Eaha te huru maitai o ta outou maa?
NA TO TATOU TAATA PAPAI A ARA MAI NA! I BERESILIA
Nafea outou ia maiti i ta outou maa? Ia hoo mai outou i te maa, eaha te mau tuhaa e ohipa i nia ia outou? O te nehenehe o te puohu anei? Te moni? Te ohieraa ia faaineine? Te mau parau faahema i roto i te mau faaiteiteraa? Aore ra te hohoˈa o te maa e to ˈna monamona? Na te mau maitiraa tano e faaoti e te amu ra anei outou i te maa maitai aore ra te maa paia ore, mai te peu e mea oraora maitai outou aore ra mea maˈimaˈi.
VEVE o te hoê ïa tumu rahi o te navai-ore-raa te maa. A fanaˈo rahi noa ˈi e rave rahi feia i te maa, mea varavara vetahi atu â mau mirioni taata i te amu i te maa maitai. “I te fare nei te amu nei matou i te mau maa atoa e noaa mai ia matou,” o ta te hoê metua tane e ono tamarii no Beresilia, taata apapa ofai araea i parau. Oia hoi te faraoa tahito e te taofe anoihia aore ra te raiti e te mau pǐpǐ uouo tahito. Inaha, ia au i te hoê tabula a te Faanahonahoraa i te pae no te maa e te tanuraa maa a te mau Nunaa Amui, e 20 i nia i te hanere o te huiraatira na te ao atoa nei e pohe poia nei. A aano noa ˈi te oˈe i roto i te tahi mau fenua no Afirika, e rave rahi mau taata e pohe poia nei i Asia. I te mau Hau Amui no Marite atoa, te itehia ra e 12 i nia i te hanere o te huiraatira, aore ra e 30 mirioni taata aita e navai ra ta ratou maa.
E ere i te mea ino noa te navai-ore-raa te maa e nehenehe atoa râ e haapohe. Te parau nei te taata tuatapapa ra o William Chandler e: “Te haapohe nei te navai-ore-raa te maa faatupuhia e te faatamaaraa i te mau tamarii veve hau atu i te 10 taime e rave rahi taata i te oˈe i teie mahana. Apitihia mai e te pauraa te pape o te tino i te maˈi hî, o te navai-ore-raa te maa te tumu rahi o te pohe i te ao nei.” Te faaite nei te UNICEF (Faufaa a te mau Nunaa Amui no te tamarii) e: “Aita e maˈi pee, aita e pape pue, aita atoa e aueueraa fenua aore ra tamaˈi i haapohe aˈenei e 250 000 tamarii i roto noa hoê hebedoma.” O teie râ te numera o te mau tamarii na te ao nei e pohe ra no te navai-ore-raa te maa e te maˈi, ia au i te taatiraa a te Nunaa Amui. Inaha, eita e nehenehe e faito i te ino i faatupuhia e te navai-ore-raa te maa: te toparaa o te aravihi i te pae haapiiraa, te paruparu o te feia rave ohipa, te itiraa mai o te hotu e te huru maitai o te ohipa.
E nehenehe râ te tufaraa i te maa au ma te tano e arai i te maa paia ore e te mau faahopearaa amuihia mai te anemia e te tahi atu â mau maˈi. Te haamama ra te tauturu a te hau mai te tamaaraa i te avatea i te fare haapiiraa e te vahi opereraa maa na te feia veve i te navai-ore-raa te maa i roto i te tahi mau vahi, ia au râ i te feia toroa a te hau no te UNICEF, e titauhia e 25 miria dala marite i te matahiti tataitahi no te faaiti i te pohe o te mau tamarii faatupuhia e te maˈi hî, te maˈi mahaha, e te maˈi puupuu. ‘E moni rahi teie,’ o ta vetahi paha ïa e parau. Tera râ, te manaˈohia ra e te reira te faito haamâuˈaraa a te mau taata no Marite no te hoo i te mau tiaa taaroraa e te feia no Europa no te uaina ïa i te matahiti hoê. Te tahi atu fifi o te faaitiraa mai ïa i te haamâuˈaraa. Noa ˈtu e te manaˈohia ra e te pohe poia nei e 32 mirioni taata no Beresilia, te faaite nei râ te mau tabula a te Faatereraa hau e haapao i te tanuraa maa “e te faatupu nei te haamâuˈaraa o te auhuneraa [oia hoi 1,5 miria dala marite] i roto i te faautaraa aore ra te mau fare haaputuraa maa i te hoê ereraa e 18 e tae atu e 20 i nia i te hanere o te hotu o te maa a te nunaa.” Te vai ra te mau fifi rahi i roto i te tanuraa maa, te pipiraa i te pape, te haaputuraa i te maa, e te faautaraa i roto e rave rahi nunaa; e tamau noa râ te fenua i te horoa rahi i te maa na te taatoaraa. No reira nafea outou e manuïa ˈi i te faatamaa i to outou utuafare?
Eita e navai noa te moni
I roto i te mau fenua ona, e pinepine te mau taata i te manuïa i te faatamaa i to ratou utuafare ma te rave e piti aore ra e toru ohipa. I Beresilia e faarue 1,5 mirioni taata i te matahiti tataitahi i to ratou utuafare aore ra mau hoa no te haere atu i te mau fenua rarahi no te imi i te ohipa e te maa. Noa ˈtu e te niuhia ra te oraora o te tino i roto i te tahi faito i nia i te maa ta te mau taata e amu ra, te mâuˈa nei râ te rahiraa o ta ratou tuhaa moni i roto i te ahuraa, te fare, e te utaraa.
Auaa râ te mau maa matauhia, mai te raiti, te pǐpǐ, te to papaa, te umara putete, te maniota, e te meia, tapirihia e te tahi mau iˈo e te iˈa, o te mau maa tumu matamua ïa no te mau utuafare na te ao taatoa nei. Ua parau te taata tuatapapa aravihi i te pae no te maa ra o José Eduardo de Oliveira Dutra no Beresilia e: “E faufaaraa teitei roa i te pae o te maa ia anoihia te pǐpǐ e te raiti. Na roto i teie huru maa ohie e te mama, e nehenehe e faaore i te oˈe i roto i [te fenua].” E, e noaa atoa ia outou te maa mama e te paia maitai i to outou vahi nohoraa. Aore ra e nehenehe atoa outou e tanu i te tahi o ta outou maa.
Noa ˈtu e mea navai outou i te pae moni, e haamâuˈa anei outou i te reira no te hoo mai i te maa maitai no to outou utuafare? Aore ra te vaiiho nei outou i te mau faaiteiteraa haavarevare e te tuutuu ore ia ohipa i nia ia outou ia hinaaro aˈe outou i te maa monamona aore ra te maa paia ore e e haafaufaa ore atu ai i te mau poroteina, te mau faufaa o te repo, e te mau vitami? O te monamona ra anei te mea faufaa roa ˈˈe i te maitairaa o te maa? Te tapao nei te buka ra The World Book Encyclopedia e: “No te titau e no te atuatu i te oraora-maitai-raa o te tino, e tia i te mau taata atoa ia noaa mai te ite tumu no nia i te tino e to ˈna tereraa. I reira noa ratou e nehenehe ai e faaoti e eaha te tauturu aore ra te ore e tauturu i to ratou oraora-maitai-raa. E tia i te haapiiraa no nia i te oraora-maitai-raa o te tino ia riro mai ei tuhaa o te ite o te mau taata atoa.”
Parau mau, e ere te tamaaraa i te tumu matamua o te oraraa, e tuhaa faufaa râ te maa no to tatou oraraa. Te parau nei te Bibilia no nia i te tamaa-maitai-raa mai te hoê utua maitai no te taata rave ohipa itoito, te na ô râ oia e: “Ua amu anaˈe te taata i te maa e ua inu i te pape, e ua rave oia i te maitai no ta ˈna ra ohipa, e mea ho-mai-hia mai ïa e te Atua.” (Koheleta 3:13) Te faariro ra anei outou i te maa maitai ei maa faufaa e te titauhia? Mai te peu e e, a taio na i te tumu parau i muri nei e nafea outou e to outou utuafare e fanaˈo ai i te maa maitai.