Te utuafare tei here mau ia ˈu
NO TE hoê tamarii, te mau huru tamarii atoa, e mea faufaa roa te hoê utuafare. E haamâha te hoê utuafare mahanahana, e te here i te mau hinaaro i te pae tino e i te pae o te mau manaˈo horuhoru o te hoê tamarii. E tiaraa faufaa to te reira i roto i te faaineineraa, te haapiiraa, e te haereraa i mua. E riro hoi te reira ei paruru no te hoê tamarii. Auê ïa ati peapea ia faaruehia oe e to oe utuafare, mai ia ˈu nei!
Ua fanauhia vau i roto i te hoê utuafare rahi i te pae hitia o te râ o te fenua Nigeria. E raatira to ˈu metua tane e e hitu ta ˈna vahine. E 30 tamarii ta ˈna, e o vau te 29raa.
I te hoê mahana i te matahiti 1965, e hoê ahuru matahiti to ˈu, te hoˈi ra vau i te fare mai te fare haapiiraa mai e te parahi noa ra to ˈu papa i nia i te taupee. Tomo mai nei e piti tane i roto i te aua e ta raua pute, e i muri aˈe i te hoê aroharaa ma te mata ataata, faaite mai nei raua iho e e Ite no Iehova raua. Ua faaroo maitai to ˈu metua tane ia raua. I to raua pûpûraa ˈtu na ˈna e piti vea, hiˈo mai nei to ˈu papa ia ˈu e ani mai nei e e hinaaro anei au. Pahono atura vau e ma te tairi i te upoo, rave mai nei o ˈna na ˈu.
Ua tǎpǔ nau Ite e e hoˈi faahou mai raua, e ua hoˈi mai iho â. E piti matahiti i muri iho, ua hoˈi mai raua no te paraparau ia ˈu no nia i te Bibilia. Tera râ, e ere ta raua mau farereiraa i te mea tamau, i te mea hoi e e 10 kilometera te atea ia haere avae mai te oire e tae noa ˈtu i to raua vahi faaearaa.
Te faarue nei to ˈu utuafare ia ˈu
E 12 matahiti to ˈu i te tupuraahia to ˈu metua tane i te maˈi e to ˈna poheraa. E vau mahana i muri aˈe i te hunaraa, ua titau to ˈu tuaana i te utuafare no te hoê putuputuraa. Te tahi e 20 taata tei tae mai. Ua manaˈo matou paatoa e e paraparau paha ïa o ˈna no nia i te haamâuˈaraa o te hunaraa. I to ˈu râ maere rahi, ua parau oia e ua titau oia ia putuputu mai no te tauaparau no nia i to ˈna taeae apî aˈe—o vau nei! Ua parau oia ia ratou e ua anaanatae au i te haere e “ani” e maha pene mai te huru ra e aita e moni ta te utuafare no te faatamaa ia ˈu. Ua parau faahou oia e te haereraa e opere i te mau vea no te tino moni e maha pene o te hoê ïa faainoraa i te roo o te utuafare. Ua parau oia e e tia ia ˈu ia maiti o vai ta ˈu e farii—te mau Ite aore ra to ˈu utuafare.
Ua pohe to ˈu metua vahine, ua taˈi râ te hoê o to ˈu mau metua vahine hoovai e ua paruru ia ˈu. Ua ani oia e eiaha ratou e faaohipa i te reira ei otoheraa no te faaore i ta ˈu tufaa. No ratou râ e ere i te mea faufaa te manaˈo o te hoê vahine. Ua turu to ˈu utuafare i to ˈu tuaana e ani atura i te hoê faaotiraa no ˈu.
Ua ani au i te hoê area taime no te feruri. Ua farii ratou e tae noa ˈtu i te po o te mahana i muri iho. Haamata ˈtura vau i taˈi i roto i to ˈu piha e o vau anaˈe. Ua paruparu vau, faaruehia, e te mǎtaˈu. Ua uiui au e eaha te ohipa e tupu i nia ia ˈu.
