Te mau mitionare—Tavini no te maramarama aore ra no te poiri?—Tuhaa 5
Te hoê poroi apî no te hoê Ao Apî
UA PIIHIA te Afa Tooa o te râ na mua ˈˈe te Ao Apî i te omuaraa o te senekele 16. I to Colomb “iteraa” i te reira i te matahiti 1492, ua ite atoa o ˈna e ua ora aˈena te mau taata i reira e tau hanere matahiti i te maoro. No reira no te taime matamua, ua haafaahiahia te feia tumu no Marite i te haapaoraa e faahua kerisetiano ra. Eaha te auraa o te reira no te Ao Apî?
Mai te mau senekele mai â, fatata na te Ekalesia katolika e faatere ra i te oraraa taatoa o te mau taata no Europa. Ua haamau hoi i te mau faaueraa e ua horoa i te mau ture fatata i roto i te mau tuhaa atoa a te tutavaraa a te taata, e te faatereraa atoa. Ua tae atoa teie rave-amui-raa a te Ekalesia e te Hau, te faufaa tei faatupu i te mau tamaˈi faaroo, i te faatere i te Ao Apî.
Te papai ra o Sidney H. Rooy no te Educación Teológica i Buenos Aires e i te hopea o te senekele 15, ua tiaturi papu te mau arii Paniora e “ua riro te faatereraa huiarii Paniora ei mauhaa maitihia e te Atua no te ora o te Ao Apî.” Ua tapao te toroa pâpa i te hoê reni apatoerau-apatoa feruri-noa-hia i Ataranitita ma te faataa ê i te mau tiaraa o te iteraa i rotopu i te mau fenua Paniora e Potiti. I te matahiti 1494 ua tarima nau hau faatere e piti i te hoê parau faaau o tei faanuu i te reni i te pae tooa o te râ roa. No reira, a tamau noa ˈi te fenua Paniora i te faatere i te rahiraa o te mau tuhaa o Marite no Ropu e Apatoa, ua faanuu ïa te fenua Potiti i Beresilia, mai te pae miti hitia o te râ e tae atu i te pae hitia o te râ o te otia o te reni to ˈna aano. Ia au ia Rooy, ua faaohipa nau fenua e piti ra i te ture a te pâpa no te faataa e “ua apitihia te tiaraa e fatu i te mau fenua i te hopoia e poro i te mau taata tumu.”
Te haruraa i te Ao Apî
Ua apeehia o Colomb i roto i te pitiraa o to ˈna tere i te matahiti 1493 e te hoê pǔpǔ monahi maiti-taa-ê-hia no te faataui i te faaroo a te feia tumu. Mai reira mai, ua ohipa amui te feia haru fenua no Europa e te mau perepitero mitionare no te haru i te Ao Apî.
I te matahiti 1519, ua tae roa o Hernán Cortés i te fenua tei matauhia i teie mahana te Mexico apeehia e te hoê ekalesiatiko e te tahi atu mau perepitero. I roto e 50 matahiti, ua maraa te numera o te mau mitionare e 800. E 350 ê atu to Peru, i reira o Francisco Pizarro te tapaeraa i te matahiti 1531.
Ua horoa te mau rata tarimahia e te hoê tapao e te pâpa tei matara i te matahiti 1493 no te mau mana faatere, te parau faatia i te pae morare no ta ratou ohipa haruraa. Ua manaˈo ratou e e nehenehe ratou e tiaturi i nia i te tauturu a te Atua no te mea ua manaˈo ratou e o te haruraa fenua to ˈna hinaaro. Ua turu te feia toroa a te hau, no te haamauruuru, no te horoa te tiamâraa o te faanahoraa haru fenua. Inaha, ua arue te Jésuite ra o António Vieira o te senekele 17, fanauhia i Potiti ua paari râ o ˈna i Beresilia, i te haruraa fenua, ma te parau e ahiri aita te reira eita ïa te pororaa e manuïa.
Aita te mau mitionare i ite noa ˈˈe i te hoê mea hape i roto i te faaohiparaa i te haruraa fenua ei mauhaa no te haaparare i ta ratou haapaoraa. Ua faariro râ te reira ia ratou ei tuhaa rahi o te ao nei o ta Iesu i parau i ta ˈna mau pǐpǐ ia faaatea ê mai.—Ioane 17:16.
