Te rave-ino-raa e te tapihooraa i te tamarii i te pae taatiraa—E fifi na te ao atoa nei
NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I TUETE
Te aueue nei te totaiete taata nei i mua i te hoê huru hamani-ino-raa tamarii hairiiri mau, tei naeahia i te hoê faito e te hoê huru tei ore i ite-mau-hia e tae roa mai i te mau matahiti hopea nei. No te imi i te tahi mau ravea, ua tairuru mai te mau tia no 130 nunaa i Stockholm, i Tuete, i roto i te Apooraa matamua na te ao nei no te aro i te rave-ino-raa e te tapihooraa i te tamarii i te pae taatiraa. Ua tae atoa ˈtu te papai vea a A ara mai na! i Tuete, i teie apooraa.
I TE 14raa o to ˈna matahiti, ua faatianianihia o Magdalen i te hoê ohipa “farii manihini” i te hoê fare inuraa pia i Manille, i Philipino. I te parau mau râ, ta ˈna ohipa, o te aratairaa ïa i te mau tane i roto i te hoê piha iti i reira oia e tatara ˈi i to ˈna ahu ia nehenehe ratou e rave i te mau peu taatiraa i nia ia ˈna—i te faito 15 tane i te po hoê, e 30 i te Mahana maa. I te tahi mau taime, ia parau anaˈe o Magdalen e eita ta ˈna e nehenehe faahou, e faahepo mai na to ˈna paoti ohipa ia ˈna ia tamau â. E pinepine oia i te faaoti i te hora maha i te aahiata, ma te rohirohi roa, te hepohepo, e te oto.
E tamaiti otare o Sareoun e ora na na nia i te purumu i Phnom Penh, i Cambodge. E maˈi purumu syphilis to ˈna e ua matauhia o ˈna no ta ˈna ‘ohipa ôri’ [oia hoi, taotoraa] e te mau ratere. Ua horoahia mai no ˈna te hoê vahi faaearaa i roto i te hoê hiero, e i reira, na te hoê tane e monahi oia na mua ˈˈe, e ‘haapao’ na ia ˈna. Tera râ, ua mafera teie tane ia Sareoun e ua hoo atu ia ˈna ia taoto oia i te mau ratere. I te vavahiraahia te vahi faaearaa o Sareoun i taua hiero ra, ua faaea ˈtura oia i pihai iho i to ˈna metua vahine fetii, tera râ, e faahepohia na oia e tia na te purumu e rave i te ohipa taiata.
E piti anaˈe hiˈoraa teie no te fifi riaria mau i tuatapapahia i te matahiti i mairi nei, i roto i te Apooraa na te ao nei no te aro i te rave-ino-raa e te tapihooraa i te tamarii i te pae taatiraa. Eaha te rahi o teie peu? Tau hanere tausani tamarii te rave-ino-hia nei—te parau nei vetahi, tau mirioni. Ua faataa poto mai te hoê tia i te fifi: “E hoohia mai e e hoohia ˈtu te mau tamarii ei mau taoˈa taatiraa e tapihoo. Te hoohia nei ratou i roto e i rapaeau atu i te mau fenua, mai te tahi taoˈa hoo huna, te tapeahia nei ratou i roto i te mau fare taiataraa e te faahepohia nei ratou ia horoa ia ratou na te feia mafera e rave rahi.”
I roto i ta ˈna omuaraa parau i te tairururaa, ua faahohoˈa te faatere hau nui no Tuete, o Göran Persson, i teie rave-ino-raa, mai “te hara haavî roa ˈˈe, te taehae roa ˈˈe e te hairiiri mau.” Ua parau te hoê tia a te mau Nunaa Amui e, “e hamani-ino-raa teie i te tamarii na te mau pae atoa . . . , e mea faufau roa e o te ofatiraa hairiiri roa ˈˈe teie i te mau tiaraa taata.” E rave rahi manaˈo hae no nia i te rave-ino-raa e te tapihooraa i te tamarii i te pae taatiraa, mai teie te huru i faaitehia mai, o tei orerohia mai na nia mai i te tahua i te roaraa o te apooraa, a tuatapapahia ˈi te faito, te huru, te mau tumu, e te mau faahopearaa o teie ohipa.
“To ˈna faito, ua na nia ˈtu ïa i te mau otia fenua, to ˈna mana, ua na nia ˈtu ïa i te mau ui,” o ta te hoê parau papai ïa e faaite ra. Te na ô ra te tahi e: “Te manaˈohia ra e, 1 mirioni tamarii te faaôhia nei i roto i te matete o te taiata tei opanihia e te ture e tei ona e rave rahi miria dala marite, i te mau matahiti atoa.” Eaha te faahopearaa? “Te tumâhia nei te tura o te mau tamarii, to ratou tiaraa taata, e to ratou faatura ia ratou iho, e te haapohehia nei to ratou tiaturi ia vetahi ê. Te faainohia nei to ratou oraora-maitai-raa i te pae tino e i te pae no te here, te ofatihia nei to ratou mau tiaraa, e te haamǎtaˈuhia nei to ratou oraraa a muri atu.”
Vetahi mau tumu
Eaha vetahi mau tumu o te parare-taue-raa o teie fifi? Ua parauhia e “te turaihia nei [vetahi mau tamarii] ia taiata na te mau huru tupuraa, ei ravea no te ora mai na nia i te purumu, no te tauturu i to ratou utuafare, aore ra no te hoo mai i te ahu e te maa. Te hema nei vetahi i te faatianianiraa tamau e faaite ra i te feia ona na roto i te ravea haapurororaa.” Area vetahi ra, te haru-huna-hia nei ratou e te faahepohia nei ratou ia taiata. Ua faahiti-atoa-hia vetahi mau tumu mai te ore-oioi-raa te mau faufaa morare na te mau vahi atoa, e tae noa ˈtu te parareraa o te tiaturi ore.
E rave rahi tamahine e tamaroa teie e faaô nei i roto i te matete o te taiata, no te mea ua hamani-ino-hia ratou na to ratou fetii—na te haavîraa uˈana e te taatiraa fetii piri, i faahepo ia ratou ia horo e ia ora na nia i te purumu. I reira, te vai ra ïa te atâtaraa e ia hamani-ino-hia ratou na te feia mafera tamarii e vetahi atu feia, e tae noa ˈtu hoi, ia au i tei itehia na, na te tahi mau mutoi. Te faatia ra te hoê tumu parau no nia i teie fifi, Tamarii tarahu (Beretane), i te aamu o Katia, e tamahine iti oia e ono matahiti, no Beresilia. Ua tapeahia oia na te hoê mutoi, o tei faahepo ia ˈna e rave i te tahi mau peu faufau, e ua faariaria maira oia ia Katia e haapohe i to ˈna utuafare, ia faaite noa ˈtu oia i te ohipa i tupu i to ˈna raatira. I te mahana i muri iho, ua hoˈi maira oia e e pae tane ê atu, e ua hinaaro pauroa ratou e ia rave â o Katia i taua mau peu taatiraa ra no ratou.
Ua parau te Tia hau no te mau Tamarii, e faanahonahoraa Tuete teie, i te mau tia e: “I te raveraahia te mau maimiraa no nia i te mau tumu o te taiataraa tamarii, aita e feaaraa e, o te ratereraa [taiata] te hoê o te mau tumu matamua.” Ua faaite te hoê tumu parau e: “Ua taaihia te maraaraa taue o te taiataraa tamarii i roto i na matahiti hoê ahuru i mairi aˈenei, i te ohipa tapihoo ratere. O te taiataraa tamarii te peu faaanaanataeraa apî roa ˈˈe na te mau ratere e pûpûhia nei i roto i te mau fenua ravai ore.” No “te mau tere taiata” a te feia no Europa, Marite, Tapone, e vetahi atu mau fenua, te imi-rahi-hia nei te mau tamarii taiata na te ao nei. Ua faaohipa te hoê taiete manureva Europa i te hohoˈa o te hoê tamarii tei ineine no te taatiraa, no te faatianiani i te mau tere taiata. Te faanaho nei te mau pu faaineine tere, i te mau tere taiata na te mau tausani taata i te mau matahiti atoa.
Oia atoa, i roto i te mau tumu e rave rahi, te vai ra te faatianianiraa na te ao nei no te matete o te taiata e te tamarii, na roto i te arai o te mau ravea aravihi apî. Te parauhia ra e, o te Internet, e faanahonahoraa roro uira teie, tuatihia e te tahi atu mau ravea roro uira aravihi apî, te pu hohoˈa faufau rahi roa ˈˈe. Ua faaohie atoa te mau ravea taviri hohoˈa video mâmâ roa, i te taviriraa i te mau hohoˈa faufau e te tamarii.
O vai te feia rave ino?
E rave rahi o te mau taata paari e hamani ino nei i te tamarii i te pae taatiraa, e feia mafera tamarii ïa ratou. E hiaai faufau to te taata mafera tamarii e taati e te tamarii. Ia au i te Tia hau no te mau Tamarii no Tuete, “e ere noa ratou i te mau ruau, hohoˈa haapaoraa ore, e pereue faarari to ratou, aore ra e feia haavî. Te taata mafera tamarii matauhia, e taata ïa tei haere i te haapiiraa teitei, aita i ruau roa, e mea pinepine oia i te ohipa e te mau tamarii na nia i to ˈna tiaraa orometua haapii, taote, rave ohipa turuutaa aore ra perepitero.”
Ua faahiti te pǔpǔ no Tuete i te hiˈoraa o Rosario, te hoê tamahine Philipino 12 matahiti, o tei maferahia na te hoê ratere taiata, e taote oia no Auteteria. Ua pohe o Rosario na roto i teie maferaraa.
Teie ta Carol Bellamy, raatira no te UNICEF (Afata a te mau Nunaa Amui no te Tamarii) i Genève, i parau no nia i teie tamahine Philipino 12 matahiti: “E mea pinepine, na te mau taata paari iho, tei roto i to ratou rima te aupururaa e te parururaa i te tamarii, e faatia nei e e rave hua nei i teie peu tia ore roa. E mau orometua haapii ïa, e mau taote, e mau mutoi, e mau taata politita, e e mau ekalesiatiko, o te faaohipa nei i to ratou tiaraa e to ratou mana no te rave ino i te tamarii i te pae taatiraa.”
E hopoia atoa ta te haapaoraa
Ua parau te hoê tia a te Ekalesia Katolika Roma i te apooraa no Stockholm e, o te rave-ino-raa i te tamarii te “hara hau roa ˈˈe i te faufau” e e “faahopearaa no te tioiraa hohonu e te toparaa o te mau faufaa.” Teie râ, ua fifi-rahi-hia te Ekalesia Katolika na roto i teie mau peu i rotopu iho i ta ˈna mau ekalesiatiko.
I roto i te vea Newsweek o te 16 no Atete 1993, ua faatia te hoê tumu parau, “Mau perepitero e te hamani-ino-raa,” i “te ohipa faufau ino roa ˈˈe a te ekalesiatiko i roto i te aamu no teie nei tau a te Ekalesia Katolika Marite.” Te na ô ra oia e: “Ua parihia tau 400 perepitero mai te matahiti 1982 mai â, te parau nei râ vetahi tia ekalesia e e 2 500 roa paha perepitero tei hamani ino i te mau tamarii aore ra i te mau taurearea i te pae taatiraa. . . . Taa ê atu i te mau haamâuˈaraa moni, ua roo-atoa-hia te ekalesia i te haama rahi na roto i teie ohipa faufau—e ua erehia oia i te tahi tuhaa o to ˈna mana morare.” Tei roto vetahi atu mau haapaoraa o te ao nei i te hoê â huru tupuraa.
Ua faatia o Ray Wyre, e taata tuatapapa ohipa ino i te pae taatiraa no te fenua Beretane mai, i mua i te apooraa no Stockholm, i te parau no e piti tamaroa o tei maferahia ma te ino mau na te hoê perepitero. I teie nei, te faatere nei te hoê o teie nau tamaroa i te hoê pu tautururaa i te feia i hamani-ino-hia e te mau perepitero, area te tahi ra, ua riro mai oia iho ei taata mafera.
Ua faatia o Mettanando Bhikkhu, e taata ite no Tailane, e faaroo Bouddha ta ˈna e, “o te tahi mau peu faaroo Bouddha atoa te tahi tumu e hoohia ˈi e e maferahia ˈi te mau tamarii i Tailane, i roto e rave rau tuhaa. I roto i te mau oire iti no Tailane, ua fanaˈo te mau monahi i te tahi mau taime, i te moni i aufauhia i te huiraatira na te mau tamarii i faahepohia e taiata.”
Eaha te ravea?
Ua ani te Orometua ra o Julia O’Connell Davidson, no te Fare haapiiraa tuatoru Leicester i te fenua Beretane, i te apooraa, ia faahapa i te mau parau ta te feia rave ino tamarii e faahiti nei no te faatia i to ratou haerea. Mea pinepine te feia hamani ino i te faahiti i tei parauhia na, e hiaai faufau to te tamarii i te pae taatiraa e to ratou haerea morare tia ore, ma te faahua parau e ua vai aˈena te faufau e te ino i roto i te tamarii. Te faahiti nei vetahi atu feia rave ino tamarii i teie parau hape e te haavare e, aita e ino e noaa mai na roto i ta ratou mau ohipa, e ua maitaihia te tamarii.
Ua faahiti te hoê pǔpǔ e aro nei i te ratereraa taiata, i te tahi ravea arairaa na roto i te haamaramaramaraa i te tamarii i te fare haapiiraa. Hau atu, e tia ia faataehia i te feia ratere te mau parau faahaparaa i te rave-ino-raa e te tapihooraa i te tamarii i te pae taatiraa, i roto i te tere taatoa—na mua ˈˈe te revaraa, i roto i te tere, e i te tapaeraa.
No nia i te mau ravea haapurororaa apî, ua ani te hoê pǔpǔ e ia horoahia na te mau nunaa te mau aveia no te faaoreraa i te mau ravea atoa no te rave-ino-raa e te tapihooraa i te tamarii i te pae taatiraa. Ua ferurihia e haamau i te hoê pu otahi no te ao nei, e tiaau i te mau ohipa i roto i teie nei tuhaa. Ua ani te tahi atu pǔpǔ e ia faarirohia te mau hohoˈa faufau e te tamarii, na roto i te matini roro uira e te faturaa i te tahi mau taoˈa faufau e te tamarii, ei mau hara i roto i te mau fenua atoa, e ia faautuahia te reira e te ture.
Eaha ta te mau metua e nehenehe e rave? Ua faaitoito te hoê pǔpǔ e haapao ra i te tuhaa a te ravea haapurororaa, e ia rave te mau metua i te hopoia no te parururaa i ta ratou mau tamarii. Te na ô ra oia e: “E nehenehe te mau metua, eiaha noa e aratai i te mau tamarii e paari noa ˈtu ai ratou e e haamata ˈtu ai i te faaohipa i te ravea haapurororaa, e horoa atoa râ i te mau tatararaa tapiri e te mau haamaramaramaraa huru rau atoa, no te patoi atu i te mana o te ravea haapurororaa e no te tauturu i te tamarii ia paari ma te maramarama i te mau ohipa.”
Ua haamatara te hoê porotarama tele Tuete no nia i te apooraa, i te faufaaraa no te mau metua ia ara maitai aˈe i nia i ta ratou mau tamarii e ia faaara ia ratou i te mau tupuraa atâta. Te na ô atoa ra râ oia e: “Eiaha râ e parau noa ˈtu i te tamarii ia ara ‘i tera mau ruau faufau,’ no te mea e manaˈo te tamarii e . . . e tia noa ia ratou ia ara i te mau tane ruau, hohoˈa haapaoraa ore inaha, te taata e rave nei i teie mau ohipa iino, e taata paha e ahu mutoi aore ra e ahu faanehenehe maitai to ˈna. No reira, a parau atu ia ratou ia ara i te feia matau ore o te anaanatae mai ia ratou ma te huru ê.” Parau mau, e tia atoa ia faaara i te tamarii—e ia faaitoito ia ratou ia faaite i te taata paari e mana to ratou—i te taata atoa e faahiti mai i te tahi parau faahinaaro tano ore, noa ˈtu e e taata matau.
Te ravea hoê roa
Te mea tei ore i naeahia i te apooraa no Stockholm ia faataa, oia hoi nafea ia faaore i te mau tumu o te rave-ino-raa e te tapihooraa i te tamarii i te pae taatiraa. Teie hoi vetahi mau tumu te tia ia faaorehia, te ore-oioi-raa te mau faufaa morare na te mau vahi atoa; te maraaraa o te miimii e te hiaai no te mau mea materia; te faatura ore e rahi noa ˈtura i te mau ture i haamauhia no te paruru i te taata i te parau-tia ore; te maraaraa o te haapao ore i te maitairaa, te tura, e te oraraa o vetahi ê; te topa-oioi-raa o te utuafare; te parareraa o te veve no te rahi-roa-raa te huiraatira, te ereraa i te ohipa, te oraraa oire, e te haereraa i te vahi ê; te maraaraa o te au-ore-raa i te feia ěê e te feia i horo ê i to ratou fenua; te rahi-noa-raa o te hamaniraa e te hooraa i te raau taero; e te mau manaˈo, te mau raveraa, e te mau peu tutuu faaroo tia ore.
Noa ˈtu e e ohipa hairiiri te rave-ino-raa e te tapihooraa i te tamarii i te pae taatiraa, aita te feia e taio maite nei i te Bibilia e maere nei i teie ohipa ino. No te aha? No te mea e te ora nei tatou i te tau ta te Bibilia e parau ra “te mau mahana hopea” e, ia au i te Parau a te Atua, e “mau tau atâta fifi ia faaruru atu” teie. (Timoteo 2, 3:1-5, 13, MN) E maere anei ïa tatou mai te peu e ua haere noa ˈtu te morare i te inoraa?
Teie râ, te faahiti ra te Bibilia i te ravea hoê roa no te faatitiaifaro i te mau fifi rahi o te ao nei—e tamâraa rahi e ravehia e te Atua Puai hope. Fatata roa, e faaite mai oia i to ˈna puai e e tatara oia mai nia ˈtu i te fenua nei, i te feia atoa o te ore e auraro nei i ta ˈna mau faaueraa tumu e i ta ˈna mau ture tia: “Na te feia piˈo ore hoi e parahi i te fenua, e te feia parau-tia te haapapuhia i reira; e tâpû-ê-hia ra te paieti ore i te fenua nei, e te feia i rave i te hara ra, e taihitumuhia ïa.”—Maseli 2:21, 22; Tesalonia 2, 1:6-9.
Te feia “e tâpû-ê-hia,” o te feia atoa ïa e faariro nei i te tamarii ei tamarii taiata, e e faahema nei i te taata ia rave ino i te tamarii. Te na ô ra te Parau a te Atua e: “E ore te taiata . . . te faaturi . . . te paia [te tane e taoto i te tane aore ra, te tane e taoto i te tamaroa] . . . e parahi i te basileia o te Atua.” (Korinetia 1, 6:9, 10) Te na ô atoa ra oia e “te feia faufau . . . e te faaturi,” e faautuahia ratou i “te piti o te pohe”—te haamouraa mure ore.—Apokalupo 21:8.
E tamâ te Atua i te fenua e e haamau oia i te hoê faanahoraa o te mau mea apî e te tia roa, “te raˈi apî e te fenua apî.” (Petero 2, 3:13) I reira, i roto i taua ao apî ra e haamauhia e ana, e ore roa te feia viivii e te faufau e faaino faahou i te feia hapa ore. E e ore roa te taata hapa ore e mǎtaˈu e ia hamani-ino-hia oia inaha, “aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou.”—Mika 4:4.
[Parau iti faaôhia i te api 12]
‘Te hara taehae roa ˈˈe e te hairiiri mau.’—Faatere hau nui no Tuete
[Parau iti faaôhia i te api 13]
“I te mau hebedoma atoa, 10 mirioni e tae atu i te 12 mirioni tane e haere nei i te mau tamahine taiata ra.”—The Economist, Lonedona
[Parau iti faaôhia i te api 14]
O te ratereraa taiata te hoê tumu matamua e rave-ino-hia ˈi te tamarii i roto i te mau fenua ravai ore
[Tumu parau tarenihia i te api 13]
Ratereraa taiata—No te aha?
(Vetahi mau tumu no reira te mau ratere e taoto ai i te tamarii)
(1) No te mea aita oia i matauhia i te fenua ê, e manaˈo te ratere e aita e tumu totiale e tapeapea ra ia ˈna mai i to ˈna ra fenua
(2) No te iti o to ratou ite aore ra to ratou taa ore i te reo o taua fenua ê ra, e manaˈo hape noa te mau ratere e e peu fariihia te aufauraa no te taoto i te hoê tamarii, aore ra e ravea te reira no te tauturu i te mau tamarii veve
(3) Na te mau manaˈo hiˈo ino i te nunaa ê e aratai i te mau ratere ia rave ino i te feia ta ratou e manaˈo ra e e feia haehaa aˈe ia ratou
(4) E manaˈo te mau ratere e e feia moni roa ratou ia ite ratou e mea mâmâ roa te ohipa taiata i roto i te mau fenua ravai ore
[Tumu parau tarenihia i te api 15]
E fifi na te ao atoa nei
(Teie vetahi mau numera manaˈohia no ǒ mai i te tahi mau faatereraa e vetahi atu mau faanahonahoraa)
Beresilia: 250 000 tiahapa tamarii taiata
Colombia: Ua tataipae te numera o te mau tamarii e rave-ino-hia nei i te pae taatiraa na nia i te mau purumu no Bogota, i na matahiti e hitu i mairi aˈenei
Europa Hitia o te râ: 100 000 tamarii na nia i te purumu. E rave rahi te tonohia nei i te mau fare taiataraa no Europa Tooa o te râ
Hau Amui no Marite: Te faahiti ra te mau tia mana hau atu i te 100 000 tamarii i roto i te ohipa taiata
Inidia: 400 000 tamarii to roto i te matete o te taiata
Kanada: E mau tausani taurearea tamahine e faahepohia nei ia taiata na te mau faanahoraa tararo
Mozambique: Ua pari te mau pu tauturu i te mau nuu a te mau Nunaa Amui i te rave-ino-raa e te tapihooraa i te tamarii i te pae taatiraa
Myanmar: 10 000 tamahine e mau vahine te hopoihia nei i te mau fare taiataraa i Tailane i te mau matahiti atoa
Philipino: 40 000 tamarii i roto i te ohipa taiata
Sri Lanka: 10 000 tamarii mai te 6 e tae atu i te 14 matahiti tei faatîtîhia i roto i te mau fare taiataraa e e 5 000 mai te 10 e tae atu i te 18 matahiti te rave nei i teie ohipa i to ratou aˈe pae, i roto i te mau hotela na te mau ratere
Tailane: 300 000 tamarii i roto i te ohipa taiata
Taina: Mai te 200 000 e tae atu i te 500 000 tamarii taiata. I roto i te mau matahiti i mairi aˈenei, tau 5 000 tamahine Tinito tei hopoihia i rapae i te fenua e tei hoohia ei mau tamahine taiata i Myanmar
Taïwan: 30 000 tamarii i roto i te ohipa taiata