Eaha te huru o te ao a 50 matahiti i teie nei?
UA NAVAI anei to outou paari no te haamanaˈo e eaha te huru o te ao i te matahiti 1945? No haamata noa ˈtura oia i te matara mai roto mai i te Piti o te tamaˈi rahi o tei haamata i te matahiti 1939 i to te fenua Beretane e te fenua Farani horoaraa i te parau tamaˈi i te fenua Helemani no te mea ua haru te mau Nazi ia Polonia. Mai te peu e mea apî roa outou no te haamanaˈo i te reira, ua moe anei ia outou i te tamaˈi o te fenua Korea tei tupu i te matahiti 1950? Aore ra te tamaˈi i te fenua Vietnam tei tamau noa mai te matahiti 1950 e tae atu i te matahiti 1975? Aore ra te tamaˈi i te fenua Koweit i faatupuhia e te fenua Irakia i te matahiti 1990?
Aita anei te reira e haaputapû ra ia outou e ia feruri anaˈe tatou i te aamu mai te Piti o te tamaˈi rahi mai, te haamanaˈo nei tatou e rave rahi atu â tamaˈi tei faatupu i te peapea e te mauiui no e rave rahi mirioni taata e ua haapohe i te tahi atu tau mirioni taata? Eaha ta te Piti o te tamaˈi rahi i vaiiho mai no te mau taata mai reira mai?
Te faahopearaa o te Piti o te tamaˈi rahi
Ua pohe fatata e 50 mirioni taata i te Piti o te tamaˈi rahi, e i te matahiti 1945, ua overe haere te tahi tau mirioni taata horo na roto ia Europa taatoa ma te tamata i te hoˈi i to ratou mau fare i roto i te mau mataeinaa e te mau oire tei tupitahia e ua patu faahou i to ratou oraraa tei faainohia. Ua tamata tau hanere tausani vahine e mau tamahine, i Rusia e i Helemani iho â râ, i te ora mai i te mauiui o te mafera o te mau nuu e ô ra i roto i te fenua. Ua faatupu-pinepine-hia i te faataranihia i roto ia Europa taatoa—ua iti roa te maa e te ahu. Ua imi te tahi tau hanere tausani faehau tei faahoˈihia i to ratou fare i te ohipa. Ua oto te tahi tau mirioni vahine ivi e te mau tamarii otare i te moeraa ta ratou mau tane e te mau metua.
Te tamata noa nei te mau ati Iuda i te farii i te parau mau o te Taparahiraa i te mau ati Iuda o tei haamou tau mirioni o to ratou mau hoa ati Iuda e te ravea no ratou i te faatupu i te tahi atu ui no a muri aˈe. E rave rahi mirioni taata—i Marite, Beretane, Farani, Helemani, Rusia, e te tahi atu mau fenua—tei pohe i roto i taua tamaˈi ra. Ua ere atura te ravea e faatupu i te hoê huaai maramarama e te aravihi no te fanaˈo i te mau faufaa politita e tapihooraa tauihaa o te mau puai o te ao e ta ratou mau faatere.
Ua faaino roa te Piti o te tamaˈi rahi e rave rahi mau fenua e ta ratou tapitapiraa matamua o te haamaraa-faahou-raa ïa i ta ratou faanavairaa faufaa. Ua vai noa mai te ereraa maa i Europa e rave rahi matahiti i muri aˈe i te tamaˈi. Ua fifi rahi mau te fenua Paniora, noa ˈtu e aita oia i faaô ia ˈna i roto i te Piti o te tamaˈi rahi, na roto i ta ˈna iho tamaˈi tivila (1936-39) e na roto i te taotiaraa i te maa e hoo—ua faaohipahia i te mau titeti horoahia e te hau fenua o te faatia i te taata e te vai ra ta ˈna ia hoo i te maa i te hoê moni tano tae roa i te avaˈe tiunu 1952.
I te pae Hiti Hitia o te râ, te vai noa ra te haamanaˈoraa o te mau hamani-ino-raa i faatupuhia e te mau faehau Tapone i roto i te feruriraa o te feia i haamauiuihia i Birmanie, Taina, Philipino, e te tahi atu mau fenua no te pae Hitia o te râ. Ua mauiui atoa te mau Hau amui, noa ˈtu e e nunaa upootia, i te ereraa i te tahi tau 300000 nuu faehau, fatata te afaraa o te ereraa no roto ïa i te tamaˈi i te moana Patitifa. I te fenua Tapone, ua riro te veve, te tutoo, e te taotiaraa maa maoro ei tuhaa no te huiraatira tivila.
Ua turai te piiraa a Churchill i te hoê ohipa
I roto i ta ˈna oreroraa parau upootia i te mau taata no Beretane i te 13 no me matahiti 1945, i te hoperaa te Piti o te tamaˈi rahi i Europa, ua parau te Faatere hau matamua ra o Winston Churchill e: “Te manaˈo nei au e parau atu ia outou i teie nei po e ua hope to tatou rohiraa e to tatou mau mauiui atoa. . . . E tia ia ˈu ia faaara ia outou e . . . e tia ia tatou ia rave hau atu â, e e tia ia tatou ia faaineine no te tahi atu â tutavaraa i te pae feruriraa e te pae tino e te tahi atu â faatusiaraa no te tahi mau tumu rahi mau.” Ma te hiˈo atea, ua ite aˈena oia i te parareraa o te mau faatereraa fatu amui, ua parau oia e: “I roto i te mau fenua rahi i Europa e tia ia tatou ia papu e . . . e aita te mau parau ra ‘tiamâraa’, ‘demotaratia’, e ‘faaoraraa’ i faahuru-ê-hia i to ratou auraa mau ia au i ta tatou i taa i te reira.” I reira ua faahiti faahou oia i te hoê piiraa no te faaararaa: “Haere anaˈe i mua, eiaha e fati, eiaha e faarue, feia itoito, tae roa te taime e oti ai te ohipa e e ora e e vai viivii ore te ao taatoa.”—Na matou i papai faaopa.
Te hoê afaraa senekele tamaˈi e te pohe
I roto i te hoê oreroraa parau i te matahiti 1992, ua farii te papai parau rahi no te Nunaa Amui o Boutros Boutros-Ghali e “mai te faraa mai te Nunaa amui i te matahiti 1945, ua hau atu i te 100 tamaˈi rahi tei tupu ati aˈe teie nei ao o tei vaiiho te tahi 20 mirioni taata pohe.” Ma te faahiti i te hoê numera taata pohe teitei mau, ua faahiti te vea ra World Watch e: “O teie te senekele hopea o te hau i roto i te aamu.” Ua faahiti atoa te hoê taata maimi i roto i taua noâ vea ma te parau e “ua hau atu te taata i pohe na roto i te mau tamaˈi i roto i teie nei senekele ia faaauhia i te omuaraa o te aamu taata atoa tei amuihia. Ua pohe tau 23 mirioni o taua mau taata pohe ra mai te Piti o te tamaˈi rahi.”
Ua faatia râ te vea ra The Washington Post i te tahi atu numera: “Mai te hopea o te Piti o te tamaˈi rahi, ua tupu fatata e 160 tamaˈi ati aˈe te ao, e te faahopearaa e hau atu i te 7 mirioni taata pohe i roto i te aroraa e hau atu i te 30 mirioni taata pohe i rotopu i te feia tivila. Hau atu â, e itehia i reira te mauiui te hamani-ino-raa e te feia e horo ê.” Aita e faahitihia ra te mau mirioni taata o tei haavî-uˈana-hia e ati aˈe teie nei ao i te roaraa o na matahiti e 50 i mairi!
I teie nei, i te matahiti 1995, te vai noa ra te tahi mau aroraa o te pohe i turaihia e te riri uˈana o te haapohe ra eiaha noa i te mau faehau o tei farii i te pohe ei faahopearaa, o te mau tausani taata tivila atoa râ i Afirika, te mau Balkans, te Hitia o te râ no ropu, e i Rusia.
E nehenehe anei tatou e parau e na matahiti e 50 i muri aˈe i te matahiti 1945, “ua ora mai te ao e ua vai viivii ore noa”? Eaha te haereraa i mua ta te huitaata i rave no te faariro i to tatou fenua ei vahi tano e te maitai no te ora? Eaha ta tatou i haapii i te roaaraa e 50 matahiti? Ua haere anei te huitaata i mua i roto i te mau tuhaa tano mau—te mau faufaa, te morare, te mau ture? E pahono na tumu parau e piti i mua nei i taua mau uiraa ra. E faahiti na maha tumu parau i te ohipa e tupu a muri aˈe ma te faariro i te mau fenua atoa ei mau mataeinaa rahi.
[Tumu parau tarenihia i te api 4]
Te mau haamanaˈoraa o te senekele na mua ˈˈe i te Piti o te tamaˈi rahi
Te haamanaˈo ra te hoê taata beretane e 60 matahiti to ˈna e: “Ia hoˈi tatou i muri i te tuhaa hopea o na ahuru matahiti 1940-1950, aita ta matou e afata teata i roto i to matou fare. O te afata radio te faaaraara i to matou feruriraa. I to ˈu vairaa i te fare haapiiraa, na te taio te ohipa o te haapiiraa i tapea i to ˈu feruriraa. E haere au i te fare teata hoê noa paha taime i te avaˈe. E tia ia ˈu ia taahi e rave rahi kilometera i te mau mahana maa atoa no te hiˈo i ta ˈu tueraa popo au roa ˈˈe. Mea iti roa te mau utuafare te vai ra ta ratou i te hoê pereoo aore ra te niuniu paraparau. Mai te tahi tau mirioni taata i te fenua Beretane, aita to ratou e fare hapuraa pape i roto i te fare. Tei rapaeau mai te fare haumitiraa, e te punu hopuraa pape tei roto ïa i te fare tunuraa maa, tei faaohipa-atoa-hia ei fare hapuraa pape. I te roaraa o te tamaˈi, ua ora mai matou e te maa i tatarahia i te pape—te mau huero moa i haapuehuhia, te û, e te mau umara putete. E mea varavara ia amuhia i te mau maa hotu, mai te anani e te mau meia. E tapao to ratou taeraa i te fare hooraa maa hotu no te mau taata atoa ia horo oioi e tii ma te tiai te tahi i muri aˈe i te tahi ia noaa mai i te tahi tuhaa iti na ratou. E tia i e rave rahi vahine ia ohipa i roto i te mau fare hamaniraa ofai pupuhi. Aita te mau taata no taua tau ra i ite e e taui te mau ohipa a muri aˈe—te hoê ao o te afata teata, o te video, te matini roro uira, te mau cyberspace, te mau niuniu taairaa fax, te pahi utari, e ravea rapaauraa i te mau huru no ǒ mai i te mau tupuna.”