VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g89 8/5 api 5-9
  • Mea moni roa te oraraa—No te aha?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mea moni roa te oraraa—No te aha?
  • A ara mai na! 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê faanahoraa paruparu i te pae faanavairaa faufaa a te ao nei
  • Te haapao ore i te pae no te faaohiparaa i te mau faufaa a te hau
  • Te maraaraa o te huiraatira
  • Te mau vahi paruparu no roto mai i te faanahoraa
  • Tuhaa 1: Te haavîraa o te mau fifi i te pae no te moni
    A ara mai na! 1992
  • E nehenehe anei e tiaturi e e itehia mai te hoê ravea no te arai i te ati?
    A ara mai na! 1989
  • Te maraaraa o te hoo—Te faahopearaa i nia i te taata
    A ara mai na! 1989
A ara mai na! 1989
g89 8/5 api 5-9

Mea moni roa te oraraa—No te aha?

MAI BELGRADE e tae atu i Buenos Aires, mai Lagos mai e tae atu i Lima, mai Manille e tae atu i Mexico, mai Washington mai e tae atu i Wellington, i te mau vahi atoa, te faaruru nei te mau faatereraa i te maraaraa o te mau hoo.

I te tahi mau taime, te farerei nei te mau faatereraa iho i te mau fifi rahi i te pae no te moni. No reira, ia au i te hoê vea, “mea rahi aˈe te tarahu tei noaa i te Fenua Marite i roto i na matahiti e pae i mairi aˈenei, ia faaauhia i ta ratou i noaa i roto i te roaraa o to ratou aamu”. Aita i maoro aˈenei, ua faahepohia te hoê faatereraa no Afirika ia faaore i te maraaraa o te mau moni ohipa i tǎpǔ-maoro-hia, i muri aˈe i to ˈna iteraa ma te feaa e, aita te faufaa a te hau e navai no te aufau i te moni i faaauhia. Oia atoa, i roto i te hoê fenua rahi no Marite latino, ua rahi roa te faito o te maraaraa o te mau hoo, e inaha, i te hopea o te matahiti 1988, ua haapeapea te faatereraa i te mea e eita ta ˈna e nehenehe e aufau i te moni ohipa o na hau atu i te hoê mirioni rave ohipa a te hau.

Te faahitihia nei i te parau no te mau tabula ohipa e pae matahiti, te toparaa o te moni hoo, te tapearaa i te mau moni ohipa, te hiˈopoaraa i te mau moni hoo e te tahi atu mau ravea. Teie râ, mea ino roa te mau fifi e aita e itehia ra te ravea. Ia papu ia tatou i te huru o te mau fifi e faaruruhia nei e te feia aravihi i te pae no te faanavairaa faufaa, e faahiti anaˈe na i te tahi o na tumu matamua o te ati.

Te hoê faanahoraa paruparu i te pae faanavairaa faufaa a te ao nei

Te mau taairaa i rotopu i te mau nunaa. Teie ta te hoê taata haapao i te pae no te moni i roto i te ao nei, i parau: “Ua riro te ao nei ei tuhaa hoê roa. Ua riro ta tatou tabula faanavairaa faufaa ei tabula na te mau nunaa atoa. (...) Aita roa ˈtu e auraa to te manaˈo e faataa ra i te hoê anaˈe ravea no te faanavairaa faufaa o te ao atoa nei.” No reira, ia tupu noa ˈtu te tahi toparaa i te pae faanavairaa faufaa i roto i te mau fenua no te pae tooa o te râ ma, e ite-oioi-hia te faahopearaa i nia i te mau fenua veve, na roto i te itiraa mai te aniraa no ta ratou mau taoˈa. Oia atoa, ia maraa te mau moni taime i te Fenua Marite, e fifi roa ïa te mau fenua no Afirika e no Marite latino no te faahoˈi i te moni taime i taiohia i nia i ta ratou tarahu. Inaha, ia rahi noa ˈtu te veveraa o te hoê fenua, e iti mai ïa to ˈna mana i te pae faanavairaa faufaa a te ao nei, e e rahi atu â ïa to ˈna paruparu i mua i te mau tupuraa fifi mau.

E faahohoˈa maitai te mau tauiuiraa o te tereraa o te mau ohipa tapi hooraa tauihaa, i te huru papu ore o te faanavairaa faufaa a te ao nei, e oia atoa te mau taairaa e vai ra i rotopu i te mau nunaa. I te matahiti 1987 ra, ua peapea roa te feia faaohipa i te moni i mua i te mau opuaraa i te pae faanavairaa faufaa, e inaha, maoti te mau faahopearaa ino roa i itehia mai e te Fenua Marite i te pae tapi hooraa tauihaa e te mau fenua ěê, i te avae atete, e maoti atoa paha, te tahi parau ta te hoê rave ohipa a te faatereraa hau marite no te Faufaa moni, i ore i tapea, ua tupu roa ˈˈera te ati o te fare moni i te avae atopa ra.

Ia hiˈohia te rahiraa o te tarahu a te fenua Marite e te mauˈa, aore ra te hinaaro-ore-raa, o te mau nunaa puai ia haamau i te hoê faatereraa hoê roa i te pae faanavairaa faufaa, mea fifi roa ïa ia faahoˈi oioi mai i te tiaturiraa i te pae no te tapi hooraa tauihaa a te ao nei. No nia i teie nei tupuraa, teie te faaararaa a te taata aravihi i te pae faanavairaa faufaa, o Stephen Marris: “Ua huenane roa te mau ohipa. Eita tatou e manuïa ia ore tatou e faaitoito.”

Te tauiuiraa o te mau hoo. I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua itehia te hoê tauiraa rahi o te moni hoo o te mori arahu, o te mau taoˈa mai te auro e te tahi atu mau faufaa matamua o te fenua nei. Ua faatupu te maraa-taue-raa te moni o te mori arahu i roto i te mau matahiti 70, i te hoê maraaraa o te hoo e te hoê toparaa i te pae faanavairaa faufaa i nia i te mau nunaa atoa. Te mau fenua i fifi-roa-hia, o te mau fenua veve ïa aita ta ratou e mori arahu.

Ua itehia i te mau matahiti 80, te hoê topa-roa-raa o te moni hoo o te rahiraa o te mau faufaa matamua, e ua haaparuparu mau â te reira i te faanavairaa faufaa o te mau fenua veve, inaha, tera te mau faufaa matamua ta ratou e hoo atu nei i te tahi atu mau nunaa. No reira, i te toparaa te moni hoo o te mori arahu, ua tapao mai te mau fenua mai ia Mexique e o Nigéria, tei nia hoi te tuhaa rahi o ta ratou tabula faufaa moni i te hooraa i te mori arahu i te fenua ěê, i te hoê toparaa taue o te huru o te oraraa o ta ratou huiraatira. E nehenehe teie mau tauiraa nei e faahuˈahuˈa roa i te mau faanahoraa faufaa moni i feruri-maitai-hia.

Te haapao ore i te pae no te faaohiparaa i te mau faufaa a te hau

Te mau haamâuˈaraa i te pae o te nuu. I te matahiti 1987, te parauhia ra e ua haamâuˈa te ao nei i te hoê tausani miria dala marite no te mau mauhaa tamaˈi, oia hoi e 1,8 mirioni dala marite i te minuti hoê. E ere te mau nunaa ona anaˈe teie e haamâuˈa noa nei i te moni; inaha, te opua nei vetahi mau fenua veve roa ˈˈe o te ao nei e faarahi i ta ratou moni e faataa no te nuu i nia i te faito e 10 % i te mau matahiti atoa.

Ma te faataa mai i te mau faahopearaa i te pae totiale e i te pae faanavairaa faufaa ta taua mau haamâuˈaraa i te pae o te nuu e faatupu i nia i te mau fenua veve roa, te na ô ra te taata aravihi i te pae faanavairaa faufaa o John Galbraith e: “Te feia e aufau nei i te mau mauhaa tamaˈi o te feia veve roa ˈˈe ïa i rotopu i te feia veve. Te moni no te aufau i teie mau mauhaa, te ravehia nei ïa i nia i te tuhaa moni i faataahia no te mau ohipa tivila o te nehenehe hoi e faaiti mai i te hoo o te oraraa; te haamâuˈahia nei hoi te moni o te faraoa iho.”

“Te mau elefani uouo.” Te faatiahia ra e e peu matauhia e te hoê arii no Siam ia pûpû i te hoê elefani uouo i te mau taata apee o ta ˈna e ore e au. I te mea e e animala moˈa teie, eita ïa teie elefani e nehenehe e faaravehia i te ohipa. No reira, e aratai tia ˈtu te atuaturaa i teie elefani i to ˈna fatu i te veveraa. I roto i na matahiti i mairi aˈenei, ua pee te mau nunaa no te pae tooa o te râ ma, ma te ore hoi e ite, i te hiˈoraa o te arii no Siam. I roto i te mau tabula ohipa tautururaa, ua aufau ratou i te mau ohipa rarahi i te pae no te mau ravea apî na te mau fenua o te ore roa ˈtu e nehenehe e atuatu i te reira.

Te faaapiapi nei teie mau huru “elefani uouo” moni roa e te tano ore, i te faanahoraa faanavairaa faufaa a te mau fenua veve: te mau tauraa manureva moni roa mea iti roa hoi te mau manureva e reva nei, te mau fare euraa faraoa apî roa i reira aita e hamanihia ra i te faraoa no te mea aita e faraoa ota, te mau fare hamaniraa tima rarahi e faaea noa te ohipa no te mea aita e taata no te atuatu i te reira.

I te tahi mau taime, na te mau faatereraa o te mau fenua veve iho e faarahi nei i ta ratou tarahu ia tuu ratou i te mau tino moni rahi roa no te faatupu i te mau opuaraa maamaa mau, mai te mau pu horoaraa uira e faaohipa i te pape, te mau pu atomi, aore ra te paturaa i te hoê oire pu apî.

Te maraaraa o te huiraatira

I roto i te mau fenua e rave rahi, na te maraaraa o te huiraatira e faatopa nei i te faito o te oraraa. Aita te paturaa i te mau vahi nohoraa e te mau fare haapiiraa, te faatupuraa i te mau ohipa e te faahoturaa i te maa, i navai no te haamâha i te titauraa e rahi noa ˈtura a te huiraatira. Ei hiˈoraa, te faahepo ra te maraaraa o te huiraatira i te fenua Mexique, ia faatupu i te hoê mirioni ohipa apî i te matahiti, e te reira no te tapea noa mai i te rahiraa feia aita ta ratou e ohipa i nia i teie noâ faito. I roto e rave rahi mau fenua no Afirika, no te maraaraa oioi o te huiraatira - tei ino roa ˈtu na roto i te faarueraa te taata i te mau mataeinaa no te haere i te oire —, ua tataitoru te rahiraa maa i hoohia mai i roto i na matahiti e hoê ahuru i mairi aˈenei, e ua topa roa te faito o te oraraa. I te mea e aita ta ratou e ohipa e eita ta ratou e nehenehe e haamâha i te mau hinaaro o to ratou utuafare fetii rahi, ua faarue te mau metua tane te ore e taa faahou e nafea râ, i to ratou fetii, e ua haapohe atoa ia ratou iho.

Te mau vahi paruparu no roto mai i te faanahoraa

Te mau huru manaˈo-ore-hia o te faanahoraa tapi hooraa tauihaa. E tapao mai tatou e e ere te mau opuaraa i te pae faanavairaa faufaa i te mea papu. Te fifi, eita te mau taata aravihi e taa maitai ra i te tereraa o te mau ohipa, e tae noa ˈtu hoi i roto i te mau fenua ona; area te mau fenua veve ra, i te mea aita roa e haamaramaramaraa papu, aita atoa ïa e faataaraa e itea mai. Hau atu, noa ˈtu e e afaro te manaˈo o te feia aravihi i te pae no te faanavairaa faufaa no nia i te tumu mau o te mau fifi, eita e ore e e faataa mai te tahi e te tahi i ta ˈna iho ravea ia au i to ˈna mau manaˈo i te pae politita aore ra i te pae totiale. No te haafifi roa ˈtu â i te mau ohipa, e ineine noa te mau taata politita, na ratou hoi te faaotiraa hopea, i te maiti i te mau ravea ohie noa.

