Te oraora-maitai-raa no te taatoaraa — Te hoê hinaaro tumu
“UA ite mai te rapaauraa no teie nei tau i te mau haereraa i mua papu mau. Ua matara maite te tumu o te mau maˈi pee tahito. Te faahopearaa o te mau haereraa i mua maere rahi, o te mau ohipa aravihi ïa i te pae rapaauraa no teie nei.
Tera râ hoi, te haapeapea noa mai nei â te mau fifi o te oraora-maitai-raa. I te matahiti 1978, i te taime a tupu ai te Apooraa o te ao taatoa nei no nia i te mau rapaauraa tumu, e 80 i nia i te hanere o te huiraatira veve o te ao nei, no te mataeinaa e te mau oire, tei erehia na i te mau tauturu atoa i te pae rapaauraa, e e 97 i nia i te hanere o te mau tamarii aitâ i raeahia ˈtura i te pae matahiti tei pohe i taua matahiti ra, te ora na ïa i roto i te mau fenua veve. I roto i te mau fenua parauhia e ua haere i mua i te pae no te fanavairaa faufaa, te haamataˈu noa nei te tuinoraa i te natura, te viivii o te fenua e te mau toetoea taero, i te ora e e haamataˈu noa ˈtu â hoi.
Aita te amaa o te O.M.S. i Europa i tohu mai i te hoê haamaitairaa i te pae no te oraora-maitai-raa o te huiraatira, i te hoê râ ino-roa ˈtu-raa mai teie nei e tae atu i te matahiti 2000. I te matahiti 1983, ua tauturu oia i te neneiraa i te buka ra Health Crisis 2000 a te taata ra o Peter O‘Neill i te moni, te parauhia ra no nia i “te ara-taue-raa” i mua i te nanairaa o te mau “maˈi apî” tei topa huna noa mai i nia i te ao nahonaho maitai. Tei hea ïa mau maˈi? Te mau mariri ai taata faatupuhia e te huru oraraa, te mau maˈi mafatu, te taeroraa i te raau taero, te mau maˈi o te feruriraa, te mau maˈi purumu, “te hinaaro mau ore o te feia puhipuhi avaava e te feia inu ava” e “te ‘maˈi pee o te mau ati purumu’ o te faaore nei i te ora o te mau taata e te haapau rahi nei i ta tatou mau ravea materia”. Te roo-atoa-hia nei te mau fenua veve i teie mau “maˈi o te mau totaiete taoˈa rahi”.
Te mau ati rahi no teie nei tau
E hiˈopoa anaˈe i te tahi o teie mau ati rahi no teie nei tau:
Ua riro te MARIRI AI TAATA ei pitiraa o te tumu no te pohe i te mau Etats-Unis, e manaˈohia e te reira te tumu no te pohe itehia i roto i taua fenua ra, i nia i te faito hoê i nia i te maha. I roto i te ao taatoa nei, manaˈohia e 40 milioni taata teie e mauiui nei i teie maˈi. Eita e nehenehe faahou e taio i te mau taoˈa o te faatupu i te mariri ai taata.
Te VIIVII O TE FENUA. Te haaviivii nei te mau taoˈa atâata e te mau toetoea taero i te natura. Te itehia nei te mau raau tupohe manumanu i roto i te maa. Ua viivii roa te mau tahora pape rarahi e te miti. I roto i te tahi mau vahi, ua viivii roa atoa te pape o te mau apoo pape.
Te TAERORAA I TE RAAU TAERO aore ra “te pou-mǎrû-noa-raa i raro i te po auahi”, mai ta te buka ra Health Crisis 2000 i parau. Te taiohia nei i roto i teie buka e “no te mea hoi e e mea riaria roa te tuinoraa o te feruriraa e te tino o te hoê taurearea (...), e no te mea hoi e mea roa roa e te mauiui atoa te faaoraraa no te taata e rapaauhia ra e no te feia e tauturu ra ia ˈna, e tia iho â ia haapao-taa-ê-hia teie ati rahi”.
Te mau MAˈI PURUMU. No te topa-roa-raa te mau peu maitai, te parare noa nei te mau maˈi purumu a parau-roa-hia ˈi te reira e maˈi pee rarahi — te hoê maˈi pee e ati roa ˈˈe te ao nei. Ia au i te vea ra Oraora-maitai-raa o te Ao nei, “no te mea te parare rahi noa nei teie mau maˈi i roto i te huiraatira, e nehenehe iho â te hoê taata e rave nei i te taatiraa pae tino [e e rave rahi mau hoa] e roohia”.
TE TAERO AVA. I roto e rave rahi mau vahi, te faarahi nei te mau vahine, te mau taurearea e tae roa atoa te mau tamarii apî, i te numera o te mau taero ava. Te parauhia ra e o te ava te tumu o te mau ati purumu e 40 i nia i te hanere. Tae roa i te hoê taata o te inu i te hoê hapaina iti e to ˈna mau hoa, e nehenehe oia e faaoto i te hoê utuafare fetii no to ˈna hinaaro e faaite i to ˈna aravihi i te faahoro i te hoê pereoo.
TE MAU TERE. Ua tauturu te ohieraa o te mau faurao no teie nei tau i te haaparareraa oioi o te mau maˈi pee na te ao taatoa nei. Te ueue nei te mau ratere i te SIDA i te mau vahi atoa, e oia atoa i te mau virus tumu no te blennorragie o te ore e pohe i te pénicilline. Te itehia ra e “ua tauturu te mau anoiraa rahi o te huiraatira, tapao taa ê no to tatou nei senekele XX, i te tupuraa i te rahi o teie mau maˈi”.
Te faarahi noa ˈturâ te TUPU-TAUE-RAA O TE HUIRAATIRA I TE RAHI e te horo-oioi-raa to te mau mataeinaa i te oire tei î aˈena hoi i te taata, i te mau fifi o te oraora-maitai-raa i roto i te ao nei. I te matahiti 1983, e 26 oire tei hau i te pae milioni taata. I te matahiti 2000 e nehenehe to ratou numera e raeahia i te 60. Ia au i te vea ra Oraora-maitai-raa o te Ao nei, e nehenehe ia tae i taua matahiti ra e taiohia hau atu i te hoê milia taata “e ora i roto i te mau oire i roto i te veve rahi roa”. Ua faaoto o Robert McNamara, peretiteni tahito no te Fare moni no te ao taatoa nei i teie faaararaa: “Ia ore te mau oire e faaoti i te mau ravea papu aˈe no te arai i te veve, e mau faahopearaa ino roa ˈtu â ïa to te veve i nia i te mau oire.”
Inaha, noa ˈtu te mau tutavaraa horoahia e rave rahi mau taata itoito e te horoa maitai, e au e e tapao noaa ore “te oraora-maitai-raa no te taatoaraa”. I te mea mau, eita e tia ia rave i teie tumu parau ia au i to ˈna auraa mau. Eita to ˈna auraa e e nehenehe te taatoaraa e oraora maitai mai, ia nehenehe râ te mau taata atoa ia fanaˈo i te mau rapaauraa tumu. Ia au i te hoê buka iti neneihia e te O.M.S., te tapao e titauhia ra oia hoi, i roto i te mau mahana e haere mai nei, ia “opere-maite-hia te mau ravea materia horoahia na te mau pu no te oraora-maitai-raa (...), ia noaa i te taatoaraa te mau rapaauraa tumu titau-rahi-hia (...) e ia nehenehe ia faaruru maite aˈe i te mau fifi” no te arai e no te faaiti i te mau maˈi e te mau hapepa.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 4]
P. Almasy/O.M.S.