Tae roa mai i taua taime ra, aitâ vau i haere atura i te hoê Piha no te Basileia e aita atoa i haere aˈenei i roto i te pororaa e te mau Ite. E ere to ˈu ite no nia i te mau haapiiraa bibilia i te mea hohonu roa, e aita e Ite i roto i to ˈu oire iti no te tauaparau ia ˈu.
Ua pure au ia Iehova, ma te pii ia ˈna na roto i to ˈna iˈoa no te taime matamua o to ˈu oraraa. Ua parau vau ia ˈna e ua haapii au e o o ˈna te Atua mau. Ua ani au ia turu mai ia ˈu e ia tauturu ia ˈu ia rave i te faaotiraa tano, te hoê faaotiraa o te ore roa e haapeapea ia ˈna.
I te po i muri iho ua putuputu faahou te utuafare e ua ani mai i ta ˈu faaotiraa. Ua faataa vau e na to ˈu metua tane anaˈe, tei horoa mai i te ora no ˈu, i turai ia ˈu ia haapii e te mau Ite. Na ˈna i aufau i ta ˈu mau vea e te Bibilia. I te mea hoi e aita o ˈna i inoino noa ˈˈe i to ˈu haapiiraa e te mau Ite, aita vau e taa e no te aha to ˈu tuaana i faaohipa ˈi i te reira ei otoheraa no te patoi mai ia ˈu. Parau atura vau ia ratou e eita vau e mǎtaˈu i te mea ta ratou e rave i nia ia ˈu, e tia râ ia ˈu ia tavini ia Iehova.
Aita roa ˈtu ratou i mauruuru i ta ˈu mau parau. Na ô mai nei te hoê o ratou e: “O vai tera iore o te paraparau mai ia tatou mai tera te huru?” Haere oioi atura to ˈu tuaana i roto i to ˈu piha, haru atura i to ˈu mau ahu, ta ˈu mau buka, e ta ˈu pute iti afata e taora ihora i rapae i nia i te repo.
Ua haere au i te fare o te hoê hoa haere haapiiraa e faaea ra i roto i te oire iti, e ua noho vau i to ˈna utuafare e pae avaˈe te maoro. I taua area taime ra, ua papai au i to ˈu metua tane fetii i Lagos, o tei titau manihini ia ˈu ia haere e faaea ia ˈna ra.
Ua haaputu vau i te moni e rave rahi avaˈe te maoro na roto i te ohiraa e te hooraa i te mau uto haari. Ua horoa atoa mai to ˈu metua vahine hoovai o tei paruru ia ˈu maa moni iti. I te navairaa ta ˈu moni, haere atura vau i Lagos. I nia i te purumu, ua paiuma vau i muri i te hoê pereoo faauta one.
Tiahihia no te pitiraa o te taime
I to ˈu taeraa i Lagos, oaoa aˈera vau i te iteraa e te haapii ra to ˈu metua tane fetii e te mau Ite. Haamata oioi atura vau i te haere i te mau putuputuraa a te amuiraa i te Piha no te Basileia. Tera râ, ua ore oioi te anaanatae o to ˈu metua tane fetii e tavini ia Iehova i te haereraa mai to ˈu tuaana e farerei ia ˈna. Ua parau oia i to ˈu metua tane fetii e ua faaoti te utuafare e eiaha e haapao ia ˈu e eiaha atoa e faatia ia ˈu ia haere i te haapiiraa, i te mea hoi e ua tamau vau i te amuimui e te mau Ite no Iehova. Ua haamǎtaˈu o ˈna i to ˈu metua tane fetii e hoˈi atura i te fare.
Hoê hebedoma i muri iho te revaraa o to ˈu tuaana, ua faaara to ˈu metua tane fetii ia ˈu i te tuiraa po e ua toro mai i te hoê api parau tei papaihia. Horoa mai nei i te hoê penitara e ua ani ia tarima vau. I to ˈu hiˈoraa ˈtu i to ˈna mata tuˈatuˈa, taa ˈtura ia ˈu e e ere i te ohipa hauti teie. Na ô atura vau e: “Papa (tonton), no te aha oe e ore ai e tiai e ananahi poipoi au e tarima ˈi?”