Te tauiraa i te faaroo
Ua haamata te mau mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano na mua, ia au ia Rooy, “e faaore i te mau peu tahito e te rahiraa o te mau orureraa hau i rapae au i te haapaoraa Inidia.” Ua parau faahou oia e: “Noa ˈtu e ua faaohipa-noa-hia te faaheporaa ia titauhia, e rave rahi Inidia tei taui te faaroo na roto i te mau ravea hau i roto i te raveraa ohie a te mau perepitero.”
Parau mau, ua tiaturi te tahi mau mitionare e ere te faaheporaa i te mea tia mau. Ei hiˈoraa, aita te mitionare paniora Dominicain e perepitero ra o Bartolomé de Las Casas i mauruuru i te mau ravea iino mau tei faaohipahia. Ua tamau oia i te ani i te hau faatere i Paniora no te mau Inidia, no reira te hau faatere i horoa ˈi no ˈna te tiaraa “Taata turu i te mau Inidia.” Ua farerei râ ta ˈna mau tutavaraa i te tahi mau patoiraa huru rau. Ua pii vetahi ia ˈna e faehau faaroo, e peropheta, e tavini a te Atua, e e ite orama; area vetahi ra e taata hoo, e maamaa, e huanane, e e taata tei na mua ˈˈe ia Marx.
Ua faaruehia te manaˈo e faaore i te mau peu tahito i muri iho. I te hoê taime, ua faahepohia te feia tumu ia farii ia piihia ratou e mau kerisetiano, ua faatiahia ratou ia tapea noa i ta ratou mau tiaturiraa e mau peu etene. No reira, te parau ra te buka ra Man, Myth & Magic e: “I roto e rave rahi mau oroa kerisetiano i rotopu i te mau Inidia Sierra no Peru, te vai ra te mau peu o te mau tiaturiraa Inca tei haamoehia.” Te faataa ra te buka The Cambridge History of Latin America e ua rave te mau Inidia no Mexico no roto mai i te kerisetianoraa hape i “taua mau tuhaa ra tano maitai no to ratou iho mau hinaaro i te pae varua e te mau oroa huru ê e ua anoi e te tahi atu mau tuhaa o ta ratou faaroo a te mau tupuna.”
Oia mau, tau hanere tausani Marite Tumu tei bapetizohia. E ere râ te faaheporaa a te “kerisetianoraa hape” i te mea papu maitai. Mea iti te taime tei horoahia no te haapii ia ratou te niu o te kerisetianoraa hape i nia e patu ai i te hoê faaroo paari. Te tapao ra te buka The Cambridge History of Latin America e: “Ua itehia ma te peapea e te tamau noa ra te mau Inidia tei farii i te faaroo apî ma te aau tae i te haamori i ta ratou mau idolo tahito ma te omoe.” Inaha, ia au i tei parauhia, ua tuu te tahi mau Inidia i te mau idolo etene i muri mai i te mau fata tei piihia “kerisetiano” ia ore anaˈe te “Atua kerisetiano” e pahono. Ua faarue maine atoa ratou i te mau huru haerea haamauhia mea maoro i teie nei mai te faaipoiporaa e e rave rahi mau vahine aore ra tane.
Aita te mau faatere o te haapaoraa katolika roma i ohipa mai tei tiaihia e te mau mitionare parauhia “kerisetiano” ia rave. Mea pinepine te mau peapea i te tupu i rotopu i te mau faatere. Ua faaino-pinepine-hia iho â râ te mau Jésuites no ta ratou mau faanahoraa e mau ohipa. Inaha, i te matahiti 1759 ua tiavaruhia ratou mai Beresilia mai.
Aita te taeraa mai o te mau mitionare porotetani i taui rahi roa i te mau mea. A maraa noa ˈi te numera o te mau mitionare, ua rahi atoa te amahamaharaa o te faaroo parauhia kerisetianoraa. Ua faahapa te mau Katolika e na te mau Porotetani i haru i te fenua; ua faahapa te mau Porotetani e na te mau Katolika i haaparare i te mau tiaturiraa etene e o ratou te tumu i veve ai te mau taata. E parau mau teie mau faahaparaa. Aita te mau mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano, te mau Katolika e te mau Porotetani, i pee i te hiˈoraa o Iesu.
Na roto i te Ao Apî, ia au i The Encyclopedia of Religion, “ua parare roa te tauiraa i te faaroo mai te hoê mauhaa haruraa fenua a te mau faatereraa Paniora, Farani, e Beretane.” A faatere rahi noa ˈi te mau fenua Paniora e Potiti i nia ia Marite Latino, ua faaô rahi ïa te mau fenua Farani e Beretane i roto i te mea tei riro mai i muri iho te mau Hau Amui no Marite e Kanada.a
Mai taua mau mitionare ra i Marite Latino, ua haamau te mau mitionare no Farani e Beretane i te mau ture matamua e ua faaô i roto i te mau ohipa politita. No reira, te tapao ra The Encyclopedia of Religion, e “no te piri o te fenua Farani ia Kanada, ua manuïa rahi aˈe te mau mitionare i te faariro i te mau inidia ei feia taiva ore i te fenua Farani i te taui i ta ratou faaroo.”
No te Atua aore ra no te Auro?
E parau mai paha vetahi e “o te haaparareraa i te basileia o te Atua te fa” a te feia haru fenua matamua. Hau atu râ i te mea mau, te parau ra te buka ra The Cambridge History of Latin America e: “Hau atu â, ua titau ratou i te auro.” Ua manaˈohia e i te hoê taime “ua haaputu” te mau Inidia tei taui te faaroo “e rave rahi auro ma te tanotano noa.”
No reira, ua farii te tahi mau mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano ia faaohipahia ratou iho ei mauhaa no te mau taata e mau hinaaro iino to ratou. O Bartolomé de Las Casas te hoê o te mau taata matamua no Europa tei faˈi i te reira, faahitihia na mua ˈˈe. Te parau ra The New Encyclopædia Britannica no nia ia ˈna i te papairaahia i te matahiti 1542: “Te tumu i haapohe e i haamou ai te feia parauhia e mau kerisetiano e rave rahi mau nephe oia hoi ua turaihia ratou na to ratou mau hinaaro i te auro e to ratou hiaai ia monihia ratou i roto i te hoê area taime poto.”
Ua maramarama-rii-hia râ te feia haru fenua no Europa i te pae varua. I roto i ta ˈna buka ra Mexico, te faahiti ra James A. Michener e ua parau te feia paruru parauhia kerisetiano e i to Cortés haruraa ia Mexico, “ua ite oia e mau taata peu iino to reira e ua hopoi atu o ˈna no ratou te tiaraa nunaa e te kerisetianoraa.” Te parau nei râ o Michener e i te matahiti 900 i to tatou nei tau no nia i te mau Inidia no Mexico “e ere ratou i te mau taata peu iino, no to ratou haapao-ore-raa rahi i to ratou tiaraa nunaa faahiahia roa ua vaiiho ratou i te feia peu iino mau ia faatere ia ratou.” O te tahi mau taata piihia kerisetiano teie “feia peu iino mau.”
Te hoê ohipa faaineineraa
Aita te mau mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano i auraro i te faaueraa a Iesu ia “faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ . . . ; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa” ta ˈna i faaue. (Mataio 28:19, 20) Aita i haapiihia i te feia apî tei taui i te faaroo ia faatupu i te hotu o te varua o te Atua. Aita ratou i tahoêhia i roto i te hoê faaroo.
Te haaparare atoa nei te mau mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano aau rotahi i te hoê huru apotata o te kerisetianoraa hape. Oia mau, ua mohimohi te “marama” i nia i te Ao Apî. Na roto râ i te faaôraa i te Bibilia i roto i te tahi vahi, ua faaineine te mau mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano i te hoê ohipa no te pororaa mitionare faufaa roa ta Iesu i tohu no te tau hopea nei. (Mataio 24:14) O te hoê ohipa otahi, te manuïa roa ˈˈe arataihia i roto i te aamu kerisetiano, ma te haafanaˈo i te mau taata o te mau nunaa atoa. A taio no nia i te reira i roto i te vea i mua: “Faariroraa i te mau taata ei pǐpǐ i teie mahana.”
[Nota i raro i te api]
a Parau mau, ua mana atoa te fenua Paniora i Floride e i te pae apatoa-tooa o te râ e i te pae tooa o te râ o te tuhaa te piihia ra i teie nei te mau Hau Amui no Marite, i Kalifonia iho â râ.
[Hohoˈa i te api 11]
Ua haere te mau mitionare i te fenua Marite e te feia haru fenua no Europa
[Faaiteraa i te tumu]
No roto mai i te buka ra Die Helden der christlichen Kirche