Te mau mitionare—Feia afai i te maramarama aore ra i te pouri?—Tuhaa 3
Ua hoˈi te mau mitionare o te amuiraa faaroo kerisetiano i te taime i haamata ˈi te mau mea atoa
UA HAAMATA te huitaata i te fenua Asia. I reira to te Poiete faaôraa i te haamoriraa viivii ore. Noa ˈtu e ua taui te mau taata maamaa i muri iho i te reira na roto i te haapaoraa hape, ua tamau noa te haapaoraa mau i te faaohipahia i Asia i Iseraela i tahito ra e i roto i te kerisetianoraa. No reira, i to te mau mitionare no Europa a te amuiraa faaroo kerisetiano hopoiraa i ta ratou poroi i Asia, ua haere ratou i te fenua i haamata ˈi te oraraa taata e te haapaoraa mau. E riro anei ratou ei feia afai i te maramarama aore ra i te pouri taotao?—Genese 2:10-17.
Eaha ïa ahiri e farii tatou aore e faarue tatou i te tahi â atua?
Eita e nehenehe e faataa ma te papu afea ra e mea nafea te faaroo kerisetiano i te tapaeraa i te fenua Inidia. Ua parau te taata papai aamu ra no te maharaa o te senekele o Eusebius e ua afai te aposetolo ra o Toma i te faaroo kerisetiano i Inidia i te senekele matamua. Area râ vetahi, te parau nei ïa e ua ô mai te “kerisetianoraa” i reira i rotopu i te piti e te maharaa o te senekele. I to te feia maimi no te fenua Potiti tapaeraa i reira i te hopearaa o te 15raa o te senekele, ua ite ratou i te mau “kerisetiano tei faatupu i te hoê pǔpǔ faariihia e faaturahia e te totaiete Inidia.”—The Encyclopedia of Religion.
Ua tae te peresibutero paniora ra o Francis Xavier i te fenua Inidia i te matahiti 1542. Ua rave amui oia i te ohipa e te taata ra o Ignace no Loyola, taata haamau i te faanahoraa o te haapaoraa o te taiete a Jesus, tei matauhia i te pii te mau Jesuites. Ua faahiti te The New Encyclopædia Britannica ia Xavier mai te hoê “mitionare katolika rahi roa ˈˈe no Roma o te tau apî,” ma te pii ia ˈna “te mauhaa no te haamauraa i te kerisetianoraa i Inidia, i te pueraa motu no Malaisie, e i Tapone.”
Noa ˈtu te poto o te oraraa o Xavier—ua pohe oia i te matahiti 1552 i te 46raa o to ˈna matahiti— ahuru matahiti taviniraa mitionare î maitai i te ohipa. Te faatiahia ra e ua faaitoito oia i te mau mitionare ia farii i te mau peu e te reo o te feia ta ratou e tavini ra.
Ua tapae te mitionare porotetani matamua i te fenua Inidia i te matahiti 1706, fatata e 85 matahiti hou to William Carey neneiraa i te buka Te tuatapaparaa no nia i te hopoia a te mau kerisetiano no te imi i te ravea ia fariu mai te etene (beretane). Ua piihia teie buka ei “tapao i roto i te aamu kerisetiano.” I muri aˈe i to ˈna papairaa i te reira, ua tavini o Carey e 40 matahiti i te fenua Inidia ei mitionare.
I te roaraa o te mau matahiti, ua tomo te mau mitionare o te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te mau vahi atoa o te fenua. Ua haamata te mau pǔpǔ iti fanao ore, te mau taata tei tiavaruhia na to ratou pǔpǔ iho â râ, tei ore i ite i te tiaturiraa no te hoê oraraa maitai aˈe i roto i te haapaoraa Hindu, i te farii i te haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano. Ua tapao râ te The Encyclopedia of Religion no nia i taua fariuraa o te mau pǔpǔ tei tiavaruhia e “aita te rahiraa o te mau mitionare e te rahiraa o te mau aratai kerisetiano Inidia maramarama i farii i te reira.”
Ma te faaite i te manuïa ore o te ohipa a te amuiraa faaroo kerisetiano, ua papai te taata papai aamu ra o Will Durant e: “Te tiaturi nei te mau taata no Inidia i teie nei mahana ma te hoê â puai ia faaauhia i to mutaa ihora i te mau atua tei hiˈo mea roa i teie nei ma te tâuˈa rii i to ratou veve e to ratou vai-ano-raa. . . . I to te hairesi e te mau atua maere riroraa ei mau atua atâta no te mau atua Inidia, ua farii noa te mau tahuˈa o te haapaoraa inidia e ua faaô atu ratou i te reira i roto i te ana rahi o te tiaturiraa Hindu; aita hoi e taa-ê-raa ia farii aore ra ia faarue i te hoê atua i te fenua Inidia.” I roto i ta ˈna buka The Jesuits, i neneihia i te matahiti 1984, ua parau o Manfred Barthel e: “Ua tamau noa te mau Inidia i te haamori i ta ratou mau puaatoro moˈa; ua ora mai te hindouisme noa ˈtu te mau jésuites e te mau mahometa e i teie mahana mai te huru ra e ua afaihia i ta ˈna pueraa atua i roto i te ao kerisetiano i te pae tooa o te râ.”
Aita i manuïa ia faarue i te tapao o te vai maoro
Ua haapeapeahia te amuiraa faaroo kerisetiano matamua, tei faataa-ê-aˈena-hia i roto i te ekalesia no te pae tooa o te râ e te ekalesia no te pae Hitia o te râ, e ua amaha faahou i te senekele pae. Ua ô atura o Nestorius, te patereareha no Katatinopoli, i roto i te hoê aimârôraa tei aratai i te hoê amahamaharaa o te pûpû a te ekalesia no te pae hitia o te râ, Te Ekalesia Nestorien.
Ua haapapu te feia e turu ra i te mau Nestoriens i te ohipa mitionare. Mai te huru ra e na Alopen, te hoê o ta ratou mau mitionare, i faaô i te tiaturiraa Nestorien i te fenua Taina i te matahiti 635 o to tatou nei tau. I to ˈna aˈe pae, aita te ekalesia o te pae tooa o te râ i ô i te fenua Taina hou te matahiti 1294, i to te monahi Franciscian ra o Giovanni da Montecorvino, i haamau i te ohipa mitionare i reira.
Teie nei râ hoi, aita te ohipa mitionare i te fenua Taina i haamata mai i te taime i tae mai ai o Matteo Ricci i te matahiti 1580, te hoê Jesuite no Italia. I te mea e te aro nei te haapaoraa porotetani ma te uˈana e ia haamau-etaeta-hia oia na mua ˈˈe i te reforomatio i Europa, ua ohipa ïa te mau katolika no te imi i te haafariuraa i te taata i rapae au mai ia Europa. Ua tauturu te ohipa maimiraa i te fenua Potiti e te fenua Paniora, mau fenua katolika toopiti atoa ra i te opuaraa a te ekalesia no te imiraa i te feia turu i rapae au mai ia Europa.
Ua manuïa te ohipa a te mau mitionare i te 17 e te 18 no te senekele no te mea ia au i ta te buka ra The Cambridge History of China i tapao mai, “ua faaaano atu â te tahi pae o [ratou] (te mau Jesuites iho â râ) i te hoê haerea o te farii rahi.” Ua faataa te orometua haapii i te aamu tinito ra o Hans H. A. Bielenstein i te mau tuhaa rii e: “Ua haamatara mai [te mau Jesuites] i te tuearaa o te kerisetianoraa e te haapaoraa a Confucius, ma te faaaifaito i te Atua kerisetiano e te tiaturiraa no nia i te raˈi a te mau tinito, e ma te ore e patoi i te haamoriraa i te mau tupuna. Na te reira e faataa ra e no te aha te mau Jesuites i farii ai i roto i te tahi tuhaa, e oia atoa no te aha e aita ratou i faarue i te mau tapao o te vai maoro.”
I te matahiti 1724, ua faaite te hoê emepera tinito i te ohipa haavare a te amuiraa faaroo kerisetiano e ua tiavaru oia i te rahiraa o te mau mitionare no te fenua ěê. A tano ai te huru tupuraa, ua hoˈi faahou mai te mau mitionare katolika i te fenua Taina. Ua apiti atoa mai te mau mitionare porotetani ia ratou, o Robert Morrison mai te taiete mitionare no Lonedona mai, o te taata matamua i tae atu i te matahiti 1807. Ua haamau oia te hoê haapiiraa tuatahi tei faataahia eiaha noa no te haaparare i ta ˈna mau haapiiraa no te faaô atoa i te peu tumu no te pae hitia o te ra i te fenua Taina e no te faaô i te feia haapii no te pae tooa o te ra i roto i te peu tumu o te pae hitia o te ra. Mai te matahiti 1819, e te tauturu o William Milne, ua faahope roa o Morrison i te huriraa o te Bibilia taatoa.
Ua pûpû atu vetahi mau mitionare no te hopoi atu i te tahi huru maramarama taa ê. O te taote rapaau maˈi ra o Peter Parker tei riro ei mitionare matamua i te pae rapaauraa i te fenua Taina, ua tauturu oia no te faanaho i te taiete mitionare i te pae rapaauraa i te oire no Canton i te matahiti 1838. Ua pûpû atu te tahi atu mau mitionare ia ratou iho no te ohipa haapiiraa tamau, no te turu i te ohipa totiare atâta, aore ra no te faatitiaifaro i te mau fifi i te pae totiare. Ia au i te buka ra The Cambridge History of China, te tahi mau ohipa huriraa ta te mau mitionare i rave ua “tano maitai no te tauturu i te ite o te feia no Europa maoti râ i te haamaraa i te faaroo o te tinito i te kerisetianoraa.”
Aita ˈtoa te amuiraa faaroo kerisetiano i manuïa i te horoaraa i te hiˈoraa kerisetiano maitai i te pae o te tahoêraa e te autaeaeraa. E ere atoa te mau porotetani i te mea tahoê roa. I roto noa e maha ahuru matahiti, ua maraa te numera o te mau mitionare e 189 e tae atu i te 3 445. Mai te matahiti 1905, ua haaparare na 60 e hau atu mau taiete mitionare i ta ratou iho huriraa taa ê o te haapiiraa kerisetiano. Ua faaite atoa te mau mitionare katolika i te hoê hohoˈa au ore o te huru o te kerisetianoraa. Te faaite ra te buka ra The Cambridge History of China “i te peu tei parare roa o te faaôraa i roto i te ohipa politita o te fenua e i roto i te ohipa haavaraa no te faarahi mai te numera o te feia farii.”
Te imiraa i te haafariu mai i te feia no te tahi atu vahi
Iti aˈe i te hoê senekele i muri aˈe to te taata imi no te fenua Potiti mai o Ferdinand Magellan tuu matamua ai i te avae i nia i te motu ra no Philipino i te matahiti 1521, ua bapetizo te mau mitionare fatata e piti mirioni taata. I teie nei mahana, e 84 i nia i te hanere o te huiraatira no roto ïa i te haapaoraa katolika no Roma. Papu maitai na te tuhaa haapiiraa i faanahohia e te ekalesia i rave e ia manuïa te reira. Te vai atoa ra te tahi atu tumu o ta te hoê taata papai i parau no te mea ua “farii noa [te mau mitionare] i te feia i fariu mai e ia tapea noa ratou i ta ratou mau haapiiraa e mau peu i te pae faaroo.”
Mea iti aˈe te manuïaraa o te ekalesia i te tahi atu vahi. Ei hiˈoraa, e 0.3 i nia i te hanere noa rahiraa katolika i roto i te fenua tapone taatoa. I roto i te hau repubilita no Korea, fatata e 6 i nia i te hanere o te huiraatira e mau katolika ïa.
Ua tupu te farereiraa matamua o te fenua tapone e te feia no Europa i te matahiti 1542. I te matahiti 1549, ua farii-maitai-hia te mitionare Jesuite ra o Francis Xavier, tae noa ˈtu te tahi mau taata apee. Aita i maoro roa, ua iti mai te fariiraa matamua i to te mau aratai tapone “haamataraa i te hiˈo-ino-raa i te ohipa mitionare no Europa ei haamataraa o te hoê haruraa politita e te mau arii paniora (mai te ohipa o ta ratou i ite e o tei tupu i te fenua Philipino),” ta te orometua haapii i te aamu o J. Mason Gentzler i papai.
I te matahiti 1614 “ua opanihia te mau mitionare mai te mau enemi o te Hau fenua e ua faaoti te emepera e eita e farii-faahou-hia te kerisetianoraa i roto i te mau vahi ta ˈna e haapao. . . . Ua tuuhia i nia i te satauro te feia atoa i fariu e i ore i farii ia faarue i te haapaoraa apî i te tahi tau ahuru tausani rahiraa . . . , tae noa ˈtu te mau mitionare iho ua faataahia i te mau haamauiuiraa ino roa ˈˈe no ratou . . . tei tutuihia aore ra tunu-paa-hia ma te oraora noa, ma te tapu ê i te melo o te tino, taorahia i roto i te apoo tei î i te ophi taero,” te vai atu ra te tahi atu ohipa riaria.—The Jesuits.
Ua faaôhia te haapaoraa katolika i te fenua Korea i te matahiti 1784, e te haapaoraa porotetani hoê senekele i muri aˈe. “Ua oioi aˈe te tahi i te haereraa i mua no te mea ua afai mai te mau mitionare marite eiaha noa i te mau Papai oia atoa râ i te haapiiraa, te rapaauraa, e te ohipa aravihi,” ta te vea Time e faataa ra. Ua riro noâ te haafariuraa ia vetahi ê na roto i te haapiiraa ei ohipa puai mau. Ua tapao te orometua haapii i te philosopho ra o Son Bong Ho no te Haapiiraa Teitei no Seoul ma te parau e: “Ua oioi noa taua mau ekalesia tei haapue i te haamaitairaa i te pae materia i te tahi atu mau haapaoraa rahi.”
Eaha ta te ohipa no a muri aˈe e faaite mai
Mea nafea tatou ia hiˈo i te mau mitionare o te amuiraa faaroo kerisetiano no mutaa ihora? Ta ratou e faaau ra e ere i te huru haamoriraa viivii ore tei faaôhia e Iesu. E ma te feaa ore, e rave rahi i rotopu ia ratou e mau taata aau rotahi. I roto i te tahi mau tuhaa, ua huri ratou i te Bibilia na roto e rave rahi reo e ua haapii atoa i te tahi mau manaˈo no roto mai i te Bibilia.
Eaha ïa no nia i te mau mitionare o te amuiraa faaroo kerisetiano i te fenua Afirika, tei piihia te tuhaa fenua pouri? A taio atu i te reira i roto i ta matou numera i mua mai i roto i te tumu parau “Te maramarama i te pae varua no te hoê ‘fenua pouri.’”
[Tumu parau tarenihia i te api 31]
“Iehova” i roto i te Bibilia tinito
Ua feruri o John W. Davis, te hoê mitionare e te hoê taata huri bibilia no te 19raa o te senekele e: “Mai te peu e e parau te Varua Moˈa e Iehova i roto e rave rahi mau tuhaa o te mau Papai na roto i te reo hebera, no te aha ïa eita te taata huri e parau e Iehova na roto i te reo beretane aore ra te reo tinito? Eaha te tiaraa o te taata huri ia parau, e faaohipa vau Iehova i teie vahi e te hoê iˈoa mono i teie vahi? . . . Mai te peu e mea ino i roto i te tahi tupuraa taa maitai ia faaohipa Iehova i roto i te huriraa no te aha râ te taata papai i faauruahia i faaohipa ˈi i roto i te papai matamua?”