Ua parau mai o ˈna ia ˈu e eiaha vau e pii faahou ia ˈna e “papa” ia tarima oioi râ vau i te api parau. Ua pahono vau ia ˈna e e tiaraa atoa to te hoê taata taparahi taata ia ite e eaha te mau pariraa no nia ia ˈna. E mea papu e e tiaraa atoa to ˈu ia taio i te api parau hou e tarima ˈi.
Ua farii oia i muri iho, ma te riri, ia taio vau. Teie te haamataraa: “Ua euhe au, o U. U. Udoh, e ere au i te hoê Ite no Iehova. Ua farii au e tutui i ta ˈu mau pute farii buka e te mau buka e te tǎpǔ nei au e eita vau e amuimui faahou e te mau Ite no Iehova. . . . ” I muri aˈe i te taioraa i te tahi mau reni matamua, haamata ˈtura vau i te ata. Ua faataa oioi au ia ˈna e aita vau e hinaaro e faaite i te hoê huru faatura ore ia ˈna, tera râ, eita vau e nehenehe e tarima i teie huru parau.
Ua riri roa to ˈu metua tane fetii e ua faaue ia ˈu ia haere i rapae i to ˈna fare. Ohi atura vau i to ˈu mau ahu ma te maniania ore e te buka i roto i ta ˈu pute, haere atura vau na te vahi haereraa taata i rapaeau i to ˈna piha, e tarava ˈtura vau no te taoto. I te iteraa to ˈu metua tane fetii ia ˈu i reira, parau mai nei e i te mea hoi e na ˈna atoa e aufau i te vahi haereraa taata, e tia ia ˈu ia haere roa i rapae i te fare tahua.
Te hoê pûpûraa anaanatae
E piti noa hebedoma to ˈu faaearaa i Lagos e aita vau i ite e ihea e haere ai. Aita vau i ite i te faaearaa o te taeae e haere noa mai na e tii ia ˈu no te afai i te Piha no te Basileia. I te aahiata, haamata ˈtura vau i te haere na nia i te purumu e i te ori haere noa, ma te pure ia Iehova ia tauturu mai ia ˈu.
I te pae ahiahi, ua tapae au i te hoê vahi titoraa mori. Ua haafatata ˈtu vau i te fatu e ua ani au ia ˈna e e nehenehe anei o ˈna e tuu i ta ˈu pute i roto i te piha ia ponao oia ia ore ia eiâhia. Ua maere roa o ˈna i teie aniraa i ui mai ai o ˈna e no te aha eita vau e hoˈi i te fare. Faatia ˈtura vau ia ˈna i to ˈu aamu.
E taata maitai o ˈna e ua pûpû mai ia ˈu i te hoê ohipa ei tamaroa tamâ i to ˈna fare. Ua parau atoa o ˈna e e afai o ˈna ia ˈu i te fare haapiiraa mai te peu e e tauturu vau ia ˈna i roto i to ˈna fare. O te hoê pûpûraa anaanatae mau teie, ua ite râ hoi au e e rave te hoê tamaroa tamâ i te fare i te ohipa i te mau mahana atoa mai te aahiata e tae noa ˈtu i te maororaa po. E taiâ atoa te mau tamaroa tamâ fare i te amuimui atu i te mau taata i rapaeau i te utuafare, no te mǎtaˈu e e opua ratou e te feia eiâ e eiâ i te fare. E noa ˈtu te hoê huru oraraa maitai aˈe, e fanaˈo paha ïa vau hoê noa sabati faafaaearaa ohipa i te avaˈe hoê. No reira ua haamauruuru vau ia ˈna ma te aau rotahi no to ˈna anaanatae, tera râ, ua patoi atu vau i ta ˈna pûpûraa. Ua parau vau ia ˈna e mai te peu e e tamâ vau i to ˈna fare, e mea fifi ïa no ˈu ia haere i te mau putuputuraa i te Piha no te Basileia.
Parau mai nei te taata e: “Nafea oe e nehenehe ai e paraparau no nia i te mau putuputuraa mai te peu e aita to oe e faaearaa?” Pahono atura vau e ahiri au i farii e faarue i te mau putuputuraa, e nehenehe iho â vau e faaea noa i te fare o to ˈu metua tane. No ta ˈu râ haapaoraa i faahepohia ˈi au e haere i rapae. Te mea noa ta ˈu e hinaaro ia rave o ˈna te tapearaa ïa i ta ˈu pute ia ˈna ra. Ua farii o ˈna.
Te iteraa i te tahi atu utuafare
Ua taoto noa na vau i rapaeau i te vahi titoraa mori e toru mahana te maoro. Aita ta ˈu e moni no te hoo i te maa, aita roa ˈtu vau i tamaa i taua taime ra. I te maharaa o te mahana, a hahaere noa ˈi au na reira, ite atura vau i te hoê taata apî i te opereraa i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! na te mau taata i roto i te aroâ. Horo atura vau ia ˈna ra ma te oaoa e ua ani au ia ˈna e ua matau anei râ o ˈna i te taeae Godwin Ideh. Ua hinaaro o ˈna e ite e no te aha râ, no reira ua faataa vau i te mau mea atoa ta ˈu i farerei.
I te otiraa ta ˈu aamu, tuu oioi atura o ˈna i ta ˈna mau vea i roto i ta ˈna pute e ani mai nei e: “No te aha oe e mauiui ai area hoi te vai ra e tau tausani Ite no Iehova i ǒ nei i Lagos?” Tarape atura o ˈna i te hoê pereoo tarahu e haere atura matou i te vahi titoraa mori no te rave i ta ˈu pute. I muri iho haere atura mâua i to ˈna fare e ua faaineine o ˈna i te maa na ˈu. Haere atura o ˈna e tii ia taeae Ideh, tei pihai iho noa mai to ˈna faaearaa.
I to taeae Ideh taeraa mai, ua paraparau raua e o vai i roto ia raua o te rave ia ˈu. Ua hinaaro raua toopiti atoa ia ˈu! I te pae hopea ua farii raua e tufa—e faaea vau i te hoê taime i te hoê ra e i te tahi taime i te tahi ra ïa.
Aita i maoro i muri iho ua itehia e au te hoê ohipa e taata hoohoo. I te aufauraahia ta ˈu tuhaa moni matamua, ua paraparau vau i nau taeae e piti e ua ani au ia raua e ehia moni ta raua e hinaaro e horoa ˈtu vau no te maa e no te fare tarahu. Ua ata raua e ua parau e aita e ohipa ta ˈu e aufau.
Aita i maoro ua tapao vau ia ˈu i te fare haapiiraa i te po e no te mau haapiiraa taa ê, e i te pae hopea ua faaoti au i ta ˈu haapiiraa faufaa. E mea navai au i te pae moni. Ua noaa ia ˈu te hoê ohipa maitai aˈe, ei papai parau, e i muri iho ua noaa to ˈu iho fare.
Ua bapetizohia vau i te avaˈe eperera matahiti 1972. E 17 matahiti to ˈu. Ua hinaaro vau e rave i te taviniraa pionie no te faaite i to ˈu mauruuru ia Iehova no te mau mea atoa ta ˈna i rave no ˈu, i te mau taime fifi iho â râ. E rave na vau i te taviniraa pionie tauturu ia nehenehe au, e tau matahiti râ te maoro i haapapu-roa-hia ˈi. I te pae hopea, i te matahiti 1983, ua rave au i te taviniraa pionie tamau.
Ua oaoa roa vau i to ˈu utuafare fetii i te pae varua. Ua tano mau te mau parau a Iesu i nia ia ˈu e: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou na, Aore e taata i faarue i to ˈna fare, e te mau metua, e te mau taeae, e te vahine iho, e te mau tamarii no te basileia o te Atua; tei ore e noaa te mea rahi roa ˈtu i teie nei ao, e i te ao a muri nei, o te ora mure ore ïa.”—Luka 18:29, 30.
Ua here mau e ua haapao te mau Ite ia ˈu. Ua rave ratou ia ˈu i to ratou fare i te taime aita ta ˈu e moni. Na roto i ta ratou tauturu e ta to ˈu Metua i te raˈi ra, ua ruperupehia vau i te pae varua. Aita vau i fanaˈo noa i te haapiiraa ua haapii atoa râ vau i te mau huru raveraa a Iehova.
Teie hoi te mau taata ta to ˈu utuafare fetii i faahepo ia ˈu ia faarue. I to ˈu patoiraa, ua faarue mai to ˈu utuafare ia ˈu. Teie nei râ, ua faaitoito anei to ˈu mau taeae e mau tuahine i te pae varua ia ˈu ia faarue i to ˈu utuafare fetii? Aita roa ˈtu. Teie ta te Bibilia e haapii ra: “O ta outou e hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.”—Luka 6:31.
Te tautururaa i te utuafare tei faarue ia ˈu
I muri noa ˈˈe i to ˈu faarueraa i te fare, ua tupu te tamaˈi tivila i Nigeria. Ua ino roa to ˈu oire iti. E rave rahi o to ˈu mau hoa e te mau fetii tei pohe, to ˈu metua vahine hoovai atoa tei paruru ia ˈu. Ua topa roa te faanavairaa faufaa.
I te hoperaa te tamaˈi, ua hoˈi au i te fare e ua haere au e farerei i te hoê o to ˈu mau tuaana o tei turu atoa e ia haere au i rapae i to ˈu tamariiriiraa ra. Te maˈihia ra ta ˈna vahine e nau tamahine e piti e ua tapeahia i te fare maˈi. Ua aroha roa vau ia ˈna e ua ani au ia ˈna e eaha ta ˈu e nehenehe e rave.
Peneiaˈe no te hoê haava manaˈo faahapa, ua parau mai o ˈna ia ˈu e aita o ˈna e hinaaro i te hoê ohipa. Faataa ˈtura vau ia ˈna e eiaha o ˈna e manaˈo e te imi nei au e tahoo no te ohipa ta te utuafare i rave i nia ia ˈu. Parau atura vau ia ˈna e ua ite au no to ratou taa ore ratou i na reira ˈi e te hinaaro mau nei au e tauturu ia ˈna.
Haamata ˈtura o ˈna i te taˈi e faaite mai nei e aita ta ˈna e moni e te mauiui ra ta ˈna nau tamarii. Ua horoa vau na ˈna e 300 dala marite (mau Hau Amui) ani atura vau ia ˈna e e hinaaro anei râ o ˈna e rave i te ohipa i Lagos. I to ˈu hoˈiraa i Lagos, ua imi au i te hoê ohipa na ˈna e ua titau manihini ia ˈna ia haere mai e faaea ia ˈu ra. E piti matahiti to ˈna faaearaa ia ˈu ra, ma te imi i te moni no ta ˈna vahine e te mau tamarii. I te roaraa o taua taime ra, ua farii au e aufau i to ˈna piha e ta ˈna maa.
Ua parau mai o ˈna e ua ite iho â o ˈna e tei te mau Ite no Iehova ra te haapaoraa mau. Ua parau atoa oia e ahiri e aita o ˈna i faaô roa i roto i teie nei ao, e riro atoa o ˈna ei Ite. Ua tǎpǔ râ o ˈna e e faanaho o ˈna i te hoê haapiiraa no ta ˈna vahine e te mau tamarii.
I te matahiti 1987, ua titauhia vau ia haapao i te tuhaa haaati. I te avaˈe eperera 1991, ua faaipoipohia vau ia Sarah Ukpong. I te matahiti 1993, ua titau-manihini-hia mâua e vaiiho i te tuhaa haaati e e tavini i roto i te amaa i Nigeria. Ua farii mâua i taua titauraa ra e ua tavini mâua i reira tae noa ˈtu i te hapûraa ta ˈu vahine.
Noa ˈtu e ua faarue to ˈu utuafare ia ˈu i to ˈu apîraa ra, ua fariihia râ vau e te hoê utuafare i te pae varua—te mau metua, te mau taeae, te mau tuahine e te mau tamarii. Auê ïa oaoa ia riro ei melo no teie utuafare fetii rahi otahi, te teie anaˈe o ta ˈu i here mau e tei here mau ia ˈu!—Faatiahia e Udom Udoh.
[Hohoˈa i te api 30]
Udom e o Sarah Udoh