiv Koblenz