To tatou reva faufaa roa
I TE 4 no me 1961, ua maoahia o Malcolm Ross e o Vic Prather i nia i te hoê teitei e 34,6 kilometera. I taua taime ra, aita te raearaahia ia ˈna te hoê faito api i haapeapea rahi ia Ross. Te mea râ i haaputapû ia ˈna o te mea ïa ta ˈna e ite ra i to ˈna huti-mǎrû-raa i te hoê paruru haamaramarama e i to ˈna hiˈo-matamua-raa na roto i te mau arearea o te panie.
Te haamanaˈo ra oia e: “E mea nehenehe roa te hohoˈa i to mâua taeraa i te faito teitei e 30500 metera.” Ua putapû roa o Ross i te mau peni o te mau anairaa e rave rau o te reva. Na mua roa, te vai ra te “peni ninamu anaana e te marama o te tapoˈi piri roa ˈˈe i te fenua piihia te troposphère e 16 kilometera te aano. I muri iho te ninamu arehurehu o te stratosphère i nia noa mai i te troposphère o te haapoiri e tae noa ˈtu i te ereereraa o te reva. Ua papai o Ross i roto i te National Geographic e: “Na roto i te faatura e te maniania ore ua hiˈo mâua i te nehenehe mau o te reva.”
E tia mau to tatou reva nehenehe mau ia hiˈohia.
Te ora
Ua riro mau to tatou reva ei puohu rahi no te mataˈi o te haaati ra i te fenua i te hoê faito teitei e 80 kilometera. E hau atu i te 5 000 000 000 000 000 tane to ˈna teiaha e 1,03 kilo i te tenetimetera tuea to ˈna puai i te faito miti. Ahiri aita teie puai o te mataˈi, eita tatou e ora, i te mea te paruru ra te reira i te mau pape o to tatou tino ia ore e mǎhu. Eita e navai te puai o te mataˈi i roto i te mau tapoˈi teitei o te reva no te oraoraraa o te taata. No reira ua tia ia Ross e o Prather ia oomo i te mau ahu opupu tei faaîhia te puai o te mataˈi. Ua faataa Ross e: “Ahiri aita taua puai hamanihia ra, e pihaa to mâua toto, e mutu to mâua mau uaua toto e te mau melo o te tino.”
Parau mau, e hinaaro atoa tatou i teie puohu mataˈi no te huti noa i te aho. Aita râ te rahiraa o tatou nei e feruri hohonu ra no nia i te reira, no te mea eita tatou e nehenehe e ite atu. Ua parau te hoê taata faaroo no te tau tahito ra ma te mauruuru e: “[O te Atua] tei horoa mai i te ora, e te aho, e te mau mea atoa, i te mau mea atoa nei.”—Ohipa 17:24, 25.
Ahiri aita to tatou reva nei, aita ïa e ravea no te tapea noa te repo puehu i roto i te aore o te mairi mai te pape ra te huru. Aita ïa e ûa. Ahiri aita te reira no to tatou reva, e paapaa tatou i te mau hihi o te mahana e e toetoe roa tatou i te po. Auaa hoi, te ohipa nei te reva mai te hoê tapoˈi, o te tapea te tahi veavea o te mahana ia ore ia putahia i te toetoe i te po.
Hau atu, te paruru nei te reva i te mau pao no rapae au mai i te reva teitei o te haapohe i te mau taata o te fenua nei. Te faataa ra o Herbert Riehl i roto i ta ˈna buka Introduction to the Atmosphere e: “E mairi mai te tahi mau taoˈa paari no te reva teitei mai i nia i te otia rapae au o te reva e te hoê teiaha taatoa e rave rahi tausani tane i te mahana.” Teie râ, e huˈahuˈa te rahiraa pao i roto i te reva hou a naea ˈi te fenua.
Te turu nei te reva i to tatou oaoa i te oraraa. Te hohora ra oia no tatou i to tatou raˈi ninamu nehenehe, te mau ata uouo purupuru, te ûa haumǎrû, e te hitiraa e te toparaa nehenehe roa o te mahana. Hau atu â, ahiri e aita e reva eita tatou e nehenehe e faaroo i te reo o te feia ta tatou e here nei, eita atoa tatou e nehenehe e faaroo i ta tatou upaupa navenave. No te aha? No te mea e titauhia te hoê taoˈa e na roto i te reira e parare ai te taˈiraa o te reo. O te mataˈi te hoê afai taˈiraa reo tia roa, area i roto i te reva teitei eita ïa e faaroohia.
Te hoê anoiraa maere mau
I mutaa ihora, ua faariro te mau taata i te reva mai te hoê noa taoˈa. I muri iho, i te hopearaa o te senekele 18, ua ite te mau aivanaa e te vai ra i roto i te reva e piti mǎhu matamua amuihia, te nitrogène e te mataˈi ora piihia oxygène. E 78 i nia i te hanere o te reva te aanoraa o te nitrogène e 21 i nia i te hanere te mataˈi ora; e te toea 1 i nia i te hanere te vai ra te mau mǎhu mai te argon, te mǎhu pape, te mǎhu carbonique, te néon, te hélium, te krypton, te hydrogène, te xénon, e te ozone.
Oia mau, o te mataˈi ora te mǎhu ta to tatou tino e apo nei na roto i te hutiraa aho. Mea tano maitai te faito o te mataˈi ora i roto i to tatou reva no te ora i nia i te fenua nei. Mai te peu e e topa roa te faito, e vareahia tatou i te taoto e i te pae hopea e moehia te hiroa. Mai te peu e e maraa rahi roa, ua parauhia e nehenehe te mau amaa raau rarirari e te aihere o te ururaau e ura.
O te nitrogène te anoi tano roa o te mataˈi ora, inaha ua hau atu â to ˈna tiaraa i te turu-noa-raa i te ora. E titau te mau mea atoa i te reira no te ora. E noaa i te mau raau tupu i te nitrogène mai te reva mai na roto i te anaparaa uira e te hoê pǔpǔ bateria taa ê. O tatou nei râ, mea na roto ïa i te maa ta tatou e amu ra e noaa ˈi te nitrogène.
Te mea maere ia tapea anaˈe to tatou reva i te faito tano o te mataˈi ora e te nitrogène. E hoˈi faahou te nitrogène i roto i te reva, maoti i te ohipa faufaa a te mau mea ora huˈa roa. Eaha ïa no nia i te mataˈi ora? E rave rahi te faaohipahia no te auahi e na roto i te hutiraa te mau taata e te mau animala i te aho. Teie râ, te tapea noa ra te reva i to ˈna faito e 21 i nia i te hanere mataˈi ora. Nafea? Na roto i te ravea parauhia photosynthèse—te hoê faanahoraa a te natura i nia i te mau rauere matie e te remu—o te faarue hau atu hoê miria tane mataˈi ora i roto i te reva i te mahana taitahi.
Eita te ravea parauhia photosynthèse e tupu mai te peu e aita e mǎhu carbonique—te hoê mǎhu faito haihai roa e 0,03 noa i nia i te hanere o te reva. Na roto i te tauturu a te mori, e titau te mau raau tupu i te mǎhu carbonique no te tupu e no te horoa i te mau maa hotu, te mau tiairi, te mau huero maa mai te sitona, te kerite, e to papaa, e te mau maa tupu. E faahoˈi atoa mai te mǎhu carbonique i te veavea i nia i te fenua nei ia vai mahanahana noa to tatou palaneta. Ia maraa râ te faito o te mǎhu carbonique e tia ˈi na roto i te tutui-rahi-raa i te vahie, te arahu, te mǎhu natura, e te mori arahu, e ahu roa te anuvera i nia i te fenua nei e aita e ora faahou. I te tahi aˈe pae, ia topa rahi roa te mǎhu carbonique, e ore ïa te ravea parauhia ra photosynthèse, e e pohe poiâ ïa tatou.
O te ozone te tahi atu mǎhu haihai roa ei niu no te ora i nia i te fenua nei. E tapea te ozone i roto i te tapoˈi teitei o te reva piihia stratosphère i te mau hihi veavea no roto mai i te mahana. No reira, ua paruruhia tatou i nia i te fenua nei i teie mau hihi veavea atâta.
Oia mau, rahi noa ˈtu â to tatou ite no nia i te reva, e rahi noa ˈtu â tatou i te maere. E mea tano maitai to ˈna mau mǎhu nitrogène, te mataˈi ora, e te tahi atu â mau mǎhu haihai roa. E mea tano maitai atoa te faito o te fenua ia vai aifaito noa. Ahiri e mea nainai roa e mea mama te fenua, e paruparu roa to ˈna puai umeraa taoˈa, e e maue ê to tatou reva faufaa roa i roto i te reva teitei.
Te parau nei te buka aivanaa ra Environment of Life e: “I te tahi aˈe pae, ahiri e mea huru teiaha rii te fenua, e tapeahia ïa e rave rahi mǎhu na roto i te puai umeraa taoˈa tei maraa. . . . E taui ïa te aifaitoraa fifi i rotopu i te mau mǎhu o te reva.”
Ma te peapea râ, na te huru oraraa apî o te taata i taui i te “aifaitoraa fifi.” Eaha te fifi mau o te huru tupuraa, e eaha te tiaturiraa e vai ra e e faaorahia mai to tatou reva faufaa roa i te ati?
[Tumu parau tarenihia i te api 15]
Ia ite-maitai-hia ra te toparaa mahana
E itehia te mau hihi o te mahana i roto i te reva o te horoa mai i te peni ninamu nehenehe o te raˈi. A topa noa ˈi te mahana i te iriatai, e hiti rahi to ˈna mau hihi na roto i te reva. Te faatupu ra te reira e rave rau peni anaana o ta te mau taata no te oire i ore i ite aˈenei.
Ua matauhia te itehia i nia i te mau oire tapihaa i te mau peni uteute maheahea o te toparaa mahana. Mai te peu e e viivii-roa-hia te tuhaa fenua, o ta te vea ra New Scientist e faaite ra, “e fa mai te Mahana mai te hoê taoˈa parahurahu menemene uteute maheahea o te mohimohi hou oia e tae ai i te iriatai.”
Te faataa ra te vea i nia nei e: “I roto i te hoê reva marama taa ê mau, viivii ore, e mea anaana iho â te mau peni o te toparaa mahana. E mea rearea anaana te Mahana e te raˈi tuati e peni anani e te rearea ïa. A moe noa ˈi te Mahana i raro aˈe i te iriatai, e taui mǎrû noa te mau peni mai te peni anani e tae atu i te ninamu. E tamau noa te mau ata i raro roa i te faaanaana i te maramarama o te Mahana, i muri aˈe atoa to ˈna moe-roa-raa.”
A manaˈonaˈo noa na i te nehenehe rave rau o te mau toparaa mahana fanaˈohia i roto i te hoê ao mâ!—Apokalupo 21:3-5.