VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g95 8/2 api 6-8
  • Ia haru anaˈe te mau metua i ta ratou iho tamarii

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia haru anaˈe te mau metua i ta ratou iho tamarii
  • A ara mai na! 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Te haavîraa uˈana i te feruriraa”
  • Te tahi atu mau tumu
  • Te haapaoraa i te tamarii—Te hoê manaˈo aifaito
    A ara mai na! 1997
  • A paruru i te maitai o ta outou tamarii
    A ara mai na! 1988
  • Te haapaoraa i te tamarii—Te faaroo e te ture
    A ara mai na! 1997
  • Na vai e haapao i te mau tamarii?
    A ara mai na! 1988
Ite hau atu â
A ara mai na! 1995
g95 8/2 api 6-8

Ia haru anaˈe te mau metua i ta ratou iho tamarii

I MURI aˈe i to ˈna tairi-uˈana-raahia e te rave-ino-raahia to ˈna mau manaˈo hohonu e mau matahiti ati te maoro e ta ˈna tane faaipoipo o tei faarue hoi ia ˈna no te tahi vahine apî i te pae hopea, ua titau o Cheryl i te hoê faataaraa.a I to te fare haavaraa faaueraa e na ˈna e haapao i ta ˈna mau tamarii, ua hoˈi mǎrû mai te hau e ua haamata o ˈna i te faanaho faahou i to ˈna oraraa—e tae roa ˈtu ai i te taˈiraa mai te niuniu paraparau i te hoê mahana. O ta ˈna ïa tane tahito. Ua parau mai oia e: “Mai te peu e e hinaaro oe e ite faahou i ta oe mau tamarii, e tia ia oe ia farii e faaipoipo faahou â taua! Ma te opanihia e hoˈi i to ratou ra metua vahine i muri aˈe i te avaˈe farereiraa e to ratou metua tane i roto i to ˈna fenua tumu, ua haruhia ïa te mau tamarii a Cheryl.

Ma te teimaha, ua papai o Cheryl i te Piha rahi a te mau Hau amui no Marite aita râ e vai ra te hoê ravea tei au i te ture ia faahoˈihia mai ta ˈna mau tamarii o te vai ra i roto i te tahi atu fenua. Ua manaˈo faahou oia e aita roa ˈtu e ravea mai ta ˈna hoi i ite aˈena i te roaraa o to ˈna mau matahiti ati. “Ua fatata hoê â huru,” o ta ˈna e faataa ra. “Aita roa ˈtu oe i ite e nahea ia tapea i te reira.”

“Te haavîraa uˈana i te feruriraa”

Ua faarirohia te haruraa te metua i ta ratou iho tamarii ei “ohipa mana rahi no te haavîraa uˈana i te feruriraa” tei ravehia i nia i te hoê metua e te hoê tamarii. Ua parau o Carolyn Zogg, raatira faatere o te taatiraa Imiraa i te tamarii no Marite no nia i teie feia haru e: “I te na reiraraa te tahoo ra te rahiraa o te mau metua, e te tahoo ra ratou ma te hoê huru raveraa ino roa e i roto i te hoê area tei mauiui ohie roa. O te area piri roa ïa i [te metua tei haapao i te tamarii ma tei au i te ture]—ta ratou hoi poe, ta ratou ïa tamarii. . . . Aita roa ˈtu ratou e manaˈo ra i te tamarii, te manaˈo ra ratou ia ratou anaˈe iho e i te tahooraa—te faautuaraa.”

Ia haru-anaˈe-hia te hoê tamarii eita te reira e faatupu noa mai i roto i te metua i te mau manaˈo hohonu mai te riri, te ereraa, te ravea ore, e te taiâ i te mau taime atoa râ e faaino ïa i te vai-maitai-raa o te mau manaˈo hohonu o te tamarii. I roto i te tahi mau tupuraa, e faahepohia te tamarii e tauiui noa i te vahi no te tapuni, ma te ape i te mau hoa rahi e ma te faaroo i te mau mea tano ore e te mau haavare no nia i te tahi atu metua. E nehenehe teie huru oraraa e faatupu e rave rahi mau mauiui rii mai te omaharaa i nia i te roˈi i te po, te taoto ore i te po, te tapiripiri rahi i te metua, te mǎtaˈuraa i te mau haamaramarama e te mau uputa, e te mehameha rahi. E tae noa ˈtu i ǒ te tamarii huru paari e nehenehe e faatupu mai i te inoino e te riri rahi.

I te mau Hau amui no Marite, ua hau atu i te 350000 tupuraa i te matahiti hoê, i reira te hoê metua e rave ai i te hoê tamarii ma te ofati i te faaueraa a te haavaraa aore ra eita e faahoˈi i te tamarii i te taime faataahia. I roto hau atu i te 100000 o teie mau tupuraa, e hunahia te tamarii e te hoê melo o te utuafare ma te opua e tapea tamau ia ˈna i te tahi atu metua. E faarevahia te tahi pae i rapae au i te hau aore ra i rapae au i te fenua iho.

Te tahi atu mau tumu

I te mau taime atoa o te hinaaro anei e faahau aore ra e tahoo o tei turai i te mau metua ia haru i ta ratou iho tamarii? Te faataa ra o Michael Knipfing no te taatiraa Imiraa i te tamarii no Marite e e mǎtaˈu te tahi mau metua e eita e noaa ia ratou te haapaoraa i te tamarii i to ratou hoa faaipoipo tahito e “na roto i te riaria e ohipa ratou hou te faaotiraa.” Aore ra ua faataahia e na vai e haapao i te tamarii e e tamau noa te tahi atu metua i te ore e farii i te tiaraa o te tahi atu metua ia farerei i te tamarii, e tupu mai ïa te inoino. Te faataa ra o Knipfing e: “Ahiri e te here ra oe i ta oe tamarii e eita oe e nehenehe e ite ia ˈna, e manaˈo ïa oe e aita ˈtu ïa e ravea faahou maoti te haruraa i te tamarii e ia horo ê.”

Te parau atoa ra oia e ‘aita te rahiraa o te taata e taa ra i te mau faahopearaa o te haruraa i te tamarii. Aita ratou e taa ra e e fifihia ratou i te imiraa i te hoê ohipa. Ua piahia te mau parau haamanahia no te tapea ia ratou. Te manaˈo ra ratou e teie fifi tei rotopu noa ïa ia ratou e te tahi atu metua. Aita ratou e taa ra e e tuhaa atoa ta te mau mutoi. E piti auvaha ture te titauhia maoti i te hoê anaˈe iho no te mea i teie nei e tia ia ratou ia faaruru i te utua taata rave hara e te fifi atoa i te pae tivila, oia hoi na vai e haapao i te tamarii.’

E nehenehe te tahi mau metua e manaˈo e te hamani-ino-hia ra ta ratou tamarii e te tahi atu metua. Ia ore anaˈe te haavaraa e faaoti oioi, e nehenehe paha ïa te hoê metua ahoaho roa e ohipa noa ˈtu eaha te mau faahopearaa. Ua itehia te reira no nia ia Hilary Morgan e pae matahiti te paari. Ua horoa te taote i te pae feruriraa no nia i te tamarii e e tia ia faaorehia te mau farereiraa i rotopu ia Hilary e to ˈna metua tane, ma te faahiti i te papuraa o te peu ino e ravehia ra “ma te maramarama e te taa-maitai-hia.” Ua faaoti râ te haavaraa e e ere i te mea papu te peu ino ma te faatia i te mau farereiraa hiˈopoa-ore-hia. Ma te ofati i te ture ua huna te taote ra o Elizabeth Morgan, te metua vahine o Hilary, i ta ˈna tamahine. E turu te huiraatira i teie huru metua tei haru i ta ˈna tamarii e o tei horo ê no te paruru ia ˈna.

No Elizabeth Morgan, ua erehia o ˈna i to ˈna toroa taote tâpû, ua mau oia e piti matahiti i roto i te fare tapearaa, e ua naeahia ia ˈna e 15 mirioni dala marite tarahu no te taote e te haavaraa. Ua faataa oia i te U.S.News & World Report e: “Te parau ra te feia ite e ahiri aita vau i tapea i teie peu ino e ino-tamau-hia ïa te upoo o ta ˈu tamahine i teie nei. . . . E tia ia ˈu ia rave i te ohipa ta te haavaraa i patoi i te rave: Te faaoraraa i ta ˈu tamahine.”

E parau mau te ohipa i tapaohia e te feia maimi o Greif tane e o Hegar vahine no nia i te haruraa te mau metua i ta ratou iho tamarii: “E mau tupuraa ua rau te huru, mai te hoê apoo pape hohonu te huru, o tei taa ê rii ia hiˈohia na te tahi atu pae; i te mau taime atoa e hiˈohia ˈi te pape o te tahi mea apî ïa te itehia mai.”—Ia haru anaˈe te mau metua i ta ratou iho tamarii—Te mau utuafare i muri i te mau upoo parau a te vea (beretane).

Hau atu i te mau tamarii tei haruhia e te hoê metua aore ra te hoê taata ěê, e mau mirioni â mau tamarii o tei moe roa i te mau vahi atoa—te tamarii o tei faaruehia e te mau tamarii o tei horo ê. O vai teie mau tamarii, e eaha te tupu mai i nia iho ia ratou?

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia te iˈoa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono