Te oraora-maitai-raa na te ao nei—Te hoê aifaito-ore-raa rahi
NA TE TAATA PAPAI A ARA MAI NA! I BERESILIA
I TE tupuraahia o Ali Maow Maalin i te maˈi opupu huˈahuˈa i Somalie i te matahiti 1977, ua tapeahia o ˈna i te fare maˈi e ua papai-atoa-hia to ˈna iˈoa i roto i te vea. I muri aˈe i to ˈna hiˈopoaraahia e te rapaauraahia, ua faaite te OMS (Faanahoraa o te oraora-maitai-raa na te ao nei) e i te matahiti 1980 e faaore-roa-hia te maˈi opupu huˈahuˈa—i muri aˈe i te haapoheraa i te mau mirioni taata e rave rahi senekele i teie nei—i nia i te fenua taatoa. Ua parauhia e o Ali te taata hopea tei tupuhia i teie maˈi na te ao nei.
I te matahiti 1992, ua tapaohia i roto i te tabula a te OMS i te tahi atu â mau haamaitairaa i te pae utuuturaa maˈi: I te roaraa o te mau matahiti 1980, e fanaˈo e rave rahi atu â mau taata i roto i te mau fenua navai ore i te mau ravea i te pae no te inuraa i te pape mâ e te vai-mâ-raa. Hau atu, ua fanaˈo atoa te hoê tuhaa rahi roa o te huiraatira i roto i te mau fenua riirii i te tuhaa haapao i te utuuturaa maˈi i roto i to ratou iho oire. Ei faahopearaa, i te roaraa o na matahiti hoê ahuru i mairi aˈenei, ua iti mai te numera o te tamarii e pohe nei i te tahi mau vahi.
Te mau tupuraa riaria
Ua ore râ teie mau fanaˈoraa na roto i te mau ereraa e ua tapoˈihia e te mau haamǎtaˈuraa. E hiˈopoa mai na tatou i te tahi mau tupuraa riaria.
TIROTIRO/SIDA—E hau atu i te 17 000 000 taata na te ao nei tei naeahia i te tirotiro HIV, te tirotiro e faatupu i te maˈi SIDA. Fatata e 3 000 000 taata tei naeahia i te matahiti i mairi aˈenei, tau 8 000 i te mahana hoê. E hau atu i te hoê mirioni tamarii e tirotiro SIDA to ratou. Fatata e haafaufaa ore roa te pohe o te mau tamarii tei naeahia i te SIDA i te mau haereraa i mua atoa tei ravehia no te faaora mai ia ratou i teie nei tau ahuru matahiti i mairi aˈenei. E no haamata noa ˈtura te maˈi pee i te tupu-taue-raa i te rahi e te oioi i roto e rave rahi mau vahi, mai ia Asia. Te noho nei hau atu i te 80 i nia i te hanere o te feia e tirotiro SIDA to ratou i te mau fenua navai ore, o ta te Aids and Development ïa e parau ra.
Tutoo (TB)—Noa ˈtu e aita i tâuˈa-rahi-roa-hia i roto i na matahiti e piti ahuru i mairi aˈenei, a tahi ra te tutoo i tairi ai i te ao nei, ma te haapohe e toru mirioni taata i te matahiti tataitahi, o tei riro ei maˈi haapohe numera hoê na te ao nei i roto i te mau maˈi pee. Ua hau atu i te 98 i nia i te hanere o taua feia atoa ra e pohe nei i te mau fenua navai ore. Te tupuraa ino roa ˈtu â, o te manumanu ino o te maˈi tutoo apitihia mai e te SIDA ïa, o tei faatupu i te hoê taairaa haapohe e te mau faahopearaa iino mau. Te manaˈohia ra e i te matahiti 2000, e pohe hoê mirioni taata e tirotiro SIDA to ratou no te maˈi tutoo i te matahiti tataitahi.
Mariri ai taata—Ua rahi aˈe te mariri ai taata i teie nei i te mau fenua navai ore ia faaauhia e te mau fenua ona.
Maˈi mafatu—“Ua piri roa tatou i te hoê ati rahi no te mau uaua o te mafatu,” o ta te taote ra o Ivan Gyarfas no te OMS e faaara nei. E ere faahou te maˈi mafatu i te hoê ati no te mau fenua tapihoo anaˈe. Ei hiˈoraa, i Marite Latino, e pohe te mau taata i te maˈi mafatu e piti e tae noa ˈtu e toru taime hau aˈe i te mau maˈi pee. I roto noa tau matahiti, o te paariraa te toto i roto i te mau uaua o te mafatu e te paiuma-roa-raa te toto i roto i te roro te tumu matamua o te pohe na te mau fenua navai ore atoa.
Maˈi no te pae rua ma—Te faaara nei te OMS e: “E au ra e te parare nei te maˈi no te pae rua ma ma te rahi e te vitiviti, e te choléra o te aano ra i Marite . . . , te fiva rearea e te dengue o te tairi atoa nei e rave rahi taata, e te ino-roa-raa o te malaria.” Te parau nei te vea ra Time e: “I te mau fenua veve roa ˈˈe, ua riro aˈena te aroraa i te mau maˈi pee ei fifi ati mau.” Te numera noa o te feia e pohe nei i te malaria i teie mahana oia hoi e piti mirioni i te matahiti hoê—i muri noa ˈˈe i te manaˈoraahia e ua faaore-rahi-hia te reira tau 40 matahiti i teie nei.
Maˈi hî—E mea maere roa te numera o te feia apî i te mau fenua navai ore. Fatata e 40 000 tamarii e pohe nei i te mau mahana atoa no te maˈi haape aore ra te navai-ore-raa te maa; te pohe nei hoê tamarii i te mau vau tetoni atoa i te maˈi hî noa ïa.
Te oraora-maitai-raa e te veve—hoê taairaa
Eaha ta teie tupuraa no nia i te oraora-maitai-raa e faaite mai ra ia tatou? Te parau nei te hoê tane aravihi i te pae no te oraora-maitai-raa e: “Te roohia nei te mau fenua navai ore i te hoê fifi i tataipitihia. Te roohia nei ratou i te mau maˈi tamau apî atoa e fa maira e te mau maˈi no te pae rua ma atoa.” Te faahopearaa? Te itehia ra te hoê “aifaito-ore-raa ia au i te vahi nohoraa” peapea, o ta te buka ra Achieving Health for All by the Year 2000 e tapao nei. No reira, “aita e tuea ra te haereraa i mua i te pae o te utuuturaa maˈi i roto i te tahi 40 fenua no Afirika e Asia e te toea o te ao nei.” E aifaito-ore-raa rahi mau to te oraora-maitai-raa—e te rahi noa ˈtura.
Noa ˈtu e ua rau te mau tumu no teie aifaito-ore-raa e aano ra, te parau nei te vea ra World Health e o te “veve” te hoê tumu matamua o te maˈi. (A faaau e te Maseli 10:15.) E pinepine no te veve, te noho nei te mau taata i roto i te mau fare reporepo, e ere te pape mea mâ e aita e navai, e mea rahi atoa te taata i roto, mea pirihao te huru oraraa. Aita teie na tootoru tuhaa e faaino noa ra i te oraora-maitai-raa te faatupu atoa nei râ i te mau maˈi i teie mahana. Apitihia mai i te navai-ore-raa te maa, o te faaino i te mau taoˈa paruru o te tino i te maˈi, e e taa ïa outou e no te aha mea ino te veve no te oraora-maitai-raa mai te mau manumanu no te raau.
Ia naeahia te mau utuafare i te mau maˈi pohe, o te faaino i te mau tino, e te haapohe ra i te mau tamarii, o te taata veve iho â o te roohia. E tapao anaˈe na i te tahi mau hiˈoraa. Te roohia nei te feia e ora ra i te mau vahi veve i Afirika Apatoa i te maˈi tutoo e hanere taime hau aˈe i te feia e ora ra i te mau vahi ona i taua noâ fenua ra. I te mau vahi veve roa i Beresilia, te pohe nei te mau taata e ono taime hau atu i te maˈi mahaha e te maˈi hupe i te mau vahi moni na pihai iho mai. E te numera o te mau aiû e pohe nei i roto i te mau utuafare veve i Inidia oia ïa hoê ahuru taime hau aˈe i roto i te mau utuafare moni i Inidia. Te itehia ra te peapea: ‘E mea atâta mau te veve no to outou oraora-maitai-raa!’
E ere ïa i te mea maere e ua hau atu i te hoê miria utuafare riirii o te hepohepo nei. Eita ta ratou e nehenehe e arai i te mau tumu matamua o te veve, e ere te mau faahopearaa i te mea riaria noa, o te mau maˈi atoa râ te tupu mai. Mai te peu e te mauiui atoa nei outou i te mau faahopearaa iino o te veve, e manaˈo atoa paha outou e e faaea noa outou i te pae ino o te aifaito-ore-raa o te oraora-maitai-raa e aita e tiaturiraa. Tera râ, e taata veve aore ra e ere, te vai ra te mau ravea ta outou e nehenehe e rave no te paruru i to outou tino e to ta outou mau tamarii. Eaha ïa taua mau ravea ra? Te horoa mai ra te tumu parau i mua nei i te tahi mau manaˈo tauturu.