VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/11 api 4-8
  • Te mau maˈi pee i te senekele 20

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau maˈi pee i te senekele 20
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mea ino roa ˈtu â te mau maˈi tahito
  • Te maˈi e te veve
  • Te mau maˈi i ite-apî-hia mai
  • Te mau tumu e faaohie nei i te parareraa o te manumanu maˈi
  • Te oraora-maitai-raa na te ao nei—Te hoê aifaito-ore-raa rahi
    A ara mai na! 1995
  • Parau tohu 3. Maˈi
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • No te aha te mau maˈi parauhia “e maˈi e nehenehe e rapaauhia” e fa faahou mai ai?
    A ara mai na! 1993
A ara mai na! 1997
g97 8/11 api 4-8

Te mau maˈi pee i te senekele 20

AITA te Maˈi pee Ereere tei tupu i Europa i te senekele 14 ra, i aratai tia ˈtu i te hopea o teie nei ao, mai ta e rave rahi i tohu na. Eaha râ no teie nei tau? Te faaite ra anei te mau maˈi pee e te mau maˈi o to tatou nei tau, e te ora nei tatou i roto i ta te Bibilia e pii ra te “anotau hopea”?—Timoteo 2, 3:1.

‘Aita,’ o ta outou paha e manaˈo ra. Ua hau atu te mau haereraa i mua i ravehia i te pae rapaauraa e i te pae aivanaa no te tauturu ia tatou ia maramarama e ia aro i te maˈi, i teie nei tau i te tahi atu tau o te aamu taata nei. Ua itea mai i te mau taote aivanaa e rave rahi mau huru raau aro maˈi e mau patia arai—e mau mauhaa puai hoi no te aro atu i te mau maˈi e te mau manumanu e faatupu nei i teie mau maˈi. Ua tauturu atoa te mau haamaitairaa i te pae no te utuuturaa a te mau fare maˈi, e tae noa ˈtu te tamâraa i te pape inu, te vai-mâ-raa, e te faaineineraa i te maa, i roto i te aroraa i te mau maˈi haapê.

Tau ahuru matahiti i teie nei, e rave rahi tei manaˈo e ua fatata roa te aroraa i te mau maˈi i te hope. Ua araihia hoi te maˈi variole, e te tapapahia ra te fa e faaore i te tahi atu mau maˈi. Ua manuïa te mau raau i te faaora e rave rahi mau maˈi. Ua tiatonu te mau taote i te tau a muri ma te oaoa. E pohe hoi te maˈi haapê; e faaorehia tera maˈi i muri aˈe i te tahi. E upootia te ite aivanaa i te pae rapaauraa.

Aita râ i manuïa. I teie nei mahana, o te mau maˈi haapê noâ te tumu rahi roa ˈˈe i te ao nei e pohe ai te taata, hau atu i te 50 mirioni taata tei pohe i te matahiti 1996 anaˈe. Te monohia ra te oaoa matamua e te tapitapiraa e rahi noa ˈtura no te tau i mua nei. Te faaara ra Te Tabula no te Oraora-maitai-raa o te Ao nei 1996 (Beretane), tei neneihia e te Faanahonahoraa no te Oraora-maitai-raa na te Ao nei (OMS), e: “I teie nei, te haafifihia ra te rahiraa o te mau haereraa i mua i ravehia mai i roto i te mau ahuru matahiti i mairi aˈenei, no te haamaitai i te oraora-maitai-raa o te taata. E nehenehe tatou e roo-taue-noa-hia i te hoê ati rahi i te pae no te mau maˈi haapê. Aita hoê fenua i paruruhia.”

Mea ino roa ˈtu â te mau maˈi tahito

Hoê tumu e haapeapea nei, o te fa-faahou-raa mai ïa te mau maˈi matau-maitai-hia tei manaˈohia na hoi e ua faaore-roa-hia, e te reira, ma te puai roa ˈtu â e te fifi roa ˈtu â ia rapaau. Teie te hoê hiˈoraa, te maˈi tutoo, e maˈi tei manaˈohia na e ua haavîhia i roto i te mau fenua ona. Aita râ te maˈi tutoo i ore roa; i teie nei, te haapohe nei oia fatata e toru mirioni taata i te matahiti. Mai te peu e eita te mau ravea arairaa e haamaitaihia ˈtu, te manaˈohia ra e tau 90 mirioni taata o te roohia ˈtu i te maˈi tutoo i roto i te mau matahiti 1990. Te parare ra te maˈi tutoo o te ore e pohe i te raau, i roto e rave rahi mau fenua.

Te tahi atu hiˈoraa, o te maˈi malaria ïa o tei fa faahou mai. E 40 matahiti i teie nei, ua tiaturi na te mau taote e e faaore oioi noa ratou i taua maˈi ra. I teie mahana, te haapohe nei te maˈi malaria fatata e piti mirioni taata i te mau matahiti atoa. Te vai noa ra te maˈi malaria i roto hau atu i te 90 fenua, e te haamǎtaˈu nei oia e 40 % o te huiraatira o te ao nei. Aita te mau naonao o te taitai nei i te mau manumanu malaria, e pohe faahou ra i te mau raau tupohe manumanu, e aita atoa te mau manumanu iho e pohe faahou ra i te mau raau, e no reira te mǎtaˈu nei te mau taote e, fatata roa, eita vetahi mau huru o te maˈi malaria e nehenehe faahou e rapaauhia.

Te maˈi e te veve

Te tamau noa nei vetahi atu mau maˈi i te haapohe i te taata, noa ˈtu e te vai nei te mau ravea manuïa no te aro atu i te reira. A rave na i te hiˈoraa o te ira tuiroro (méningite). Te vai nei te mau patia arai e te mau raau no te rapaau i te ira tuiroro. Ua tupu teie maˈi i Afirika i te tuhaa i raro aˈe mai i te Sahara, i te omuaraa o te matahiti 1996. Aita paha outou i faaroo aˈe i teie nei ohipa; teie râ, ua haapohe teie maˈi hau atu i te 15 000 taata—te rahiraa, e feia veve ïa, e mau tamarii iho â râ.

Te haapohe nei te mau maˈi o te hutiraa aho, mai te maˈi mahaha, e maha mirioni taata i te mau matahiti atoa, e tamarii te rahiraa. Te haapohe nei te maˈi puupuu hoê mirioni tamarii i te matahiti, e te hota huti, tau 355 000 hau atu â. E rave rahi o teie mau pohe, o te nehenehe atoa e araihia na roto i te mau patia arai mama roa.

Tau vau tausani tamarii e pohe nei i te mahana taitahi i te maˈi hî o te haapau i te pape o te tino. E nehenehe hoi fatata teie mau pohe atoa e araihia, na roto i te vai-mâ-maitai-raa aore ra te pape inu mâ aore ra te horoaraa i te pape raau tamiti.

Te pohe nei te rahiraa o te taata i roto i te mau fenua ravai ore, i reira mea rahi te veve. Tau 800 mirioni taata—te hoê tuhaa rahi o te huiraatira o te ao nei—o te erehia nei i te mau ravea rapaauraa. Te na ô ra Te Tabula no te Oraora-maitai-raa o te Ao nei 1995 e: “Te taparahi taata ino roa ˈˈe e te tumu rahi roa ˈˈe o te maˈi e te mauiui na te ao nei, ua tapaohia ïa fatata i te hopea roa o te Tabula o te mau Maˈi na te Ao nei. Teie to ˈna numera Z59.5—oia, te veve rahi.”

Te mau maˈi i ite-apî-hia mai

Te vai nei râ te tahi atu mau maˈi apî, no teie roa nei te iteraahia mai. Ua parau iho nei te OMS e: “I roto i na matahiti e 20 i mairi aˈenei, fatata e 30 maˈi apî o tei fa mai e o te haamǎtaˈu nei i te oraora-maitai-raa o te mau hanere mirioni taata. No te rahiraa o teie mau maˈi, aita e ravea rapaauraa, e raau aore ra e patia arai, e mea iti roa te ravea no te arairaa e no te haavîraa i te reira.”

A rave na i te hiˈoraa o te tirotiro VIH e o te maˈi SIDA. Tau 15 matahiti noa i teie nei, aita ïa te reira i itehia, e i teie nei, te tairi nei raua i te mau taata i nia i te mau fenua atoa. I teie nei taime, tau 20 mirioni taata paari o tei roohia i te tirotiro VIH, e hau atu i te 4,5 mirioni o tei tupuhia i te maˈi SIDA. Ia au i te Tabula o te Hoturaa o te Taata 1996 (Beretane), i teie nei, o te maˈi SIDA te tumu matamua e pohe ai te mau taata paari i raro mai i te 45 matahiti i Europa e i Marite Apatoerau. Na te ao nei, tau 6 000 taata o te viiviihia nei i te mau mahana atoa—hoê ïa i te mau 15 tetoni atoa. Te manaˈohia ra e, i mua nei, e tamau noa te numera o te feia i roohia i te SIDA i te maraa oioi. Ia naeahia te matahiti 2010, te manaˈohia nei e e topa mai te faito matahiti e pohe ai te taata i roto i te mau nunaa no Afirika e no Asia i roo-puai-hia i te SIDA, i te 25 matahiti, ia au i te hoê taatiraa Marite.

E maˈi otahi noa anei te SIDA, aore ra e nehenehe anei te tahi atu mau maˈi pee e fa mai e e faahuehue roa ˈtu â i te mau ohipa? Te pahono ra te OMS e: “Ma te feaa ore, e fa faahou mai te mau maˈi tei ore â i itehia i teie nei, hoê â râ to ratou ino e to te maˈi SIDA.”

Te mau tumu e faaohie nei i te parareraa o te manumanu maˈi

No te aha te mau taote e haapeapea ˈi no nia i te mau maˈi pee e fa mai i mua nei? Hoê tumu, o te maraaraa ïa te huiraatira o te mau oire. Hoê hanere matahiti i teie nei, fatata 15 % noa o te huiraatira o te ao nei tei ora na i roto i te mau oire. Te tohuhia nei râ e, ia naeahia te matahiti 2010, hau atu i te afaraa o te huiraatira o te ao nei o te ora ˈtu i roto i te mau oire, oia iho â râ i roto i te mau oire rarahi o te mau fenua veve aˈe.

Te parare uˈana nei te mau manumanu haapê na roto i te mau vahi mea rahi roa te taata. Mai te peu e te fanaˈo ra te hoê oire i te mau fare maitatai, e mea nahonaho maitai te paeau no te faarueraa i te mau pape iino, te opereraa pape e te rapaauraa i te maˈi, e iti mai ïa te atâtaraa ia tupu te mau maˈi pee. Tera râ, te mau oire o te rahi oioi nei, o te mau oire ïa no te mau fenua veve. I roto i te tahi mau oire, hoê anaˈe vahi haumitiraa no e 750 taata aore ra hau atu. E rave rahi mau tuhaa oire o te ere-atoa-hia nei i te mau fare maitatai e te pape inu mâ, e tae noa ˈtu i te mau vahi rapaauraa. I te mau vahi e mau hanere tausani taata o te haapue noa ra i roto i te mau faaearaa reporepo, e ohie noa ïa te maˈi i te parare.

Te auraa anei e, e vai noa te mau maˈi pee no mua nei i roto anaˈe i te mau oire rarahi veve tei î roa i te taata? Te pahono ra te hoê vea taote (Archives of Internal Medicine) e: “E tia ia papu maitai ia tatou e, ua riro te mau tuhaa iti veve rahi, tei erehia i te ravea i te pae faanavairaa, e ta ratou mau faahopearaa, ei mau aua hotu maitai no te ueue atu i te mau maˈi haapê, e inaha, eita e maraa i te mau ravea apî a te toea o te huitaata, ia faaruru atu.”

E ere i te mea ohie ia taotia i te maˈi i te hoê noa tuhaa fenua. Inaha, mea rahi te taata o te ratere noa nei. I te mau mahana atoa, fatata hoê mirioni taata o te tomo nei i roto i te mau fenua ěê o te ao nei. I te mau hebedoma atoa, hoê mirioni taata o te ratere nei i rotopu i te mau fenua ona e te mau fenua veve. Ia ratere anaˈe te taata, e taitai atoa ˈtu ratou i te mau manumanu maˈi pohe. Te na ô ra te hoê vea taote Marite (The Journal of the American Medical Association) e: “I teie nei, ia tupu noa ˈtu te hoê maˈi rahi i te hoê vahi, e tia ia hiˈohia mai te hoê haamǎtaˈuraa no te rahiraa o te mau fenua, te mau fenua iho â râ o ratou te mau pu rarahi no te ratereraa na te ara.”

No reira, noa ˈtu te mau haereraa i mua i te pae rapaauraa o te senekele 20, te tamau noa nei te mau maˈi pee i te ooti i te mau ora taata, e e rave rahi te mǎtaˈu nei e tei muâ te ati. Tera râ, eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te tau i mua nei?

[Parau iti faaôhia i te api 4]

O te mau maˈi haapê noâ te tumu rahi roa ˈˈe i te ao nei e pohe ai te taata, hau atu i te 50 mirioni taata tei pohe i te matahiti 1996 anaˈe

[Tumu parau tarenihia i te api 6]

Te oreraa e pohe i te raau aro maˈi

E rave rahi mau maˈi haapê o te ora atâ nei, no te mea eita ratou e pohe faahou i te mau raau aro maˈi. Teie ïa te ohipa e tupu: Ia haaviivii anaˈe te hoê bateria i te hoê taata, e tatâˈi faahou oia ia ˈna iho e ia rahi roa, e e horoa ˈtu oia i to ˈna mau huru atoa i te mau bateria apî. Ia hamanihia râ te hoê bateria apî, e nehenehe te tahi tauiraa e tupu—oia, te tahi hape rii i roto i te hamaniraa o te bateria, e noaa mai ai i teie bateria te hoê huru apî. Mea varavara roa te tupuraa e ia taui te hoê bateria e nehenehe atu ai oia e patoi atu i te hoê raau aro maˈi. Tera râ, te tatâˈi nei te mau bateria ia ratou iho e rave rahi miria taime, e e nehenehe e hamanihia e toru ui bateria apî i roto i te area hoê hora. No reira, e tupu mai iho â ïa taua tauiraa ra—e i tera e tera taime, e fa mai te hoê bateria fifi roa ia haapohe e te raau aro maˈi.

No reira, ia rave anaˈe te hoê taata maˈi i te raau aro maˈi, e pohe te mau bateria puai ore, e e maitai mai te taata. Tera râ, te ora noa râ te mau bateria puai i roto ia ˈna. I teie nei râ, aita e faufaa ia tataˈu atu e te tahi atu mau manumanu maˈi no te faaamu ia ratou e no te purara ê. Inaha, aita e haafifiraa aˈe no te hamani faahou atu â i te mau bateria apî. I te mea e e nehenehe te hoê bateria otahi e tatâˈi ia ˈna e e hamani hau atu i te 16 mirioni bateria i te hoê noa mahana, eita ïa e maoro roa e maˈi-faahou-hia te taata. Teie nei râ, ua viiviihia oia i te hoê huru bateria o te ore e pohe i te raau tei hamanihia hoi no te haapohe ia ˈna. E nehenehe atoa teie mau bateria e haaviivii i te tahi atu mau taata, e i muri iho, e taui faahou e e patoi atu i te tahi atu mau huru raau aro maˈi.

Te na ô ra te hoê tumu parau a te hoê vea taote (Archives of Internal Medicine) e: “Ia hiˈohia te puai-oioi-raa te mau bateria, te mau tirotiro, te mau champignon, e te mau manumanu i te patoiraa i te mau ravea rapaauraa atoa e vai nei ia tatou, e nehenehe tatou e uiui, eiaha mai te peu e, tera râ, afea tatou e pau ai i roto i teie tamaˈi i rotopu i te taata e te ao o te mau manumanu maˈi.”—Na matou i papai faaopa.

[Tumu parau tarenihia i te api 7]

Vetahi mau maˈi haapê apî mai te matahiti 1976 mai â

Vahi i reira te maˈi

Matahiti i fa mai ai aore ra

i itehia mai Iˈoa o te maˈi i itea mai ai

1976 Maˈi o te faehau Hau Amui no Marite

1976 Maˈi hî parauhia

Cryptosporidiose Hau Amui no Marite

1976 Fiva tapahi Ebola Zaire

1977 Tirotiro Hantaan Korea

1980 Maˈi upaa parauhia Hépatite D Italia

1980 Tirotiro HTLV-1 Tapone

1981 SIDA Hau Amui no Marite

1982 E. coli O157:H7 Hau Amui no Marite

1986 Maˈi roro parauhia Encéphalopathie

spongiforme bovine* Beretane

1988 Salmonella enteritidis PT4 Beretane

1989 Maˈi upaa parauhia

Hépatite C Hau Amui no Marite

1991 Fiva tapahi no Venezuela Venezuela

1992 Vibrio cholerae O139 Inidia

1994 Fiva tapahi no Beresilia Beresilia

1994 Maˈi parauhia morbillivirus

o te taata e te puaahorofenua Auteralia

*I nia anaˈe i te animala.

[Faaiteraa i te tumu]

No ǒ mai i te OMS

[Tumu parau tarenihia i te api 8]

Te hoˈi faahou maira te mau maˈi tahito

Maˈi tutoo: Te manaˈohia ra e e hau atu i te 30 mirioni taata o te pohe atu i te maˈi tutoo i teie na matahiti hoê ahuru. No te manuïa ore o te rapaauraa i teie maˈi i mutaa iho, ua riro mai te maˈi tutoo o te ore e pohe i te raau, ei haamǎtaˈuraa ati aˈe te ao nei. Te vai ra i teie nei vetahi mau huru maˈi tutoo o te ore e pohe i te mau raau tei manuïa hoi na mua ˈˈe i te haapohe i te bateria i te mau taime atoa.

Maˈi malaria: Te tairi nei teie maˈi tau 500 mirioni taata i te matahiti, e te haapohe nei e 2 mirioni. Ua haafifihia te haavîraa i teie nei maˈi na roto i te ereraa aore ra te rave-hape-raa i te raau. No reira, ua puai roa ˈtura te mau manumanu malaria e eita faahou ratou e pohe i te mau raau tei haapohe na hoi ia ratou. Te tahi atu fifi rahi, aita ïa te mau naonao e pohe faahou nei i te mau raau tupohe manumanu.

Maˈi cholera: Te haapohe nei te maˈi cholera 120 000 taata i te matahiti, i Afirika iho â râ, i reira ua parare rahi aˈe e ua tupu pinepine aˈe te mau maˈi pee. Aita hoi teie maˈi i matauhia i Marite Apatoa mai te mau matahiti mai â, ua tairi râ te cholera i te fenua Peru i te matahiti 1991 ra, e mai reira mai, ua parare roa ˈtura na Marite Apatoa taatoa.

Maˈi dengue: Te manaˈohia ra e e 20 mirioni taata te roohia nei i teie tirotiro e operehia e te naonao, i te mau matahiti atoa. I te matahiti 1995 ra, ua tairi te maˈi pee dengue ino roa ˈˈe i roto 15 matahiti, i te tahi tau 14 fenua no Marite Latino e no Antilles ma. Te maraa noa ra te mau maˈi pee dengue no te rahi-noa-raa te mau oire, te parareraa te mau naonao taitai dengue, e te ratere-rahi-raa te mau taata i maˈihia.

Maˈi pee arapoa: Ua haamata te mau ravea parururaa i te mau huiraatira taatoa tau 50 matahiti i teie nei, e ua varavara roa ˈtura teie nei maˈi i roto i te mau fenua ona. Tera râ, mai te matahiti 1990 mai â, ua uˈana te maˈi pee arapoa i roto 15 fenua no Europa Hitia o te râ e i Rusia. Hoê taata maˈi i nia i te maha tei pohe. I roto i te afaraa matamua o te matahiti 1995, tau 25 000 taata maˈi tei tapaohia mai.

Maˈi pee oruoru: I te matahiti 1995 ra, fatata 1 400 feia peehia i te maˈi tei tapaohia i te Faanahonahoraa no te Oraora-maitai-raa na te Ao nei (OMS). I te mau Hau amui no Marite e i te tahi atu mau vahi, ua parare teie maˈi i te mau vahi tei ore roa ˈtu i roohia i te maˈi mai te mau ahuru matahiti mai â.

[Faaiteraa i te tumu]

No ǒ mai i te OMS

[Hohoˈa i te api 5]

Noa ˈtu te mau haereraa i mua i te pae rapaauraa, aita iho â te ite o te mau taote i manuïa i te tapea i te parareraa o te mau maˈi haapê

[Faaiteraa i te tumu]

WHO photo by J. Abcede

[Hohoˈa i te api 7]

E ohie noa te mau maˈi i te parare ia haapue noa anaˈe te taata i roto i te mau faaearaa reporepo

[Hohoˈa i te api 8]

Tau 800 mirioni taata no te mau fenua ravai ore o te erehia nei i te mau ravea rapaauraa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono