VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g95 8/2 api 4-6
  • Ia haru-anaˈe-hia te tamarii e te feia ěê

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia haru-anaˈe-hia te tamarii e te feia ěê
  • A ara mai na! 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E mau tupuraa riaria mau
  • E tufaa atoa anei ta te totaiete taata?
  • A paruru i ta outou tamarii i te hohoˈa faufau
    Tauturu no te utuafare
  • Te ati rahi o te mau hohoˈa faufau: te hoê haamataˈuraa mau!
    A ara mai na! 1986
  • Te rave-ino-raa e te tapihooraa i te tamarii i te pae taatiraa—E fifi na te ao atoa nei
    A ara mai na! 1997
  • Hohoˈa faufau: Mea ino anei aore ra aita?
    Te Pare Tiairaa: Hohoˈa faufau: Mea ino anei aore ra aita?
Ite hau atu â
A ara mai na! 1995
g95 8/2 api 4-6

Ia haru-anaˈe-hia te tamarii e te feia ěê

“A TAUTURU MAI NA IA MATOU I TE IMIRAA IA ˈNA. E HO MA, A TAUTURU NA IA SARA!”

Ua haapararehia e te afata teata na te mau Hau amui no Marite teie pii putapû o na e piti metua o tei ahoaho roa i te tutavaraa ia itehia mai ta raua tamahine 12 matahiti te paari, o Sara Ann Wood. Ua haruhia o ˈna e toru hebedoma na mua ˈˈe i to ˈna hoˈiraa ˈtu i te fare na nia i to ˈna pereoo taataahi na te eˈa o te mataeinaa i reira o ˈna i te faaearaa.

UA MAIMI maite te hoê tiaa rahi taata na te mau ururaau, te mau fenua, e te mau roto tapiri, ia itehia te mau tapao no te tamahine o tei moe ê. Fatata i te hoê â taime, i roto i te hoê Hau tapiri, ua ite-atoa-hia i roto i te afata teata o Tina Piirainen, te tahi atu ïa metua vahine o tei ahoaho roa i te taparuraa no ta ˈna tamahine o tei moe ê. Ua topa o Holly 10 matahiti te paari i roto i te hoê marei i te hoê eˈa na te ururaau e iti aˈe i te hoê hora moe atura oia. I muri iho ua itehia to ˈna tino pohe i te hoê vahi ateatea.

Ua riro te oraraa o te mau metua o tei moe ê te tamarii ei ahoaho. I te mau mahana atoa e aro ratou i te manaˈo e te ora noa ra anei te tamarii, e peneiaˈe te rave-ino-hia ra aore ra te hamani-ino-hia ra i te pae taatiraa aore ra ua pohe anei, mai ia Ashley iti. Ua haere o Ashley e to ˈna utuafare e mataitai i to ˈna taeae i te hoê tataˈuraa tueraa popo. Ua fiu oia i te mataitairaa, haere atura oia i te tahua hautiraa a te tamarii—e moe ê aˈera. I muri iho, ua itehia te tino pohe o Ashley i te hoê vahi ateatea tapiri. Ua uumihia to ˈna arapoa.

E mau tupuraa riaria mau

I te mau Hau amui no Marite, i te mau matahiti atoa, te faaruru ra e 200 e tae atu i te 300 utuafare i teie tupuraa riaria mau i te haruraahia te hoê tamarii e eita paha ratou e ite faahou ia ˈna e te ora noa ra. I te mea e ia faaau-anaˈe-hia te mau numera i te tahi atu mau ohipa ino i ravehia e numera haihai ïa, e rahiraa tausani taata râ tei roohia i te riaria e te mǎtaˈu o tei parare na te mau huiraatira taatoa. Ma te huru ê roa, e ui ratou e, ‘Nafea teie huru ati e tupu ai i ǒ nei? O ta ˈu anei tamarii to muri iho?’

I te mau Hau amui no Marite, te numera i te matahiti hoê o te mau tupuraa no nia i te mau tamarii tei haruhia e o tei faaitehia tei rotopu ïa i te 3 200 e te 4 600. E piti i nia i te toru aore ra hau atu ua hamani-ino-hia ïa i te pae taatiraa. Ua tapao o Ernest E. Allen, peretiteni no te Pu rahi o te mau tamarii o tei moe ê e o tei rave-ino-hia: “Te tumu matamua e haruhia ˈi te hoê tamarii o te taatiraa ïa i te pae tino, e i muri iho no te taparahi pohe ia ˈna. Ia au atoa i te Piha haavaraa marite, ua hau atu i te 110 000 atu â mau tamarii i haruhia i te mau matahiti atoa, te rahiraa na te feia faahoro pereoo, e mau tane iho â râ, o te faahema i te tamarii e tomo i roto i to ratou pereoo. Te ite-atoa-hia ra i te tahi atu mau fenua i te haavîraa uˈana e rave rahi i nia i te tamarii.

E tufaa atoa anei ta te totaiete taata?

No nia i te taparahiraa tamarii, te faaite ra te hoê taata maimi no Auteraria e “e ere te reira i te hoê ohipa o tei tupu matapo noa.” I roto i ta ˈna buka, Te taparahi-pohe-raahia te mau tamarii hara ore—Te feia taparahi tamarii e te mau tamarii tei pohe ia ratou (beretane), te na ô ra o Paul Wilson e “ua topa te feia taparahi e tei pohe ia ratou i roto i te hoê tereraa ohipa ino roa o ta te totaiete taata iho i haamau.”

E mea huru ê roa ia manaˈo e e tufaa atoa ta te totaiete i roto i teie ati, aore ra te faaitoito ra oia i teie ati, i te mea e te manaˈo ra hoi te rahiraa o te taata e e mau ohipa riaria mau te rave-ino-raa e te taparahiraa i te tamarii. Inaha hoi, ua parare roa te mau hohoˈa taviri, te mau hohoˈa o te afata teata, e te mau buka tei faahanahana i te mau melo taatiraa e te haavîraa uˈana i roto i te mau totaiete maona, e tae roa ˈtu i roto i te mau totaiete ravai ore e rave rahi.

I teie nei te vai ra te hoê rahiraa hohoˈa taviri faufau e te hairiiri no nia i te mau tamarii e te mau taata paari atoa o te faanehenehehia mai te tamarii te huru. E faaite ratou i te mau hohoˈa papu no nia i te taatiraa i te pae tino e te haavîraa uˈana faatupuhia i nia i te tamarii. Te na ô faahou ra o Wilson i roto i ta ˈna buka e te vai ra te mau upoo parau hohoˈa taviri mai teie te huru Te pohe o te hoê tamarii apî, Te haamauiui-maoro-raa, e Te tâpûpûraa i te mau melo o te tino na te feia e haamata ra. Mai te aha te rahi o te feia e au i te haavîraa uˈana e te hohoˈa peu hairiiri? Ua riro mai ïa ei imiraa moni ehia rahiraa miria dala marite.

E ohipa puai mau te mau hohoˈa haavîraa uˈana e peu hairiiri i nia i te oraraa o te feia e rave ino ra i te tamarii. Ua faˈi te hoê tane peu taatiraa hairiiri o tei taparahi pohe e pae tamaroa apî e o tei faautuahia e: “E mahu vau o tei au i te taati i te tamarii e ua faautuahia vau ei taata taparahi tamarii, e ua riro te mau hohoˈa peu hairiiri ei tumu rahi a topa ˈi vau.” Te faataa ra te orometua haapii o Berit Ås, no te haapiiraa tuatoru no Oslo i te ohipa ta te hohoˈa peu hairiiri no nia i te tamarii e faatupu: “Ua hape roa matou i te hopea o te mau matahiti 1960. Ua tiaturi matou e e nehenehe te mau hohoˈa peu hairiiri e mono i te mau ohipa iino i te pae taatiraa o te tino ma te haamâha i te hiaai o te feia rave hara i te pae taatiraa, e ua faaore matou i te mau opaniraa i nia i te peu hairiiri. I teie nei ua ite matou e ua hape roa matou: e haamana te hohoˈa peu hairiiri i te mau ohipa ino mai te hamani-ino-raa i te pae taatiraa e te taotoraa e to ˈna iho fetii. E nehenehe te taata rave hara e manaˈo e, ‘Ua nehenehe au e mataitai i te reira, e nehenehe mau â vau e rave roa i te reira.’”

No reira ïa e maraa ˈi te hinaaro faanavenave i te tino ia riro anaˈe to ˈna manaˈo i te hohoˈa peu hairiiri. Ei faahopearaa, e hinaaro ïa te tahi pae e faahepo aore ra e haavî uˈana ia noaa mai ia ratou te mau tamarii no ta ratou ohipa hairiiri, oia atoa te hamani-ino-raa i te pae taatiraa e te taparahi-pohe-raa.

Te vai ra te tahi atu â mau tumu e haruhia ˈi te tamarii. I te tahi mau fenua ua maraa te reira no te mau tupuraa ino i te pae faanavairaa faufaa. No te moni rahi e aufauhia ra e te mau utuafare ona tei haruhia ta ratou tamarii, e moemoe ïa te feia haru tamarii i te tamarii. I te mau matahiti atoa e rave rahi tamarii tei eiâhia e tei hoohia ˈtu i te mau pǔpǔ taata opuaraa ino i te pae faaamuraa i te tamarii e o tei faareva ia ratou i rapae au i te fenua.

O vai ma te tuhaa rahi tamarii o tei moe ê? Eaha te tupu mai i nia ia ratou? E tuatapapa na tumu parau toopiti i mua nei i te reira.

[Tumu parau tarenihia i te api 6]

E mau mirioni tamarii o te taiata haere ra

Ia au i te mau Nunaa amui, fatata ahuru mirioni tamarii, te rahiraa i roto i te mau fenua navai ore, tei faahepohia e taiata haere, e ua haruhia te rahiraa o ratou. Ua maraa teie ohipa ino i Afirika, i Asia, e i Marite Latino a maraa ˈi i te hoê â taime te feia ěê ratere. I te tahi mau vahi, i rotopu i te mau mirioni feia ratere, no te mau fenua ona iho â ra, fatata e piti i nia i te toru e “mau ratere o te rave ino i te tamarii i te pae taatiraa aore ra e imi i te hoê apiti i te pae taatiraa.” Te vai nei râ te hoê mahana haavaraa, i te mea e te mau ohipa ino a te taata “te vai noa nei râ . . . ma te maheu roa i mua i to ˈna mata, to tei haava mai ia tatou nei,” oia hoi te Atua ra o Iehova.—Hebera 4:13.

[Hohoˈa i te api 5]

E tupuraa riaria mau ia haru-anaˈe-hia te hoê tamarii

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono