VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/10 api 8-10
  • Te tiribuna haava i te hairesi i Mexico—Mea nafea te tupuraa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tiribuna haava i te hairesi i Mexico—Mea nafea te tupuraa?
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Te haafariuraa” i te feia o taua fenua ra
  • Te tiribuna haava i te hairesi i nia i te feia o te fenua
  • Te tiribuna haava i te hairesi i nia i te feia ěê
  • Te haamauraahia te “Tiribuna Moˈa”
  • Patoiraa tahaa i te kerisetianoraa
  • Te ekalesia Paniora—Te mana haavî
    A ara mai na! 1990
  • Te haavaraa a te Atua i te “taata paieti ore”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • Te aroraa te Bibilia Paniora ia ora mai oia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Taviniraa ma te aau atoa noa ˈtu te mau tamataraa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
A ara mai na! 1994
g94 8/10 api 8-10

Te tiribuna haava i te hairesi i Mexico—Mea nafea te tupuraa?

A FERURI na e tei mua outou i te hoê tiribuna o te faahepo nei ia outou ia tiaturi i ta ratou e haapii ra i roto i ta ratou haapaoraa. Aita outou i ite e o vai teie e faahapa nei ia outou aore ra eaha te mea e faahapahia ra outou. Maoti hoi i te faaite ia outou, te faahepohia nei râ outou ia horoa i te hoê tumu no to outou pariraa, ia faataa eaha ta outou e tiaturi ra no nia i te ohipa e faahapahia ra outou, e ia parau e o vai teie e faahapa ra ia outou.

A haapao maitai i te mea o ta outou e pahono atu—e tia paha ia outou ia faˈi i te hoê mea o ta outou i ore roa ˈtu i rave e ia faaino roa ˈtu â i to outou tupuraa! E faaô atoa outou i te mau taata aita ta ratou e ohipa i roto i teie pariraa tei tuuhia i nia ia outou.

Mai te peu e eita outou e faaite i te hapa, e hamani-ino-hia outou ma te manii rahi i te pape i roto i to outou arapoa. Aore ra e taamuhia to outou rima e to outou avae ma te haavî mǎrû noa i nia i te hoê iri hamani-ino-raa tae roa i te mauiui riaria. Ua haru-aˈena-hia ta outou mau tauihaa atoa e te tiribuna, e eita roa ˈtu paha outou e ite faahou atu i te reira. E ravehia i te mau ohipa atoa ma te huna. Mai te peu e e itehia i ta outou hapa, e tiahihia outou mai to outou fenua aore ra e tutui-oraora-hia outou.

I teie 20raa o te senekele, e mea fifi mau â ia taa i taua mau ohipa hairiiri i te pae faaroo mai teie te huru. Tera râ, i te tahi tau senekele i teie nei, ua itehia taua mau ohipa hairiiri mau ra i te fenua Mexico.

“Te haafariuraa” i te feia o taua fenua ra

E eaha te huru o Mexico i teie nei i muri aˈe i te haruraahia e te mau Paniora i te 16raa o te senekele, ua tupu maitai te haruraa i te pae faaroo. Ua riro rii noa te haafariuraa i te pae faaroo o te mau taata no taua fenua ra ei monoraa noa i te peu tutuu e te mau ohipa, a haapao noa ˈi te tahi mau peresibutero katolika ia ratou iho no te pae o te haapiiraa i te Bibilia. Aita roa ˈtu ratou i imi noa ˈˈe e haapii i te reo o te feia e ora ra i reira aore ra ia haapii ia ratou i te reo latino, tei faaohipahia no te papai i ta ratou mau faaueraa tumu.

Te manaˈo ra vetahi e e tia ia horoa i te mau Inidia i te hoê haapiiraa taatoa i te pae faaroo. Area vetahi hoê â to ratou manaˈo e to te monahi ra o Domingo de Betanzos, o tei, ia au i te parau a Richard E. Greenleaf i roto i ta ˈna buka Zumárraga and the Mexican Inquisition, “tiaturi na e eiaha e horoa i te mau Inidia i te tahi haapiiraa na roto i te reo Latino no te mea e aratai te reira e ia taa ratou i te mâˈua rahi o te mau upoo faatere haapaoraa.”

Te tiribuna haava i te hairesi i nia i te feia o te fenua

Mai te peu e eita te feia o te fenua e farii i te haapaoraa apî, e e feia haamori idolo ïa ratou e e hamani-ino-hia ratou ma te uˈana. Ei hiˈoraa, ua tairihia te hoê o ratou e hoê hanere huiraa hatua i mua i te taatoaraa no te mea ua haamori oia i te hoê idolo etene, e ua hunahia te reira i raro aˈe i te hoê idolo o te amuiraa faaroo kerisetiano na roto i te peu faahuru-ê-hia o te haamoriraa o te “kerisetiano”.

I te tahi aˈe pae, ua faahiti o Don Carlos Ometochtzin, te hoê raatira o te hoê opu taata no Texcoco e e mootua no te arii ra o te mau Aztecs o Netzahualcóyotl, i te mau parau no te aro i te ekalesia. Ua faaite o Greenleaf e ua “faainoino taa ê o Don Carlos i te Ekalesia no te mea ua faaite oia i te feia o te fenua i te mau ohipa hairiiri a te mau monahi.”

I to te monahi ra o Juan de Zumárraga, tei roto atoa oia i te tiribuna i taua taime ra, faarooraa i te reira, ua faaue oia e ia tapeahia o Don Carlos. Faahapahia no te riroraa ei “hairesi e farii i te hoê tooma ê,” ua tutuihia o Don Carlos i nia i te hoê haapueraa auahi i te 30 no novema o te matahiti 1539. Ua faautuahia e rave rahi o te mau taata no taua fenua ra na roto i te pariraa peu tahutahu.

Te tiribuna haava i te hairesi i nia i te feia ěê

Ua faahapahia te feia ěê e ora nei i Mexico o tei patoi i te farii i te haapaoraa katolika ei feia hairesi, te feia e turu ra ia Lutero, aore ra e mau ati Iuda. Ua riro te utuafare no te fenua Potiti ra o Carvajal ei hiˈoraa o te reira. Parihia i te faaohipa i te haapaoraa ati Iuda, ua hamani-ino-hia fatata te taatoaraa o ratou e te Tiribuna. Te faaite ra te faautuaraa i muri nei i faahitihia i nia i te hoê melo o taua utuafare ra i to ˈna mehameha rahi: “Te faautuahia ra te vahine i piihia ra o Dona Mariana de Carvajal ia . . . uumihia i te arapoa [e te hoê mauhaa no te ruuruu] tae roa i to ˈna iho poheraa, e i muri iho e tutuihia oia i nia te hoê auahi ura tae roa i te taime oia e riro ai ei rehu e eita oia e haamanaˈo-faahou-hia.” O te ohipa mau â o tei tupu.

I te mau taime atoa e faaino ai te hoê taata ěê i te mana o te upoo faatere haapaoraa, tei raro aˈe ïa oia i te hamani-ino-raa. Ua faahapahia te taata ra o Don Guillén Lombardo de Guzman i te hinaaroraa e faatiamâ mai ia Mexico. Teie nei râ, te pariraa râ i horoahia e te Piha haava Moˈa no to ˈna tapearaahia e hamani-ino-raahia oia hoi o te riroraa ïa ei taata hiˈo fetia e tei roto oia i te pǔpǔ faaroo amaha hairesi a Kalavino. I te roaraa o to ˈna tapearaahia ua ino roa to ˈna upoo. I te pae hopea, ua tutui-oraora-noa-hia oia i nia i te hoê tahuraa auahi i te 6 no novema o te matahiti 1659.

Te faataa ra te buka ra Inquisition and Crimes, i papaihia e te taata ra o Don Artemio de Valle-Arizpe i te ohipa i tupu i taua taime ra: “Ua taamuhia te mau taata i faahapahia ma te tuu ia ratou i nia i te hoê tahuraa auahi e te hoê fǐfǐ auri i nia i te arapoa. . . . Ua haamata aˈera te auahi ura moˈa o te faaroo i te ama mai i roto i te hoê puaahiˈohiˈo auahi e te au auahi. Ua vaiiho atura o . . . Don Guillén ia ˈna iho ia topa taue e ua uumi te fǐfǐ e tapea ra ia ˈna ma te arapoa, ua moe aˈera to ˈna tino i muri aˈe i roto i te anaana mehameha mau o te haapueraa auahi. Ua faarue oia i te ora i muri aˈe e hitu ahuru matahiti mauiuiraa mǎrû e te tamau i roto i te fare tapearaa o te Tiribuna moˈa. Ua pohe rii mǎrû noa te haapueraa auahi, te papaainaraa na roto i te hoê maniania ura e aita e ora faahou, e i to ˈna poheraa, o te hoê noa anairaa rehu e ama noa ra i roto i te po.”

Te haamauraahia te “Tiribuna Moˈa”

Mai tei tapao-aˈena-hia, ua faautuahia e rave rahi feia o te fenua e te feia ěê no te fenua Mexico, e ua haapohehia vetahi no te mea ua faaino ratou aore ra aita ratou i farii i te haapaoraa apî. Ua aratai te reira e ia tupu mai te Tiribuna haava i te hairesi i haamauhia e te mau monahi e i muri iho e te mau arii epikopo. Teie nei râ, ua haere mai te tenerara matamua no te tiribuna i Mexico, o Don Pedro Moya de Contreras mai te fenua Paniora mai i te matahiti 1571 no te haamana i te Tiribuna o te Piha Moˈa haava i te hairesi i reira. Ua haamata taua tiribuna ra i te ohipa i te matahiti 1820. Mai reira, mai te matahiti 1539 ua vai mai e toru hanere matahiti mauiuiraa, hamani-ino-raa, e te haapoheraa no te feia aita e farii nei i te haapiiraa a te mau katolika.

Ia faahapa-anaˈe-hia vetahi, e hamani-ino-hia oia tae roa i te taime e faˈi ai oia i ta ˈna hapa. Te tiai nei te tiribuna e ia faarue oia i ta ˈna mau peu aita e tuea ra i to te katolika e ia farii i te mau haapiiraa o te ekalesia. E tiamâ te taata i faahapahia mai te peu noa e haapapu oia i to ˈna hapa ore, ahiri e eita ta ˈna hara e nehenehe e haapapuhia, aore ra, i te pae hopea, ahiri e e faˈi oia i ta ˈna hapa e e tatarahapa oia. I te pae hopea, e taiohia i mua i te taatoaraa i ta ˈna faahitiraa e te riri nei o ˈna i ta ˈna hapa e te tǎpǔ ra oia e e faatitiaifaro i te mea o ta ˈna i rave. Aita anaˈe, e ere roa ïa oia i ta ˈna faufaa e e tia ia ˈna ia aufau i te hoê faautuaraa teimaha mau. Ia haapapu-anaˈe-hia i ta ˈna hapa, e tuuhia oia i roto i te rima o te mana o te fenua no te faautua. E hope pinepine te reira e te tutuiraa i nia i te tahuraa auahi, aore ra e vai ora oia e e haapohehia râ oia i te tahi taime i muri aˈe.

No te faatupuraa i te faautuaraa i mua i te huiraatira, e faatupuhia i te hoê tutuiraa rahi o te mau hairesi. E ravehia te faaiteraa i mua i te taatoaraa i roto i te oire no te faaara i te mau taata atoa i te taio mahana e te vahi e tupu ai. I taua mahana ra, e haere mai te taata i rapae i te fare tapearaa o te Tiribuna o te Piha haava Moˈa e te hoê ahu piihia te hoê sambenito (te hoê huru ahu peperu aita e rima), ma te tapea i te mori hinu i roto i to ratou mau rima, te hoê taura haaati aˈe i to ratou arapoa, e te hoê coroza (taupoo e te hiti oeoe) i nia i to ratou upoo. I muri aˈe i te taioraa i te faainoraa i ravehia i nia i te faaroo katolika, e faatupuhia te faautuaraa i faaotihia i nia i te feia faahapa tataitahi.

Mea na reira te haapoheraahia e te faautuaraahia e rave rahi na roto i te iˈoa o te haapaoraa. Ua ite-maitai-hia te ino e te farii ore o te upoo faatere haapaoraa e te nǎnǎ o tei hiˈo noa i te feia i faautuahia e pohe ra i nia i te hoê tahuraa auahi.

Patoiraa tahaa i te kerisetianoraa

Ua faaue o Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ ia faafariu i te mau taata i nia te kerisetianoraa mau. Ua faaue oia e: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa]; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.”—Mataio 28:19, 20.

Teie nei râ, aita roa ˈtu o Iesu i parau noa ˈˈe e ia haafariuhia te mau taata ma te faahepo. Tera râ, ua parau o Iesu e: “E o te ore e ite nei ia outou, e aore e haapao i ta outou parau, ia haere ê outou i taua fare ra e i taua oire ra, e ueue atu i te repo o to outou avae.” (Mataio 10:14) E vaiihohia e na te Atua Mana Hope ra o Iehova e rave i te haavaraa hopea i taua feia ra, ma te ore roa ˈtu te mau kerisetiano e faaô tino i roto.

Ma te papu i teie nei, noa ˈtu eaha te vahi e faatupuhia i te Tiribuna haava i te hairesi i roto i te ao nei, e ravehia ma te patoi tahaa atu i te mau faaueraa tumu o te mau kerisetiano.

Te faatia nei te huru faarii i te pae faaroo e vai ra i teie nei i te fenua Mexico i te mau taata ia tiamâ mai i roto i ta ratou haamoriraa i te Atua. Te faahaamanaˈo maira râ te Tiribuna haava i te hairesi moˈa i na senekele o tei piihia te mau api hairiiri i roto i te aamu o te haapaoraa katolika i te fenua Mexico.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono