Te ootiraa a te amuiraa faaroo kerisetiano i Afirika
UA RIRO noa iho â te moemoeâ a Charles Lavigerie e faariro ia Algeria ei “nunaa kerisetiano” ei moemoeâ. I teie mahana, e 99 % o te huiraatira no Algeria tei roto i te faaroo mahometa, e ua paruparuhia te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te mau tuhaa rahi no Afirika Apatoerau. E te toea ïa o teie fenua?
Ia au i te parau a te taata toroa rahi o J. H. Kane, i roto i te buka Aamu poto o te ohipa mitionare kerisetiano na te ao nei (beretane), “ua hau atu te mau melo faaroo apî tei noaa mai i te kerisetianoraa i Afirika Ereere i te toea o te mau fenua veve amui-paatoa-hia.” Ua riro mau râ anei teie mau melo faaroo apî ei mau kerisetiano? “Hoê vahi atâta rahi i roto i te ekalesia no Afirika,” o ta Kane Tane ïa e farii ra, “o te kerisetianoraa etene ïa.” Ua riro atoa te parau ra “ekalesia no Afirika” ei parau hape. Inaha, e mau tausani rahiraa ekalesia no Afirika, e te pee ra te ekalesia tataitahi i ta ˈna iho huru haamoriraa. Eaha te tumu?
Te ueueraa i te huero o te amahamaharaa
Ua ueuehia te huero o te amahamaharaa na mua roa ˈˈe te mau mitionare e fano ai i Afirika. Ua haaputuputu mai te Totaiete Mitionare no Lonedona i te mau melo no te mau ekalesia huru rau, e ua tupu aˈera te mau aimârôraa uˈana no nia i te haapiiraa faaroo i rotopu i te mau mitionare i to ratou tereraa ˈtu i ta ratou tuhaa fenua. Mea papu maitai e e ino roa ˈtu â te feiiraa i muri aˈe i to ratou haamauraa i ta ratou mau pu mitionare.
“Ua aro uˈana te mau mitionare,” o ta te Orometua haapii ra o Robert Rotberg e papai ra i roto i ta ˈna buka Te mau mitionare kerisetiano e te haamauraahia o Rhodésie Apatoerau 1880-1924 (beretane), “ratou ratou iho e to ratou mau faatere i te fenua atea, mea pinepine ma te faaino i ta ratou mau tapao poro evanelia. . . . E au ra e ua pau rahi roa te taime e te puai o te mau mitionare i roto i te papairaa no nia i ta ratou mau tatamaˈiraa maoti hoi i te faariroraa i te taata ei feia faaroo.”
I te tahi mau taime, ua hope te mau tatamaˈiraa i rotopu i te mau mitionare na roto i te haamauraa i te mau pu mitionare patoi. Ua tataˈu uˈana te mau pu mitionare Katolika e Porotetani ia noaa mai ta ratou mau melo apî. Mea papu maitai e e ite-atoa-hia teie amahamaharaa i rotopu i ta ratou mau melo faaroo apî. Inaha i muri aˈe, e mau mirioni Afirika o tei faarue i te mau ekalesia mitionare no te haamau i ta ratou iho mau ekalesia.
“Te itehia ra te mau Ekalesia Tiamâ no Afirika,” o ta te taata tuatapapa aamu mitionare o Kane Tane ïa e papai ra, “na roto ia Afirika taatoa . . . Ia amuihia ratou, e naeahia tau hitu tausani pǔpǔ o tei faataa ê mai ia ratou.” E ere te tataˈuraa anaˈe i rotopu i te mau mitionare tiaturiraa ěê, te tumu hoê roa o teie huru tupuraa. I roto i ta ˈna buka Te mau mitionare (beretane), te faataa ra o Geoffrey Moorhouse e te tahi atu tumu, o te “faataa-ê-raa mai ïa te feia ereere i te mau ekalesia mitionare” tei tupu na roto i te “au ore i te tiaraa teitei aˈe o te feia Uouo.”
E kerisetiano anei aore ra e feia no Europa hiˈo ino i te iri o te taata?
“E manaˈo faateitei to te mau mitionare,” o ta Kane Tane ïa e farii ra. E “tiaturi na ratou e e haere apipiti noa te haapaoraa kerisetiano e te ihotumu no Europa e te aratairaa a to Europa ma,” o ta Adrian Hastings ïa e faaite ra i roto i ta ˈna buka Te kerisetianoraa no Afirika (beretane).
O te taata farani ra o Charles Lavigerie, te hoê mitionare rahi, o tei turu i teie huru hiˈoraa. Te tahi atu, o John Philip ïa, taata haapao i te mau pu mitionare i te Totaiete Mitionare no Lonedona i Afirika apatoa. “Na ta matou mau mitionare,” o ta ˈna ïa i faatiatia i te matahiti 1828, “e . . . haaparare ra i te mau faufaa a Beretane, te mana o Beretane, e te hau emepera no Beretane. I te mau vahi atoa te mau vahi mitionare e haamata ˈi i te imi i te feia faaroo i rotopu i te hoê opu oviri, e ore te mau manaˈo iino o teie opu i nia i te hau faatere ěê; e rahi atu to ratou tîtîraa i te hau ěê na roto i te faatupuraa i te mau hinaaro materia; . . . ua tupu taue noa mai te tapihaa, te hooraa taoˈa, e te ohipa faaapu; e e riro mai te taata faaroo mau i rotopu ia ratou ra, . . . ei turu e ei hoa no te hau ěê.”
E maere anei ïa tatou i te mea e ua faariro te mau hau no Europa i teie mau mitionare ei mau mauhaa aravihi no te haaparare i to ratou mana faatere? I to ratou aˈe pae, ua farii popou te mau mitionare i te haruraa ia Afirika. Mai ta ratou i faaite i te Apooraa Mitionare a te ao nei o te matahiti 1910 i tupu i Edinbourgh: “Eita roa ˈtu . . . e tia ia huti i te hoê reni faataa-ê-raa i rotopu i te tapao a te mitionare e te tapao a te Hau.”
Ua faatere ratou ei arii i Afirika
No te haapapu i to ratou mana, ua titau vetahi mau mitionare i te puai a te hau. I te tahi mau taime, ua vavahihia te mau oire i te pae miti e te mau pupuhi a te nuu moana Beretane no te mea aita te feia no taua mau oire ra i farii i te mana a te mau mitionare. I te matahiti 1898, ua faaite o Dennis Kemp, te hoê mitionare méthodiste i Afirika Tooa o te râ, i to ˈna “tiaturi papu e te faaohipahia ra te Nuu faehau e te Nuu moana no Beretane e te Atua i teie mahana no te faatupu i Ta ˈna opuaraa.”
I muri aˈe i to ratou faaearaa i te hoê vahi, ua haru mai te mau mitionare i te tahi mau taime i te mana a te mau raatira opu. “Mea pinepine te mau mitionare tonohia e Lonedona,” o ta te Orometua haapii ra o Rotberg ïa e papai ra, “i te faaohipa i te puai ia aurarohia ta ratou ture teotaratia. Hoê o te mau ravea au-roa-hia ˈˈe e ratou no te faaite i to ratou mauruuru ore, o te cikoti ïa, te hoê taura tairi roroa hamanihia e te iri animala. E huihia na te mau Afirika e teie taura paari ma te ore e haamarirau noa ˈtu eaha te tumu.” Te faahiti ra o David Lamb i roto i ta ˈna buka Te mau Afirika (beretane) e: “Te haamanaˈo ra te hoê taata faaroo Afirika i te hoê mitionare a te Ekalesia no Beretane i Ouganda o tei piihia Bwana [Fatu] Botri, o tei pou pinepine mai na nia i ta ˈna pupiti i te taime pureraa no te haere mai e tairi i te mau Afirika o tei taerehia.”
No to ˈna au ore i teie mau ohipa, ua faatae atu te hoê mitionare o James Mackay i te hoê parau no te faaite i to ˈna mauruuru ore i te mau faatere a te Totaiete Mitionare no Lonedona. “Maoti hoi tatou i te faarirohia ei feia uouo o te afai atura i te parau apî maitai o te here o te Atua,” o ta ˈna ïa i faaara, “ua ite ratou i to tatou huru e te mǎtaˈu nei ratou ia tatou.”
Te mau tamaˈi o te ao nei
“I roto hau atu i te hoê senekele,” o ta te buka Te mau mitionare ïa e faataa ra, “ua parau-onoono-hia ˈtu [te mau Afirika] ma te puai e, te taputôraa e te mau huru oviri atoa o ta ˈna e faatupu, e mea faufaa ore ïa e te ino.” E inaha, i te matahiti 1914, ua tupu ihora te Tamaˈi rahi Matamua i rotupu i te mau nunaa faahua kerisetiano no Europa.
“Ua titauhia te mau mitionare no te mau huru nunaa atoa ia faaô atu i roto i te Tamaˈi Rahi,” o ta Moorhouse ïa e faataa ra. Ma te haama mau, ua faaitoito aˈera te mau mitionare i ta ratou mau taata faaroo Afirika ia turu atu i te tahi paeau. Ua tae roa vetahi mau mitionare i te aratai i te mau pǔpǔ faehau Afirika i roto i te aroraa. Te faataa maitai ra te Orometua haapii ra o Stephen Neill i te faahopearaa o te tamaˈi i roto i ta ˈna buka Aamu o te mau pu mitionare kerisetiano (beretane): “Ua ru noa te mau nunaa no Europa, maoti ta ratou mau tiaororaa puai ia tahoêhia te kerisetianoraa e te tiaraa nunaa, ma te matapo e te huanane i roto i te hoê tamaˈi tivila o tei haaveve roa ia ratou i te pae faanavairaa faufaa e ma te ere-roa-raa i te paieti.” Te na ô faahou ra o Neill e: “Ua faahope te Piti o te Tamaˈi rahi i te mea i haamatahia e te tamaˈi matamua. Ua haapapuhia te haavare o te mau titauraa morare o te pae Tooa o te râ ma; ua faaite-tahaa-hia e ua riro noa te ‘amuiraa faaroo kerisetiano’ ei aai haavare. Eita e nehenehe e faahiti-faahou-hia te parau no ‘te pae Tooa o te râ kerisetiano.’”
Mai te nehenehe e manaˈohia, ua faaoioihia te faataa-ê-raa mai te feia Ereere i muri aˈe i te Tamaˈi rahi Matamua. Tera râ, eaha ïa no te mau Afirika o te pee i te mau ekalesia a te amuiraa faaroo kerisetiano? Ua haapiihia anei ratou i muri iho i te parau mau a te Bibilia?
Te mau tiaturiraa tupuna no Afirika
Ua faahapa te mau mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano i te mau peu faaroo a te mau Afirika, mai te haereraa e hiˈo i te feia tahutahu no te tamǎrû i to ratou mau tupuna tei pohe. I te hoê â taime, ua faataa onoono atu te mau mitionare e e nephe pohe ore to te mau taata atoa. Ua faaitoito atoa ratou i te faahanahanaraa ia Maria e i te mau “peata.” Te haapapu ra hoi teie mau haapiiraa i te tiaturiraa Afirika ra e te ora noa râ to ratou mau tupuna tei pohe. Oia atoa, na roto i te faahanahanaraa i te mau hohoˈa faaroo, mai te satauro, ua horoa ˈtu te mau mitionare i te tahi faaitoitoraa ia faaohipa atoa te mau Afirika i te mau taoˈa faaroo ei ravea parururaa i te mau varua iino.
Te faataa ra te Orometua haapii ra o C. G. Baëta i roto i ta ˈna buka Te kerisetianoraa i Afirika no te pae rua (beretane) e: “E nehenehe te hoê Afirika e himene puai i roto i te Fare pure e, ‘Aita ˈtu to ˈu haapuraa,’ ma te rave atoa i te tahi taoˈa faaroo i nia ia ˈna, aore ra e haere atu i rapae i te Fare pure no te farerei i ta ˈna taata hiˈohiˈo, ma te ore e manaˈo e te ofati ra oia i te tahi faaueraa tumu.”—A faaau e te Deuteronomi 18:10-12 e te Ioane 1, 5:21.
E rave rahi mau mitionare o tei parau atu i te mau Afirika e te haamauiuihia ra to ratou mau tupuna etene i roto i te poauahi e e roo-atoa-hia ratou i teie utua mai te peu e eita ratou e farii i te mau haapiiraa mitionare. Teie râ, aita roa ˈtu te haapiiraa o te poauahi mure ore e tuea ra e te mau faaiteraa maramarama maitai e vai ra i roto i te Bibilia iho ta te mau mitionare i rohi na i te huri na roto i te mau reo no Afirika.—Genese 3:19; Ieremia 19:5; Roma 6:23.
Inaha, te faaite ra te Bibilia e e pohe te nephe o te taata hara e “aita râ a te feia i pohe ra e parau itea.” (Koheleta 9:5, 10; Ezekiela 18:4) No te mau Afirika o tei ore i naeahia i te faaroo i te parau mau a te Bibilia, e nehenehe ratou e fanaˈo atoa i te “tia-faahou-raa to tei pohe [e tupu i mua nei], te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) E haapiihia teie feia e faatiahia mai no nia i te faanahoraa a te Atua e noaa mai ai te ora. E mai te peu e e farii ratou i te here o te Atua, e haamaitaihia ïa ratou e te ora mure ore i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei.—Salamo 37:29; Luka 23:43; Ioane 3:16.
Maoti i te haapii i teie mau parau mau faahiahia a te Bibilia, ua haavare te amuiraa faaroo kerisetiano i te mau Afirika na roto i te mau haapiiraa hape e te parau-tia ore i te pae faaroo. Papu maitai, aita te tuhaa i hautihia e te mau mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te haruraa i te fenua Afirika e turuhia ra e te Bibilia. Area ra, ua parau o Iesu e “e ere [to ˈna Basileia] i to teie nei ao,” e ta ˈna mau pǐpǐ mau, “e ere [atoa ratou] i to teie nei ao.” (Ioane 15:19; 18:36) Ua riro te mau kerisetiano matamua ei mau vea no Iesu Mesia, eiaha râ no te mau hau faatere o teie nei ao.—Korinetia 2, 5:20.
No reira, ia ravehia te ootiraa a te amuiraa faaroo kerisetiano i Afirika i roto i to ˈna taatoaraa, e ere ïa i te ootiraa oaoa inaha, ua tapaohia oia e te amahamaharaa haama, te tiaturi-ore-raa, e te “kerisetianoraa etene.” Aita roa te haavîraa uˈana i itehia i roto e rave rahi mau tuhaa “kerisetiano” no Afirika, e tuea ra e te mau haapiiraa a te ‘Tamaiti huiarii no te Hau.’ (Isaia 9:6) Mea taa ê roa te hotu a te ohipa a te amuiraa faaroo kerisetiano i Afirika e te mau parau a Iesu no nia i ta ˈna mau pǐpǐ mau. Ia ˈna i pure i to ˈna Metua i te raˈi, ua ani o Iesu e “ia tia to ratou amuiraa, e ia ite to te ao e na oe au i tono mai.”—Ioane 17:20, 23; Korinetia 1, 1:10.
Te auraa anei ïa e aita roa te ohipa mitionare taatoa i ravehia i Afirika i manuïa? Aita ïa. E tuatapapahia te mau hotu maitatai o te ohipa mitionare kerisetiano mau i Afirika e na te ao nei i roto i te mau tumu parau e haamata i te api 10.
[Hohoˈa i te api 6]
E tiaturi na te mau mitionare rahi o te senekele i mairi aˈenei, mai ia John Philip, e hoê â te faatereraa nunaa no Europa e te Kerisetianoraa
[Faaiteraa i te tumu]
Cape Archives M450
[Hohoˈa i te api 7]
Ua faaitoito te mau mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano i te mau tiaturiraa tupuna no Afirika na roto i te haaparareraa i te mau haapiiraa tuea ore e te Bibilia, mai te pohe-ore-raa te nephe
[Faaiteraa i te tumu]
Courtesy Africana Museum, Johannesburg