Teie ta Peter Peterson, faatere hau tahito marite i te pae no te tapi hooraa tauihaa, i parau no nia i to ˈna fenua: “Ia hiˈo-maitai-hia, e ere ta tatou mau fifi i te fifi i te pae faanavairaa faufaa. Tera râ, na te oreraa te manaˈo tahoê i te pae politita e tapea ra ia tatou ia matara mai i te fifi. Aita to tatou manaˈo i tuea noa ˈˈe i nia i te tumu o ta tatou mau fifi i te pae faanavairaa faufaa.”

Te haapao-noa-raa ia ˈna iho. Te haa nei te fenua tataitahi no te turu i ta ˈna iho mau faufaa ma te ore e haapao atu i te mau faahopearaa i nia i te tahi atu mau fenua. No reira, ma te faahiti i te parau no te tahi tauturu i te pae faanavairaa faufaa, te haponohia nei i te tahi mau taime, i te mau mauhaa a te nuu apî roa i te tahi fenua o te ore e nehenehe e faaamu i te taatoaraa o to ˈna huiraatira. Ma te papu maitai, te mau tumu e turai nei i te fenua e horoa i te mau mauhaa, e mau tumu ïa i te pae faanavairaa faufaa aore ra i te pae politita, e ere râ i te mau manaˈo tauturu. Ia tapea ratou i te mau tauihaa i te otia o to ratou fenua no te paruru i ta ratou mau pu hamaniraa tauihaa, te haafifi nei te mau fenua ona i te mau tutavaraa a te mau fenua veve no te hoo i ta ratou mau taoˈa matamua.

Te faahapa nei te mau fenua e haere ra i mua i te pae faanavairaa faufaa i te mau faanahoraa a te mau fare moni a te ao nei, i to ratou tapitapi-noa-raa ia aufau-oioi-hia mai ta ratou moni. Ua vaiihohia vetahi mau opuaraa no te mea aita i turuhia mai i te pae moni, no te mea ua manaˈo te feia horoa tarahu i te moni e eita teie mau ohipa e hoona oioi mai. Mai te peu e, i teie mahana, e tia i taua mau nunaa amutarahu ia aufau pee i te mau tuhaa moni taime teitei, no te mea ïa e, a tahi, mea rahi roa te mau haamâuˈaraa e ravehia nei e te mau fenua ona aˈe. Ua parau te peretiteni o te hau repubilita no Ra-Parata, o Raul Alfonsín, e i roto e pae matahiti, ua faatae atu te fenua Marite latino i te Fenua Marite e i to Europa ma i te mau tino moni i tuea noa i e piti tabula Marshalla, teie râ, mea rahi â ta ˈna tarahu.

Te taviriraa i te moni e te nounou moni. Ua parihia te mau faatere o te tahi mau fenua no Afirika e no Asia i to ratou taviriraa i te mau miria dala marite. I Marite latino, ua ô atoa vetahi mau raatira mutoˈi e te mau taata maona teitei i roto i te mau eiâraa moni tei naeahia i te mau mirioni dala marite. I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, te tavirihia nei teie mau tino moni rahi i nia i te mau tabula ohipa i faanahohia no te haamaitai i te oraraa o te huiraatira. Te haaparuparu rahi nei te eiâ e parare roa nei na te mau vahi atoa, i te faanavairaa faufaa o te mau fenua e rave rahi, e i te pae hopea, e faateimaha te reira i te hopoia i te pae moni e vai ra i nia i te feia veve.

Ua riro te nounou moni e te oreraa e haapao i te fifi e nehenehe e roohia ia vetahi ê, e ite-papu-hia nei i roto i te ao o te tapi hooraa tauihaa, ei mau tumu e turu atoa nei i te maraaraa o te hoo o te oraraa. Ei hiˈoraa, maoti te mau ravea i te pae no te hooraa taoˈa e faaohipa-uˈana-hia nei, ua manuïa te mau pu ohiparaa rahi e hoo nei i te avaava, i te faahepo i te mau mirioni feia veve ia haamâuˈa i ta ratou moni haihai roa no te hoo mai i te avaava. Ua parare roa te mau avaava mea puai roa te ta i roto, mea ino roa ïa no te oraora-maitai-raa o te tino, na roto i te tahi mau fenua e haere ra i mua i te pae faanavairaa faufaa, e aita te feia e hoo mai i te reira e faaarahia nei i te mau ati e nehenehe e farereihia. Ia faaiteitehia te mau ohipa hooraa taoˈa hoona roa — e e pinepine, eita roa ˈtu e tupu —, e faarirohia te mau fenua maitatai no te faaapu ei mau faaapu avaava. I roto i taua area taime ra, te haere noa ra ïa te rahiraa o te mau maˈi i taaihia i te avaava i nia ma te tuea noa e te maraaraa o te hoo o te oraraa.

E navai noa teie tuatapaparaa poto noa no nia i te mau tumu e maraa ˈi te hoo o te oraraa, no te faaite mai i te mau fifi rarahi te tia i te mau faatereraa ia arai a tamata noa ˈi ratou i te haamaitai i te tereraa peapea mau o te faanavairaa faufaa o to ratou nunaa. I roto i te hoê apooraa no nia i te faanavairaa faufaa, ua faataa mai te peretiteni farani ra o François Mitterrand ma te peapea e, te ora nei tatou i roto i te hoê ao o ‘te huti atura i te vauvau tahua i raro aˈe i to tatou avae’ e o te nehenehe ‘e faahiˈa ia tatou’. Te hoê auraa parau ta te mau faatere e te feia aravihi i te pae faanavairaa faufaa o te mau fenua veve, i taa maitai no te mea ua farerei ê na hoi ratou i teie huru tupuraa.

Te haapapu ra anei te mau ohipa atoa ta tatou i tuatapapa aˈenei e eita roa te ati e farereihia nei i te pae faanavairaa faufaa e nehenehe e faatitiaifarohia? Eita anei ta te faanavairaa faufaa a te ao nei e nehenehe e tauturu i te taata tataitahi ia ora ma te au maitai? Na te tumu parau i muri nei e faataa mai i taua mau uiraa nei.

[Nota i raro i te api]

a Te tabula Marshall, o te hoê ïa tabula ohipa marite i faaineinehia no te faatia faahou i te pae faanavairaa faufaa a te fenua Europa tei ino roa i muri aˈe i te tamaˈi. I roto i na matahiti 1948 e 1952, ua faataehia ˈtu te tahi 12 miria dala marite ei tauturu i to Europa ma.

[Tumu parau tarenihia i te api 8]

Te fifi o te tarahu

Te tarahu a te hau

E rave rahi mau faatereraa teie e haamâuˈa nei hau atu i te tuhaa moni e noaa mai ia ratou. E titau ïa teie huru raveraa ia tarahu pinepine ratou i te moni, e ravea ohie roa hoi teie, e i roto i te roaraa o te mau matahiti, e faatupu teie peu i te hoê pau rahi i te pae no te faufaa moni te parauhia i te tahi mau taime te tarahu a te hau. E faahepo te aufauraa i teie tarahu, tei faarahihia e te moni taime, i te faatereraa ia ani faahou i te tarahu, e e haamaraa ïa te reira i te mau faito moni taime e te maraaraa o te hoo. Hau atu, mai ta te vea ra Time e faataa ra, mea au ore roa na te mau faatereraa ia faaiti mai i te mau haamâuˈaraa, no te mea “te titau nei te feia maiti, ma te tano hoi, ia rahi te mau maitai e ia iti mai te mau tute, area te mau taata politita ra, e e taa-maitai-hia teie huru, e pahono atu ïa ratou i [te titauraa a te feia maiti]”. E faanuu-noa-hia te taio mahana o te aufauraa i te tarahu, e, i roto i taua area taime ra, e maraa noa atoa ïa te hoo o te oraraa.

Te tarahu a te ao nei

No te mau tumu huru rau, mea rahi aˈe te mau taoˈa e te mau ohipa ta vetahi mau fenua e hoo mai nei i ta ratou e hoo atura i te tahi atu mau fenua, e no reira ˈtura, e ite ïa ratou i te tahi pau rahi i roto i ta ratou faanahoraa i te pae tapi hooraa tauihaa. E tia ia ratou ia aufau e te moni e fariihia e te tahi atu mau nunaa, e pinepine e te dala marite aore ra te tahi atu mau moni puai. E ravehia teie moni i roto i te moni i haaputuhia aore ra e tarahuhia i te mau fenua ěê. Mai te peu e e pau rahi roa te moni i haaputuhia aore ra mai te peu e eita te mau fenua ěê e farii faahou i te horoa i te moni tarahu, e nehenehe te faatereraa e faahepohia ia haamau i te mau taotiaraa i te pae no te hooraa mai i te taoˈa aore ra ia faatopa mai i te hoo o ta ˈna moni. E faatupu na ravea e piti nei i te hoê maraaraa rahi o te hoo o te mau taoˈa e hoohia mai, e te vai ra paha i roto te mau taoˈa matamua e titauhia e te mau pu raveraa ohipa e te huiraatira atoa hoi.

O te mau fenua veve iho â râ teie e fifi nei no te faaaifaito i ta ratou faanahoraa i te pae tapi hooraa tauihaa no te mea e, i roto fatata i te mau tupuraa atoa, ua topa roa te hoo o te mau taoˈa ta ratou e hoo atura i rapae. Ei hiˈoraa, i te matahiti 1960 ra, e te hoê tane taofe e noaa mai e 37 tane raau haamaitai i te repo, area i te matahiti 1982 ra, e 16 tane raau noa ïa e noaa mai. Hoê â huru no te kakao, te tî, te vavai, te veo, te piura e te tahi atu mau faufaa matamua o te fenua nei, tei riro ei mau taoˈa matamua ta te mau fenua e haere ra i mua i te pae faanavairaa faufaa e hoo atura i te tahi atu mau fenua. I te matahiti 1987, ua maraa te tarahu o te mau fenua e haere ra i mua i te pae faanavairaa faufaa i nia i te faito e 1000 miria dala marite. Te tumu i itea mai ai taua tino moni rahi roa ra, o te mau tauiuiraa tano ore ïa i te pae tapi hooraa tauihaa, ta taua mau fenua nei e ore e nehenehe e faatere. Te haafifi nei te teimaha o te tarahu i te tere-apî-raa o te faanavairaa faufaa e te faaino atoa nei i te mau-papu-raa o te tahi mau faatereraa.

Teie ta te New York Times i faahiti aita i maoro aˈenei: “Te taairaa hoê roa e vai ra i roto i te mau fenua no Marite latino, o te tarahu ïa (...). Te faahapa nei te mau faatereraa [i te tarahu] no te mea ua ino roa to ratou roo e te faariro nei i te reira mai te hoê tuhaa taa-ore-hia i te pae politita, o te nehenehe e ohipa i nia i to ratou huru i mua nei.”

[Hohoˈa fenua i te api 7]

Faito maraaraa o te hoo o te oraraa i roto i te ao nei i roto i te mau matahiti 1980 e 1985

(No roto mai i te El Mundo en Cifras, neneihia na The Economist)

■ 0 e tae atu i te 15 %

■ 15 e tae atu i te 30 %

■ 30 e tae atu i te 100 %

■ hau atu i te 100 %

■ te mau numera tei ore i itehia mai

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono