Na te aha e faataa i to outou oraora-maitai-raa—Eaha ta outou e nehenehe e rave
TAA ê atu i te raiti aore ra i te faraoa ota, eita te oraora-maitai-raa e horoahia mai e te hoê taata tauturu. Aita hoi e vai ra i roto i te hoê pute no te mea e ere i te hoê taoˈa o te hoê râ huru. Te faataa nei te OMS (Faanahoraa o te oraora-maitai-raa na te ao nei) i “te oraora-maitai-raa mai te hoê huru maitai taatoa i te pae tino, te pae feruriraa e te pae totiale.” Na te aha râ e faataa i te faito o taua huru maitai ra?
Ua patuhia te hoê fare au noa ma te faaohipa i te mau raau, te mau naero, e te punu tafarefare, e pinepine râ te mau tuhaa taa ê i te turuhia e maha pou i te hiti o te fare. Oia atoa, e rave rahi ohipa e mana ra i nia i to tatou oraora-maitai-raa, ua taai-paatoa-hia râ e e maha “hiti” ohipa. Oia hoi (1) te haerea, (2) te mau mea e haaati ra ia tatou, (3) te ravea rapaauraa, e (4) te huru i te pae ihiora. Mai ta outou e nehenehe noa e haapaari i to outou fare ma te haamaitai i te huru o te mau pou, e nehenehe atoa ïa outou e oraora maitai aˈe ma te haamaitai i te huru o teie mau tuhaa e mana ra. Teie hoi te uiraa, Nafea te reira e tupu ai na roto i te mau ravea taotiahia?
To outou haerea e to outou oraora-maitai-raa
O to outou haerea te hoê o na tuhaa faufaa e maha i roto i to outou huru. E nehenehe te tauiraa i te haerea no te haamaitai e tauturu. Parau mau, te taotia nei te veve i te mau tauiraa ta outou e nehenehe e rave i roto i ta outou maa e ta outou mau peu matauhia, na roto râ i te faaohiparaa i te mau maitiraa e vai ra, e nehenehe outou e ite i te taa-ê-raa mau. A tapao na i te hiˈoraa i muri nei.
E nehenehe iho â te hoê metua vahine e maiti i te faaamu i to ˈna aiû i to ˈna iho û aore ra te û mohina. Te parau nei te taatiraa Faufaa a te mau Nunaa Amui no te tamarii e o te û mama “te maitiraa rahi roa ˈˈe, i te pae tino e te pae faanavairaa faufaa atoa.” Te parau nei te feia aravihi e o te û mama “te maa faufaa roa no te oraora-maitai-raa,” o te horoa no te aiû “ma te tano maitai i te haapueraa tia o te poroteina, te meˈi, te tihota i roto i te û parauhia lactose, te mau vitami, te mau faufaa o te repo e te tahi mau taoˈa chimiques faufaa no te tupuraa au maitai.” Te faahaere atoa nei te û mama i te mau poroteina o te aro i te maˈi, aore ra te mau taoˈa paruru tino, mai te metua vahine mai i te aiû ra, o te horoa no te tamarii i te hoê haamataraa maitai no te arai i te mau maˈi.
E mea maitai aˈe iho â râ te û mama i te mau fenua no te pae rua ma mea veve hoi i te pae rapaauraa. Taa ê atu i te û mohina, eita e nehenehe e anoi i te û mama no te faatarani i te moni, eita atoa e hape i roto i to ˈna faaineineraa, e tei roto noa hoi i te hoê farii mâ. I te tahi aˈe pae, “e pohe te hoê aiû tei faaamuhia i te û mohina i roto i te hoê oire veve,” o ta te Synergy, hoê rata i roto i te vea no te Taiete no Kanada mai no te Oraora-maitai-raa na te mau nunaa atoa e tapao ra, “e fatata 15 taime hau no te maˈi hî e e maha taime hau no te maˈi mahaha ia faaauhia i te hoê aiû o tei faaamuhia i te û mama.”
Te vai ra ïa te vahi maitai i te pae faanavairaa faufaa. I te mau fenua ona, mea moni te û puehu. Ei hiˈoraa, i Beresilia, e pau te afaraa o te moni ohipa i te avaˈe hoê a te hoê utuafare veve no te hoo i te û mohina no te faaamu i te aiû. E nehenehe te moni faataranihia na roto i te faainuraa i te û mama e horoa mai i te maa maitai aˈe no te taatoaraa o te utuafare—e te metua vahine atoa.
Na roto i teie mau tuhaa maitatai, e manaˈo outou e e mea pue roa te û mama. Tera râ, te parau nei te feia rapaau i Philippino e “te haamǎtaˈu-rahi-hia ra” te û mama “e te hoê faaoreraa,” e ua faaite te hoê tuatapapa-maine-raa i Beresilia e o te “ereraa i te û mama” te hoê o te mau tuhaa tei taaihia i te poheraa o te mau tamarii no te tere-ino-raa o te hutiraa aho. E nehenehe râ ta outou tamarii e ape i taua ati ra. E nehenehe outou e maiti.
E pinepine râ eita e taahia te mau tutavaraa a te metua vahine no te aupuru i te oraora-maitai-raa o te aiû, no te haerea tano ore o te tahi atu mau melo o te utuafare. E rave anaˈe na i te hiˈoraa o te hoê metua vahine i Népal. Te noho ra o ˈna i roto i te hoê piha haumi e ta ˈna tane e ta raua tamahine e toru matahiti. Te papai ra te vea ra Panoscope e ua î te piha nainai i te au auahi o te tunuraa maa o te avaava. Te fifi nei te tereraa o te hutiraa aho o te tamarii. “Eita ta ˈu e nehenehe e tapea i ta ˈu tane ia puhipuhi,” o ta te metua vahine ïa e autâ ra. “Te hoo nei au i teie nei i te avaava na ta ˈu tane e te raau na ta ˈu tamarii.”
Ma te peapea, ua parare roa to ˈna fifi e e rave rahi taata i te mau fenua ona o te haamâuˈa ra i te moni ohipa faufaa no te avaava. Inaha, no te feia puhipuhi avaava atoa e faaea ra i te puhipuhi i Europa aore ra i te mau Hau Amui o Marite, e piti ïa te haamata ra i te puhipuhi i Marite Latino aore ra i Afirika. E tia mau ia faahapahia te mau poroi faatianiani, o ta te buka holane ra Roken Welbeschouwd e tapao ra. Mai teie mau poroi e “Varsity: no teie huru feruriraa maramarama aˈe” e “Gold Leaf: mau avaava faufaa roa no te mau taata moni atoa” o te turai i te taata veve ia manaˈo e ua taaihia te puhipuhiraa i te avaava i te haereraa i mua e te ruperupe. Mea hape râ teie manaˈo. Te haapau nei hoi te reira i ta outou moni e te faaino ra i to outou oraora-maitai-raa.
A feruri i nia i teie manaˈo. I te mau taime atoa e puhipuhi ai te hoê taata i te avaava, te haapoto nei o ˈna i to ˈna ora e ahuru minuti e te faarahi ra o ˈna i te atâtaraa o te maˈi mafatu e te paiuma-roa-raa te toto i roto i te roro, e te mau mariri ai taata i te mahaha, i te arapoa, e i te vaha e te tahi atu â mau maˈi. Te parau ra te vea UN Chronicle e: “O te puhipuhiraa i te avaava te tumu matamua rahi roa ˈˈe o te pohe oioi e o te maraa-ore-faahou-raa i te pae tino i te ao nei.” A tapao na e te parauhia ra, “tumu matamua.” E nehenehe outou e tupohe i ta outou omou avaava hopea.
Parau mau, e rave rahi atu â mau maitiraa no nia i te haerea o te mana ra i nia i to outou oraora-maitai-raa. Te vai ra te tahi mau manaˈo i roto i te tumu parau tarenihia i te api 11 o teie tuhaa ta outou e nehenehe e taio i roto i te vahi vairaa buka a te hoê Piha no te Basileia a te mau Ite no Iehova. E titau mau râ te haapiiraa ia outou iho i te tutavaraa. Te parau nei râ te hoê taata toroa a te hau no te OMS e: “Eita outou e oraora-maitai-hia ma te ore e tapiri atu i pihai iho i te feia maramarama o tei faaarahia e tei haapiihia no nia i to ratou huru oraora-maitai-raa.” No reira, a rave i teie ravea maitai o te turu i te oraora-maitai-raa: a haapii ia outou iho.
Te oraora-maitai-raa e te mau mea e haaati ra
Te mau mea e haaati ra o te mana rahi nei i nia i to outou oraora-maitai-raa, o ta te buka ra The Poor Die Young ïa e parau ra, o to outou utuafare e to outou mau taata tapiri. E nehenehe te mau mea e haaati ra ia outou e riro ei atâtaraa no te oraora-maitai-raa e tupu mai na roto i te pape. Na te navai-ore-raa e te viiviiraa o te pape i faatupu i te mau haaperaa, te mau maˈi o te iri, te hî, te choléra, te hî toto, te fiva aau, e tahi atu â mau maˈi.
Mai te peu e e tia noa ia outou ia faatahe i te pape no te horoi i to outou nau rima, e mea fifi paha no oe ia feruri e ehia rahiraa taime e ravehia ra e te mau taata o te erehia i te pape i te fare na roto i te mau faataheraa, no te haere e tii i te pape i te mau mahana atoa. E pinepine e hau atu i te 500 taata o te faaohipa hoê faataheraa. E tia ïa ia tiai. Te tapao ra te buka Environmental Problems in Third World Cities no nia i te moni ohipa a te feia e rave i te ohipa e rave rahi mau hora, e o te tiai ra, e “o te haamâuˈa nei i te taime o te nehenehe hoi e faaohipahia ia roaa mai te tahi moni.” E ere i te mea maere e no te faaherehere i te taime e pinepine te hoê utuafare e ono melo i te tie i te fare iti aˈe e 30 patete pape hinaarohia i te mahana tataitahi no teie huru utuafare. Tera râ, mea iti roa te pape no te horoi i te maa, te mau mereti, e te ahu e no te vai-mâ-raa iho o te tino. I te tahi aˈe pae, ua huti mai te reira i te mau utu e te mau raˈo, o te faaino i te oraora-maitai-raa o te utuafare.
A feruri na i teie huru tupuraa. Mai te peu e mea na nia iho outou i te hoê pereoo tataahi no te haere i ta outou vahi raveraa ohipa atea, e faariro anei outou ei haamâuˈaraa taime ia tahinu i te fifi i te tahi mau taime i te hebedoma tataitahi, ia faatanotano i te ravea tapearaa, aore ra ia mono i te hoê pine huira? Eita, no te mea te taa ra ia outou e noa ˈtu e noaa ia outou te tahi hora noa i teie nei ma te ore e atuatu, e nehenehe outou e mairi i te hoê mahana taatoa i muri aˈe ia ino anaˈe to outou pereoo tataahi. Oia atoa, e noaa paha ia outou te tahi mau hora e maa moni iti i te hebedoma tataitahi mai te peu e eita outou e tie i te pape e navai no te atuatu i to outou oraora-maitai-raa, i muri iho aˈe râ e nehenehe outou e ere e rave rahi mahana e te moni ia maˈihia outou, no te oreraa e atuatu i te tino.
E nehenehe te hoê utuafare e faanaho no te haere e tii i te pape e navai. Noa ˈtu te mau peu e te ite o te fenua o te faaue ra i te metua vahine e te mau tamarii ia amo i te mau farii pape, e faaohipa te hoê metua tane haapao maitai i to ˈna puai no te tie o ˈna iho i te pape.
Ia tae mai râ te pape i te fare, te vai ra te piti o te fifi—nafea ia vai mâ noa. Te aˈo nei te feia aravihi i te pae no te oraora-maitai-raa e: Eiaha e anoi i te pape no te inu e te pape faaohipahia no te tahi atu â mau ohipa i roto i te hoê â tura. A tapoˈi noa i te tura pape i te hoê tapoˈi tano maitai. A vaiiho i te pape ma te ore e faaaueue no te hoê area taime ia nehenehe te mau ohipa viivii ia topa i raro. Eiaha e patia i to outou rima i roto i te pape ia taipuhia te pape, a rave râ i te hoê auˈa mâ e te hoê tapearaa roa. A tamau noa i te tamâ i te mau farii pape e te hoê raau horoi, e i muri iho e tamâ atu ai i te pape viivii ore. E te pape ûa ïa? E ohipa maitai roa teie (horoahia mai e te ûa!), e e nehenehe e paruruhia mai te peu e aita e repo i roto i te tura pape ûa e mai te peu e ua paruruhia te tura i te mau manumanu e te mau animala aai e vetahi atu â.
Mai te peu e aita outou i papu e mea mâ anei râ te pape, te horoa mai ra te OMS i te tahi manaˈo tauturu e anoi atu i te hoê taoˈa chlore i roto, mai te hypochlorite o te sodium aore ra te hypochlorite o te calcium. Mea ohie, e e mea mama. Ei hiˈoraa i Pérou, te hoo o teie ravea oia hoi te faito au noa o te utuafare, mea iti aˈe i te piti dala marite i te matahiti hoê.
Te oraora-maitai-raa e te ravea rapaauraa
Te ite pinepine nei te taata veve anaˈe e piti huru rapaauraa: (1) te vai ra eita râ e pee ia aufau e (2) e pee ia aufau aita râ e vai ra. Te faataa nei o Donna Maria, hoê o na taata e 650 000 e noho ra i te mau vahi veve o São Paulo i te huru tupuraa matamua e: “No matou, ua riro te ravea rapaauraa maitai mai te hoê taoˈa i roto i te hoê hiˈo o te hoê fare toa rahi e te moni. E nehenehe matou e hiˈo atu, eita râ e noaa mai ia matou.” (Vea Vandaar) Te noho mau ra iho â o Donna Maria i roto i te hoê oire e te vai ra te mau fare maˈi o te pûpû ra i te mau tâpûraa i te hoê uaua opereraa toto no te tahi vahi ê o te tino e e puohi atu ai i nia i to te mafatu iho, te mau tauiraa melo, te scanner, e te tahi atu â mau ravea apî i te pae rapaauraa. No ˈna râ, eita ta ˈna e nehenehe e aufau i teie mau mea.
Mai te peu e ua riro te rapaauraa eita e pee ia aufau mai te hoê taoˈa i roto i te hoê fare toa, ua hau atu â te rapaauraa e nehenehe e aufauhia mai te hoê taoˈa mama no te mau hanere taata hoo ru e hoo mai i te hoê â taime. Ua tapao te hoê tabula parau apî hopea i te hoê fenua no Marite Apatoa e: ‘E tia noa te feia maˈi e piti mahana te maoro no te farerei i te hoê taote. Aita e navai te mau roˈi. Te erehia ra te mau fare maˈi a te hau i te moni, te raau, e te maa. Te fifihia ra te faanahoraa i te pae rapaauraa.’
No te faaafaro i teie huru fifi i te pae rapaauraa no te nahoa, ua taui maine te OMS i ta ˈna ohipa na roto mai i te hiˈopoaraa i te maˈi e tae atu i te haamaitairaa i te oraora-maitai-raa na roto i te haapiiraa i te mau taata ia ara maite e ia arai i te mau maˈi. Te papai ra te UN Chronicle e, ua faatupu te mau porotarama no te haamaitai i te mau ravea rapaauraa taatoa e te faufaa, mai te maa maitai, te pape mâ, e te vai-mâ-raa faufaa o te tino, i “te hoê haereraa i mua mau i roto i te taatoaraa o te oraora-maitai-raa.” E faufaahia anei outou i teie mau porotarama? Te hoê paha o ratou. Teihea ïa? Te EPI (Porotarama Rahi o te mau Patia arai maˈi).
“Ua mono te taata patia arai maˈi i te taata opere rata mai te rahiraa o te feia ratere o tei matau i te haere na te mau fare e te mau oire rii,” o ta te hoê ïa tabula no nia i te EPI e tapao ra. I roto i na matahiti hoê ahuru i mairi aˈenei, ua ravehia te mau patiaraa arai maˈi mai te Anavai Amazone mai e tae atu i te mau mouˈa no Himalaya, e i te matahiti 1990, ua tapao te OMS e e 80 i nia i te mau hanere tamarii na te ao nei tei patiahia i te raau no te arai e ono maˈi pohe.a I te matahiti tataitahi, te faaora nei te EPI hau atu i te toru mirioni tamarii. Ua nehenehe atoa e 450000 tamarii ê atu tei hapepahia no te maˈi e haere faahou, e horo, e e hauti. No reira, no te arai i te mau maˈi, e rave rahi mau metua iho tei rave i te faaotiraa e patia i ta ratou mau tamarii i te raau arai maˈi.
I te tahi mau taime, e ara eiaha ia tupuhia i te hoê maˈi, e nehenehe noâ râ outou e arai. Te parau ra te vea World Health e: “Ua manaˈohia e ua hau rahi atu â i te afa o te taatoaraa o te ravea rapaauraa, e rapaauraa ia ˈna iho aore ra ravehia e te utuafare.” Te hoê huru rapaauraa ia ˈna iho o te inuraa ïa i te pape tamiti piihia (TRO) oia hoi te hoê anoiraa ohie, mama i roto i te pape i te miti papaa e te tihota.
Te faariro nei e rave rahi feia aravihi i te pae no te rapaauraa i te faainuraa i te pape tamiti, te faaohiparaa atoa i te TRO, ei ravea rapaauraa ohie roa ˈˈe no te pauraa te pape o te tino faatupuhia e te hî. Mai te peu e ua matauhia i te rapaau na te ao nei e 1,5 miria taata tei tupuhia i te maˈi hî i te matahiti hoê i te mau fenua ona, e nehenehe noa te hoê puohu iti o te miti TRO, no te hoê noa tino moni e ahuru toata marite, e faaora e rave rahi o na tamarii e 3,2 mirioni e pohe ra no te maˈi hî i te matahiti hoê.
Te parau ra te Essential Drugs Monitor, hoê rata i roto i te vea a te OMS e e nehenehe iho â, tera râ “mea matau-roa ˈˈe-hia” te mau raau taero o te arai i te hî i roto i te tahi mau fenua, “i te TRO.” Ei hiˈoraa, i roto i te tahi mau fenua ona, te faaohipahia ra te raau taero e toru taime hau aˈe i te TRO no te rapaau. “E mea moni roa teie faaohiparaa faufaa ore o te mau raau taero,” o ta te rata ïa i roto i te vea e parau ra. E tia i te mau utuafare veve ia hoo atu i te maa no te reira. Hau atu â, te faaara nei oia e aita e faufaaraa ohie haapapuhia to te mau raau taero no te arai i te hî, e mea atâta atoa vetahi. “Eiaha te mau taote e faaue ia hoo i teie mau huru raau taero, . . . e eiaha te mau utuafare e hoo mai.”
Maoti râ i te mau raau taero, te pûpû nei te OMS i te tahi mau ravea no te rapaau i te hî. (1) A arai i te pauraa te pape o te tino na roto i te horoa-rahi-raa na te tamarii i te pape, mai te pape raiti aore ra te ti. (2) Mai te peu e aita te tamarii e afaro ra, a haere e farerei i te hoê taote no te hiˈopoa, e a faainu i te tamarii i te pape tamiti TRO. (3) A faatamaa i te tamarii mai tei matauhia i te roaraa e i muri aˈe i te area taime hîraa. (4) Mai te peu e ua pau roa te pape o te tino o te tamarii, e tia ïa ia patia i te pape na roto i te uaua.b
Mai te peu e eita e noaa ta outou puohu TRO faaineine-aˈena-hia, a apee maitai i teie ravea ohie: A anoi hoê punu taipu taofe miti papaa, e vau punu taipu taofe tihota, e hoê litera pape mâ (pae auˈa e 200 mililitera i te auˈa hoê). A faainu hoê auˈa pape i te taime hîraa taitahi, e afa auˈa no te mau tamarii nainai. A hiˈo i te tumu parau tarenihia no te mau faaueraa faataa-maitai-hia e te mau aˈoraa hau no nia i te ravea rapaauraa.
Eaha ïa no nia i te tuhaa maha, to tatou huru i te pae ihiora? Nafea te reira e mana ˈi? Na te tumu parau i mua nei e tatara i taua uiraa ra.
[Nota i raro i te api]
a Na maˈi pohe e ono oia hoi te maˈi pee arapoa, te maˈi puupuu, te maˈi polio, te maˈi iriti, te tutoo, e te hota huti. Te titau nei te OMS e ia taio atoa i te maˈi o te upaa B, o te haapohe rahi aˈe i te mau taata i ta te SIDA e haapohe nei i teie nei, i roto i te mau porotarama o te patia arai maˈi.
b A iiti i te iri o te opu o te tamarii. Mai te peu e e hoˈi te iri i to ˈna vahi mau hau atu e piti tetoni i muri aˈe, ua pau roa iho â ïa te pape o te tino o te tamarii.
[Tumu parau tarenihia i te api 8, 9]
TE NIU O TE RAVEA RAPAAURAA—NAFEA TE REIRA E OHIPA ˈI?
No te pahono i taua uiraa ra, ua tauaparau o A ara mai na! i te taote ra Michael O’Carroll, te hoê tia no te OMS i Marite Apatoa. Teie te tahi mau tuhaa.
‘TEI ia tatou nei te hoê faanahoraa no te rapaauraa niuhia i nia i te hoê ravea rapaauraa tano no te oraora-maitai-raa. Mai te peu e te maˈihia ra outou, a haere e hiˈo i te hoê taote. Eiaha e haapao e ua inu outou e piti mohina ava. Eiaha e haapao e aita outou e faaetaeta nei i to outou tino. E haere outou e hiˈo i te taote e a parau atu: “Taote, a rapaau ia ˈu.” E horoa mai ïa te taote i te mau raau no te inu, e patia ia outou, e tâpû aore ra e tuu mai i te hoê tuhaa ê i nia i te tino. Teie nei, te paraparau haapaoraa ore nei au i ǒ nei, mai ta outou e taa ra, no te faataa noa ia outou, ua parare râ teie huru rapaauraa. Ua faariro matou ma te hape i te mau fifi o te totaiete mai te mau fifi i te pae rapaauraa. Ua riro te haapoheraa ia ˈna iho, te navai-ore-raa te maa, e te faaohiparaa i te raau taero ei mau fifi i te pae rapaauraa. E ere roa ˈtu hoi. E ere atoa i te mau fifi i te pae o te oraora-maitai-raa. E mau fifi i te pae totiale te reira e te mau faahopearaa i nia i te oraora-maitai-raa e te pae rapaauraa.
‘No reira, i te roaraa o na matahiti e 20 i mairi aˈenei, ua parau te mau taata e, “Hei, a faaea e a feruri maitai. Te rave nei tatou i te mau ohipa ma te tano ore. E tia ia tatou ia hiˈo faahou i to tatou manaˈo no nia i te oraora-maitai-raa.” Teie te tahi mau faaueraa tumu o te haapapu ra i te ravea rapaauraa faufaa tei faatupuhia:
‘E mea tura aˈe e te mama roa ˈˈe i te roaraa o te tau ia ara eiaha ia tupuhia i te maˈi maoti râ i te rapaau. Ei hiˈoraa, te patoi nei te reira i teie faaueraa tumu e patu i te hoê fare maˈi no te rave i te tâpûraa i te mafatu mai te peu iho â râ e aita e tumu. E ere ïa i te auraa e eita outou e rapaau i te mau maˈi ia tupu mai. Oia e na reira iho â outou. Mai te peu e te vai ra te hoê apoo i roto i te aroâ o te faatupu ra i te mau ati purumu i te mau mahana atoa o te hebedoma, e rapaau iho â outou i te hoa iti tei marua e ua fati to ˈna avae, tera râ, te ohipa tura roa ˈˈe e te mama roa ˈˈe e rave: E faaî i te apoo.
‘Te tahi atu faaueraa tumu o te faaohiparaa ïa i ta outou mau ravea no te rapaau ma te aravihi. Aita e tuea ra i teie faaueraa ia afaihia te hoê taata i te fare maˈi no te hoê fifi o te nehenehe e faaafarohia i te fare. Aore ra e afai i te hoê taata i te hoê fare utuuturaa maˈi aravihi no te tamata i te rapaau i te hoê fifi o te nehenehe e ravehia i roto i te hoê fare maˈi noa. Aore ra e afai i te hoê taote, tei faaineinehia hoê ahuru matahiti te maoro i te hoê fare haapiiraa tuatoru, na te mau fare e e rave i te mau patiaraa arai maˈi a rave atoa ˈi te tahi atu taata i te hoê â toroa tei faaineinehia e ono avaˈe te maoro. Ia hinaarohia te hoê taote no te rave i te ohipa ta ˈna i faaineine, e tia ia ˈna ia vai ineine noa. Teie ta te niu o te ravea rapaauraa e parau ra ia tatou: A haapii i te mau taata, a ara i te mau maˈi, e a faaohipa i ta outou mau ravea i te pae rapaauraa ma te paari.’
[Tumu parau tarenihia i te api 10]
TE TAHI ATU TRO NO TE MAˈI CHOLÉRA
Te faaue nei te OMS i teie nei ia rave i te pape raiti tamiti TRO (inuraa i te pape tamiti), maoti râ i te pape tamiti TRO tei matauhia anoihia i te tihota, faaohipahia no te rapaau i te feia e maˈi choléra to ratou. Te faaite ra te mau maimiraa e ua topa te hî i te faito e 33 i nia i te hanere o te feia e maˈi choléra to ratou tei rapaauhia i te pape raiti tamiti TRO e ua potohia te mau taime hîraa i to te feia e maˈi choléra to ratou tei rapaauhia i te TRO tei matauhia. I roto hoê litera pape raiti tamiti TRO, ua monohia e 20 tarama tihota na roto e 50-80 tarama raiti tunu-pape-hia.—Essential Drugs Monitor.
[Tumu parau tarenihia i te api 11]
TE TAHI ATU Â MAU FAAHORORAA . . .
Haerea: “Te maitairaa o te tino—Nafea ia fanaˈo i te reira?” (A ara mai na!, 8 no titema 1989) “Te vai mau ra anei te hoê taairaa i rotopu i te avaava e te oraora-maitai-raa o te tino?” (A ara mai na!, 8 no tiurai 1989) “Te ohipa e nehenehe e faaora i te mau tamarii” (A ara mai na!, 22 no setepa 1988) “Te faahopearaa a te ava i nia i te tino”—A ara mai na!, 8 no tiunu 1980 (farani).
Te mau mea e haaati ra ia tatou: “Te tautooraa o te vai-mâ-raa ia faaruru” (A ara mai na!, 22 no setepa 1988) “Te turu nei te vai-mâ-raa o te tino i te oraora-maitai-raa”—A ara mai na!, 22 no tenuare 1978 (farani).
Te ravea rapaauraa: “Te tahi atu â mau ravea no te faaora i te mau taata” (A ara mai na!, 22 no setepa 1988) “Te pape e te miti papaa no te faaora i te mau taata”—A ara mai na!, 22 no setepa 1985 (farani).
[Hohoˈa i te api 7]
Te titau ra te haapueraa i te pape i te faaoromai e te ohipa
[Faaiteraa i te tumu]
Mark Peters/Sipa Press
[Hohoˈa i te api 9]
Pape mâ navai—hoê hopoia no te oraora-maitai-raa o te tino
[Faaiteraa i te tumu]
Mark Peters/Sipa Press