VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g95 8/5 api 24-25
  • Ua uiui aˈena anei outou?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua uiui aˈena anei outou?
  • A ara mai na! 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua uiui aˈena anei outou? Te mau pahonoraa a te Bibilia
  • Te haamoriraa ta te Atua e farii
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • Ua itea mai anei ia outou te haapaoraa mau?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • No te aha te haamoriraa mau e haamaitaihia ˈi e te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Te au ra anei te Atua i te mau haapaoraa atoa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
Ite hau atu â
A ara mai na! 1995
g95 8/5 api 24-25

Ua uiui aˈena anei outou?

NAFEA oe e nehenehe ai e faataa i te haapaoraa e fariihia e te Atua i roto i te mau hanere haapaoraa, pǔpǔ faaroo amaha, e te mau pǔpǔ faaroo haamoriraa na te ao nei i teie mahana? Mai te huru ra e te imihia ra te hoê nira i roto i te hoê haapueraa aihere mǎrô. Tera râ, e tia anei ia oe ia paheru i te haapueraa aihere mǎrô ma te faataa ê i te papaa iti tataitahi? Eita. E nehenehe oe e faaohipa i te hoê huru raveraa faaoreraa. Ua riro te Parau a te Atua, te Bibilia, mai te taoˈa ume auri o te tauturu ia oe ia faataa i taua “hoê faaroo” ra.—Ephesia 4:5.

I roto i te hoê tumu parau o teie vea tei matara aˈena, i raro aˈe i te tumu parau ra “Ua uiui aˈena anei outou?” (8 no tenuare 1994, api 13), ua tauaparauhia no nia i te pohe-ore-raa o te nephe. Na roto i te faaohiparaa i te haaferuriraa bibilia, ua haapapuhia e aita e nephe pohe ore to te taata o te haamaitaihia aore ra o te haamauiuihia i muri aˈe i te poheraa. (Koheleta 9:5, 10; Ezekiela 18:4) Na roto noa i teie parau mau ohie, e nehenehe tatou e faaore i te mau haapaoraa atoa e haapii ra e e nephe pohe ore to te taata. E iti mai ïa te mau haapaoraa e toe ra no ta tatou maimiraa i te haapaoraa e fariihia e te Atua. No reira e hiˈo mai na ïa tatou i te tahi mau uiraa o te nehenehe e tauturu ia tatou ia faaiti atu â i te tabula, na roto noa i te hiˈoraa e te haaferuriraa i nia i te mau irava a te mau Papai faahitihia i raro nei.

1. E faateitei, e haamaitai, e e faahanahana rahi roa anei te haamoriraa mau i te mau aratai faaroo taata, e tae noa ˈtu i te horoaraa ˈtu i te tahi mau tiaraa aita i niuhia i nia i te mau Papai?—Salamo 96:5-7; Mataio 23:6-12; Korinetia 1, 3:5-9.

2. E tia anei i te haapaoraa mau ia riro ei taiete imi faufaa, ia nehenehe ïa ta ˈna mau aratai e monihia?—Mataio 6:19-21; Iakobo 2:1-4; 5:1-3.

3. E tia anei i te haapaoraa mau ia piihia ia au i te hoê noa haapiiraa (mai te Baptiste; Penetekose), ia au i to ˈna mau tumu i te pae teotarafia (mai te Roma, Apatoa, te Ekalesia no Beretane), ia au i te mau taata tei haamau i te reira (Luther, Calvin, Wesley) aore ra ia au i te huru faatereraa e faaohipahia ra (mai te Perepitero, Epikopo, Ekalesia)?—Isaia 43:10, 12; Ohipa 11:26.

4. E tamata anei te haamoriraa mau i te huna aore ra i te mono i te iˈoa o te Atua i faaitehia mai?—Isaia 12:4, 5; Mataio 6:9; Ioane 17:26.

5. (a) Nafea e tia i te haapaoraa mau ia faariro i te Bibilia? (Salamo 119:105; Luka 24:44, 45; Roma 15:4; Timoteo 2, 3:14-16) (b) Nafea te reira e faariro ai i te mea e piihia ra te mau faaiteraa i muri aˈe i te papairaahia te Bibilia?—Galatia 1:8, 9.

6. Te hiˈo nei te feia haamori mau i nia i te aha e i nia ia vai no te imi i te ora?—Salamo 27:1; Mataio 6:33; Roma 16:25-27; Korinetia 1, 15:27, 28; Apokalupo 11:15.

7. Eaha te huru haerea e tia i te haapaoraa mau ia faaite maoti ta ˈna mau haapiiraa?—Mataio 22:37-40; Ephesia 4:23-29; a faaau e te Galatia 5:19-21 e te 5:22, 23.

8. E faaô anei te fetii taeae o te feia haamori mau i te Atua i roto i te mau ohipa politita amahamaha e te here aiˈa?—Daniela 2:44; 7:14; Ioane 18:36; Roma 16:17; Korinetia 1, 1:10.

9. E faatia anei te haamoriraa e fariihia e te Atua ia apiti atu i roto i te tamaˈi e te taparahiraa i rotopu i te mau pǔpǔ taata iri ê aore ra i rotopu i te mau opu?—Exodo 20:13; Isaia 2:2-4; Ioane 13:34, 35.

10. O vai i teie mahana e faaite ra i te here mau kerisetiano na te ao nei? O vai ma aita i faaamahamahahia e te mau ohipa politita, te iri, aore ra te here aiˈa? Aita e faateitei ra i te mau aratai taata? Aita e haavî ra i te mau taata no te faufaa e te tiaraa? Aita e faaô ra i roto i te tamaˈi? E iˈoa to ratou no roto mai i te Bibilia? O te turu nei i te faatereraa a te Basileia o te Atua ei ravea papu no te mau fifi o te huitaata nei?—Isaia 43:10, 12.

Ua uiui aˈena anei outou? Te mau pahonoraa a te Bibilia

Teie te tahi mau irava e faahitihia ra e te mau uiraa i te api 24:

1. “E te titau i te vahi teitei i te mau amuraa maa ra, e te parahiraa i hau i te mau sunago ra, e ia arohahia i te vahi taata ra, e ia parauhia mai e te taata, E Rabi, E Rabi, Area outou, eiaha e titau ia parauhia, ia Rabi; hoê roa hoi a outou orometua, o te Mesia; e e taeae anaˈe outou atoa na. E eiaha roa outou e faametua i te hoê taata o teie nei ao, oia anaˈe ra hoi to outou Metua o te parahi i te raˈi ra. Eiaha atoa e titau ia parauhia outou, i te aratai; hoê roa hoi o outou aratai, o te Mesia. E tei rahi ra i roto ia outou na, ei tavini ïa no outou. Te faateitei ia ˈna ihora, e faahaehaahia ïa; e o te faahaehaa ia ˈna ihora, e faateiteihia ïa.”—Mataio 23:6-12.

2. “Eiaha e haapue noa i te taoˈa na outou i teie nei ao, i te vahi e pau ai i te huhu e te pe, i te vahi e tomohia ˈi e e eiâhia ˈi e te eiâ; e haapue râ i te taoˈa na outou i nia i te raˈi, i te vahi e ore e pau ai i te huhu e te pe, e ore hoi te eiâ e tomo i reira a eiâ ai. Te vahi hoi i vaiihohia ˈi ta outou taoˈa ra, e riro atoa i reira to outou aau.” (Mataio 6:19-21) “E tena na, e te feia taoˈa rarahi na, a oto, a auê, i to outou mau pohe rarahi e fatata mai ia outou na. Ua tahuti ta outou taoˈa rahi, e ua pau to outou ahu i te manu. Ua pe ta outou auro, e te ario; e e riro taua pe ra ei faahapa ia outou, e e pau to outou tino i te reira mai te pau auahi ra.”—Iakobo 5:1-3.

3. “Te parau maira Iehova, O outou to ˈu ite; e tau tavini, i maitihia e au ra: ia ite hoi outou, e ia faaroo mai ia ˈu, ia ite e, o vau te Atua mau.” (Isaia 43:10) “E i Anetiohia na te mairiraahia to te mau pǐpǐ iˈoa e [kerisetiano].”—Ohipa 11:26.

4. “Haamaitai outou ia Iehova; e tiaoro atu i to ˈna iˈoa; e faaite i te taata i ta ˈna mau ravea puai; e faaite outou i te teitei o to ˈna ra iˈoa. . . . Ua faaite-paatoa-hia te reira i te fenua atoa ra.” (Isaia 12:4, 5) “E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa.”—Mataio 6:9.

5. (a) “Mai to tamarii-rii-raa mai â to oe ite i te parau moˈa i papaihia ra, o te parau ïa e paari ai oe e tae noa ˈtu i te ora i te faaroo i te Mesia ra ia Iesu. Te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua, e e mea maitai ei haapiiraa, ei aˈoraa, ei faaiteraa hapa, ei faaite mai i te parau-tia ra.” (Timoteo 2, 3:15, 16) (b) “Ia aˈo atu . . . matou, eiaha ˈtu ïa, o te tahi melahi no te raˈi mai, ia aˈo atu ia outou i te evanelia maori râ i tei aˈohia ˈtu e matou ia outou na, ia riro ïa oia ei anatema.”—Galatia 1:8.

6. “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.” (Mataio 6:33) “O te basileia ra o teie nei ao ua riro ei basileia no to tatou Fatu e no ta ˈna ra Mesia, e e vai ïa te hau ia ˈna e a muri noa ˈtu.”—Apokalupo 11:15.

7. “Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa. O te ture matamua teie e te hau i te rahi. . . . E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na. Te ture atoa e te mau peropheta, tei teie nei ïa pue ture e piti nei.” (Mataio 22:37-40) “Ta te [v]arua e faatupu ra, o te hinaaro ïa, te oaoa, te hau, te faaoromai, te mǎrû, te maitai, te faaroo. Te mamahu, te hitahita ore, aore hoi te ture i te reira.”—Galatia 5:22, 23.

8. “Ua parau maira Iesu, E ere i to teie nei ao to ˈu basileia; ahiri no teie nei ao to ˈu basileia, ua faaitoito ïa tau mau tavini ia ore au ia tuuhia ˈtu i te rima o te ati Iuda; e ere râ to ˈu basileia i to ǒ nei.”—Ioane 18:36.

9. “Eiaha roa oe e taparahi noa i te taata.” (Exodo 20:13) “E tuu atu vau i te parau apî na outou, E aroha outou ia outou iho, mai ia ˈu e aroha ˈtu ia outou na, e aroha atoa hoi outou ia outou iho. O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.”—Ioane 13:34, 35.

10. “Te parau maira Iehova, O outou to ˈu ite; e tau tavini, i maitihia e au ra: ia ite hoi outou, e ia faaroo mai ia ˈu, ia ite e, o vau te Atua mau. . . . E tena na, o outou to ˈu ite, e o vau te Atua, te na reira maira Iehova.”—Isaia 43:10, 12.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono