VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w90 1/2 api 8-13
  • Te haavaraa a te Atua i te “taata paieti ore”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te haavaraa a te Atua i te “taata paieti ore”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau hoturaa maitatai o te kerisetianoraa
  • Babulonia Rahi, faahapahia no te taparahiraa taata
  • Aita oia i faahanahana i te Atua
  • Te toto i haamaniihia i te senekele XX
  • E faaafaro te Atua i te parau
  • Ua itehia te “taata paieti ore”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • E haapapu anaˈe na e o vai te “taata paieti ore”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • Te au ra anei te Atua i te mau haapaoraa atoa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Ua faahapa te amuiraa faaroo kerisetiano i te Atua e te Bibilia
    Eaha te tumu o te oraraa? Nafea outou e ite ai i te reira?
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
w90 1/2 api 8-13

Te haavaraa a te Atua i te “taata paieti ore”

“Te mau raau atoa aore i faahotu mai i te huero maitai ra, e tâpûhia ïa e e hurihia i roto i te auahi.” — MATAIO 7:19.

1, 2. Eaha te taata paieti ore, e mea nafea to ˈna tupuraa mai?

A FAAURUAHIA ˈI te aposetolo Paulo e te Atua no te parau no nia i te taeraa mai o te hoê ‘taata paieti ore’, ua parau oia e te haamata nei taua taata ra i te tupu i to ˈna ra anotau. Mai tei faaitehia i roto i te tumu parau na mua ˈtu, ua faahiti o Paulo no te hoê pǔpǔ taata o tei haamata i te fariu ê i te kerisetianoraa mau e o tei aratai hoi ia vetahi ê. Ua haamata taua ohipa ra, te taivaraa, i te hopea o te senekele I, i muri aˈe iho â râ i te poheraa o te mau aposetolo hopea. Ua faaô te pǔpǔ taata paieti ore i te mau haapiiraa e te mau peu o te patoi i te Parau a te Atua. — Tesalonia 2, 2:3, 7; Ohipa 20:29, 30; Timoteo 2, 3:16, 17; 4:3, 4.

2 I roto i te roaraa o te tau, ua riro mai taua pǔpǔ taata paieti ore ra ei upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano. I te IVraa o te senekele, ua faaetaetahia to ˈna mana e te emepera Constantin, a tahoê ai te mau Ekalesia apotata i te Hau etene ra o Roma. Ua tamau noa te amuiraa faaroo kerisetiano i te amahamaha na roto i te mau peu huru rau; area te upoo faatere haapaoraa, aita ïa i faaea i te faateitei ia ˈna na nia roa i te mau taata faaroo i roto i te nunaa e, mea pinepine atoa, na nia i te mau arii o teie nei ao. — Tesalonia 2, 2:4.

3. Eaha te hopearaa e tiai maira i te taata paieti ore?

3 Eaha te hopearaa e tiai maira i te taata paieti ore? Ua parau o Paulo e: “I reira taua taata paieti ore ra e faaitehia ˈi, o ta te Fatu ïa e rave e pau roa ˈtu (...) e e haamou roa ˈtu i te anaana o to ˈna taeraa maira.” (Tesalonia 2, 2:8). Te faaite ra teie mau parau e e haamouhia te upoo faatere haapaoraa ia faaore anaˈe te Atua i te ao a Satani i roto i to ˈna taatoaraa. E faaohipa o Iehova i to ˈna Arii i nia i te raˈi, o Iesu Mesia, no te aratai i te mau nuu melahi i faauehia ia faatupu i ta ˈna haavaraa (Tesalonia 2, 1:6-9; Apokalupo 19:11-21). Te reira te hopea e tiai maira i te upoo faatere haapaoraa no te oreraa e faahanahana i te Atua e te Mesia, e no te faafariu-ê-raa i te tahi tau mirioni taata i te haamoriraa mau.

4. Eaha te faaueraa tumu e faaohipahia no te haava i te taata paieti ore?

4 Ua horoa o Iesu i te faaueraa tumu te tia ia faaohipahia no te haava i te taata paieti ore. Ua parau oia e: “E ara râ i te orometua haavare, o tei haere mai ia outou ma te huru o te mamoe ra, area o roto ra, e luko taehae ïa. E ite outou ia ratou i to ratou hoturaa, no nia anei te vine i te tataramoa i te pafairaa mai; e te suke no nia anei i te motuu? E faahotu mai te mau raau maitatai atoa i te huero maitai, e te mau raau iino ra, e faahotu mai ïa i te huero ino. E ore e tia i te raau maitai ia faahotu mai i te huero ino, e ore atoa te raau ino e faahotu mai i te huero maitai. Te mau raau atoa aore i faahotu mai i te huero maitai ra, e tâpûhia ïa e e hurihia i roto i te auahi. (...) E ore te feia e parau mai ia ˈu ra e, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia ra o te ao, o te taata râ i haapao i te hinaaro o tau Metua i te ao ra.” — Mataio 7:15-21; hiˈo Tito 1:16; Ioane 1, 2:17.

Te mau hoturaa maitatai o te kerisetianoraa

5. No te faahotu i te mau huero maitatai o te kerisetianoraa, eaha te huru maitai faufaa roa, e eaha te hoê o te mau faaueraa faufaa roa ˈˈe?

5 No te faahotu i te mau maa nehenehe mau o te kerisetianoraa, mea faufaa rahi te hoê huru maitai. Te faahitihia ra te reira i roto i te Ioane 1, 5:3: “Teie hoi te hinaaro i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra parau.” Tera râ, teie te hoê o te mau faaueraa faufaa roa ˈˈe: “E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.” (Mataio 22:39). E tia ïa i te mau tavini mau a te Atua ia aroha i to ratou taata-tupu, noa ˈtu eaha to ˈna opu aore ra to ˈna nunaa. — Mataio 5:43-48; Roma 12:17-21.

6. E tia i te mau kerisetiano ia aroha taa ê atu ia vai?

6 E tia i te mau tavini a te Atua ia here taa ê atu i to ratou mau taeae i roto i te faaroo. “Ia parau te hoê taata e, Te hinaaro nei au i te Atua; e aore oia i aroha i tana taeae, e haavare oia: o tei ore i aroha i tana taeae tei hiˈohia e ana ra, eaha e tia ˈi ia ˈna ia hinaaro i te Atua, tei ore i hiˈohia e ana ra? Teie hoi ta tatou parau i noaa mai ia ˈna ra, E o tei hinaaro i te Atua ra, ia aroha oia i to ˈna ra taeae.” (Ioane 1, 4:20, 21). Taua aroha ra, ta Iesu i parau, e tapao papu maitai o te mau kerisetiano mau: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” — Ioane 13:35; hiˈo Roma 14:19; Galatia 6:10; Ioane 1, 3:10-12.

7. Mea nafea te mau kerisetiano mau i te tahoêraa i nia i te fenua taatoa nei?

7 Ua riro te aroha taeae ei tima o te tahoê i te mau tavini a te Atua. ‘Ia î na outou i te aroha, taua tatua nehenehe roa ra ïa.’ (Kolosa 3:14). E tia i te mau kerisetiano mau ia tahoêhia ratou i to ratou mau taeae o te ao atoa nei, no te mea te itehia ra taua faaueraa ra i roto i te Parau a te Atua: ‘Ei parau hoê ta outou atoa na, e eiaha ia amahamaha i roto ia outou: ia ati maite râ outou ma te aau hoê e te manaˈo hoê.’ (Korinetia 1, 1:10). No te tapea noa mai i taua aroha e taua tahoêraa ra i nia i te fenua taatoa, e tia i te mau tavini a te Atua ia ore e faaô atu i roto i te mau ohipa politita o te ao nei. Ua parau o Iesu e: “E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao.” — Ioane 17:16.

8. Mea nafea to Iesu faaiteraa e eaha te tia i te mau kerisetiano ia rave?

8 Ua faaite o Iesu i te aanoraa o taua faaueraa tumu a huti ai o Petero i ta ˈna ˈoˈe e a tâpû ai i te tariˈa o te hoê o te mau taata i haere mai e tapea i to ˈna fatu. Ua faaitoito anei o Iesu i te faaohiparaa i te puai, noa ˈtu no te paruru i te Tamaiti a te Atua i to ˈna ra mau enemi? Aita, inaha ua parau aˈera oia ia Petero e: “A oomo i to ˈoˈe roto i te vehî.” (Mataio 26:52). No reira, eita te mau kerisetiano mau e apiti atu i roto i te mau tamaˈi a te mau nunaa e i roto i te tahi atu faataheraa toto taata, noa ˈtu e e hamani-ino-hia ratou no te patoiraa i te reira. No te oreraa ratou e faaô i roto i te ohipa politita, e rave rahi tavini a te Atua i hamani-ino-hia i roto i te roaraa o te mau senekele e oia atoa i to tatou nei anotau. Ua ite taua mau kerisetiano ra e na te Basileia o te Atua anaˈe, i raro aˈe i te faatereraa a te Mesia, e faaore e a muri noa ˈtu i te tamaˈi e te mau faataheraa toto. — Salamo 46:9; Mataio 6:9, 10; Petero 2, 3:11-13.

9. a) Eaha ta te Aamu e faaite maira ia tatou no nia i te mau kerisetiano matamua? b) Eaha te taa-ê-raa e faaitehia ra e te mau haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano no nia i taua tuhaa ra?

9 Te haapapu maira te Aamu e aita te mau kerisetiano o te senekele I i hinaaro e haamanii i te toto taata. Ua papai o Peter De Rosa, e orometua haapii oia no nia i te parau a te Atua i mutaa ihora i te fenua Beretane, e: “Ua riro te haamaniiraa i te toto ei hara ino mau. No te reira te mau kerisetiano i patoi ai i te mau aroraa a te feia aro no Roma. (...) A haafaufaahia ˈi te tamaˈi e te faaohiparaa i te puai no te paruru ia Roma, ua manaˈo te mau kerisetiano e eita ratou e nehenehe e apiti atu i te reira. (...) Ia au i te hiˈoraa o Iesu, ua faariro te mau kerisetiano ia ratou ei feia afai parau no te hau; aita roa ratou i nehenehe e riro ei mauhaa no te pohe.” I te tahi aˈe pae, ua ofati te mau haapaoraa amahamaha o te amuiraa faaroo kerisetiano i te faaueraa o te here e ua faatahe ratou e rave rahi toto. Ma te ore roa e riro ei afai parau no te hau, aita ratou i faaea i te ueue i te pohe.

Babulonia Rahi, faahapahia no te taparahiraa taata

10. Eaha o Babulonia Rahi, e no te aha oia i piihia ˈi mai te reira?

10 O Satani “te arii o teie nei ao”, “te atua o teie nei ao”. (Ioane 12:31; Korinetia 2, 4:4.) E fatu te ao a Satani i te hau emepera o te ao atoa nei o te haapaoraa hape, o ta ˈna i haamau i roto i te roaraa o te mau senekele, e tei roto te amuiraa faaroo kerisetiano e to ˈna upoo faatere haapaoraa. Te pii ra te Bibilia i taua hau emepera ra “O Babulonia Rahi, o te metua vahine o te mau faaturi [auraa i te pae varua], e no te mau mea faufau o te ao nei”. (Apokalupo 17:5.) No ǒ mai te tumu o te mau haapaoraa hape i te tau o te oire tahito o Babulonia tei î i te haapaoraa hape, i reira e haapue ai te mau haapiiraa e te mau peu o tei faaino i te Atua. No reira ïa te faaauraa o teie nei tau a te Babulonia tahito ra i piihia ˈi Babulonia Rahi, te hau emepera o te ao atoa nei o te haapaoraa hape.

11. Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia ia Babulonia Rahi, e no te aha?

11 Te na ô ra te Parau a te Atua no nia i te Babulonia i te pae faaroo ra e: “E tei roto ia ˈna te toto o te mau peropheta e to te feia moˈa i te itearaahia, e to te feia atoa i taparahihia i teie nei ao.” (Apokalupo 18:24). Ua riro te mau haapaoraa o te ao nei ei tumu i tahe ai te toto o te feia i taparahi-pohe-hia i roto i teihea auraa? No te mea ïa, ua tapo taua mau haapaoraa nei, te mau Ekalesia o te amuiraa faaroo kerisetiano e oia atoa te mau haapaoraa e ere i te mau haapaoraa kerisetiano, i te mata i mua i te mau tamaˈi a te mau nunaa, aore ra ua turu ratou i te reira, aore ra o ratou iho atoa te tumu. Hau atu, ua hamani ino ratou e ua haapohe ratou i te feia paieti no te mea aita ratou i farii i to ratou mau manaˈo.

Aita oia i faahanahana i te Atua

12. No te aha o te upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano tei faahapa-rahi-hia ia faaauhia i te upoo faatere haapaoraa o te tahi atu mau haapaoraa?

12 E hapa rahi aˈe to te upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano i to te tahi atu mau haapaoraa no te taatoaraa o te toto i haamaniihia i roto i te roaraa o te Aamu. No te aha te reira? No te mea ua rave oia, eiaha noa te iˈoa o te Atua, to Iesu atoa râ. Ua riro atura ei hopoia na ˈna te peeraa ˈtu i te mau haapiiraa a Iesu (Ioane 15:10-14). Tera râ, aita oia i pee i taua mau haapiiraa ra, e ua faaino rahi te reira i te roo o te Atua e o te Mesia. Ua faatahe te mau tamaˈi faaroo e te tahi atu mau tamaˈi o te haapaoraa, te Tiribuna ekalesiatiko haava i te hairesi e te mau hamani-ino-raa, e rave rahi toto, e na te upoo faatere haapaoraa e amo ra i te hopoia papu maitai no taua mau mea ra; e hau atu, e hopoia taa ê atoa ta ˈna e amo ra no te mea aita oia i patoi i te mau tamaˈi i reira te mau melo o te mau Ekalesia i haapohe ai i to ratou taata-tupu o te tahi atu mau fenua.

13. Eaha te mau ohipa i tupu i rotopu i te XI e te XIIIraa o te senekele e o te upoo faatere haapaoraa te tumu?

13 No reira, o te upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano te tumu o te mau tamaˈi faaroo i faanahohia i rotopu i te XI e te XIIIraa o te senekele. E taparahiraa taata e e eiâraa anaˈe tei ravehia, e te reira, na nia i te iˈoa o te Atua e o te Mesia. Ua haapohehia tau hanere tausani taata. I te matahiti 1212 ra, ua aratai te Tamaˈi faaroo a te mau tamarii i te hoê pohe maamaa o e rave rahi tausani tamarii tei haapiihia no te rave i taua ohipa ra.

14, 15. Eaha ta te hoê katolika i papai no nia i te ohipa a te Ekalesia i te senekele XIII?

14 I te XIIIraa o te senekele, ua haamana te Ekalesia katolika i te Tiribuna ekalesiatiko haava i te hairesi, e aita ta ˈna mau ravea mehameha e faahanahana i te Atua. Ua haa noa taua faanahonahoraa ra, tei haamata i Europa e tei parare i te fenua Marite, i roto i te roaraa hau atu e ono senekele. Haamauhia e turuhia e te faatereraa a te pâpa, ua ohipa oia ma te uˈana mau no te faaore, na roto i te hamani-ino-raa e te taparahi-haapohe-raa, i te feia atoa e patoi ra i te Ekalesia. Ua hamani ino taua Ekalesia ra i mutaa ihora i te feia e ere i te katolika, tera râ ua rahi atu â te ino a te Tiribuna ekalesiatiko.

15 Te faaite ra o Peter De Rosa, tei parau e e “katolika [oia] e here ra i ta ˈna haapaoraa” i roto i ta ˈna vea i neneihia aita i maoro roa Te mau ekalesiatiko mono a te Mesia aore ra te hohoˈa huna a te pâpa (beretane), e: “Te amo nei te Ekalesia i te hopoia o te hamani-ino-raa o te mau ati Iuda, o te Tiribuna ekalesiatiko, o te haapoheraa i te mau tausani hairesi e te faahoˈi-faahou-raahia mai te mau haamauiuiraa i roto i te ohipa haavaraa i Europa. (...) Ua haamau te tahi mau pâpa i te tahi mau emepera e ua faaore atoa i to ratou tiaraa, ua faahepo atoa ia ratou ia farii to ratou mau taata i te kerisetianoraa na roto i te haamǎtaˈu i te hamani-ino-raa e i te pohe. (...) Ua riro te reira ei ati rahi no te Evanelia.” Te “hara” a vetahi tei haapohehia mai te reira te huru, oia hoi no te mea noa ïa e Bibilia ta ratou.

16, 17. Eaha te nehenehe e parauhia no nia i te Tiribuna ekalesiatiko haava i te hairesi?

16 No nia ia Innocent III, e pâpa hoi oia i te omuaraa o te senekele XIII, te faatia ra o De Rosa e: “Ua numerahia e, a tupu ai te hamani-ino-raa hopea e te ino roa ˈˈe i ravehia i raro aˈe i te emepera [roma] Dioclétien [i te senekele III], fatata e piti tausani kerisetiano tei pohe i roto i te ao nei. A tupu ai te tuhaa matamua o te haavîraa uˈana o te tamaˈi faaroo [i te mau Albigeois “hairesi”] i opuahia e Innocent III, ua hau atu te tatai ahuru taata tei haapohehia. (...) E tupu te hiti mahuta ia itehia e e rave rahi kerisetiano i haapohehia e te hoê pâpa i te hoê noa taime, ia faaauhia ia Dioclétien. (...) Aita o [Innocent] i mǎtaˈu noa ˈˈe i te faahiti i te iˈoa o te Mesia no te rave i te mau mea atoa ta te Mesia i faahapa.”

17 Ua tapao o De Rosa e “na roto i te iˈoa o te pâpa, ua hara [te feia haava i te hairesi] i nia i te tiaraa o te taata na roto i te mau ohipa aroha ore roa ˈˈe e uˈana roa ˈˈe o te aamu o te nunaa.” No nia ia Torquemada, e taata dominicain oia tei riro ei taata haava i te hairesi i te fenua Paniora, te na ô ra oia e: “Faatoroahia i te matahiti 1483, ua faaohipa oia i te hoê mana ino i roto i te roaraa hoê ahuru ma pae matahiti. Ua hau atu te numera o te feia i haapohehia e ana i te 114 000, e i roto i taua numera ra 10 220 i tutuihia i te auahi.”

18. Ia au i te hoê taata papai, na te aha e haapapu ra i te Tiribuna ekalesiatiko haava i te hairesi, e mea nafea te reira i tamau noa ˈi i te tupu i roto i te roaraa hau atu i te ono senekele?

18 Te faaoti ra o De Rosa e: “E haafifi te hoê parau faaite no te mau ohipa i tupu mai ta te Tirubuna ekalesiatiko i rave, i te hoê faanahonahoraa noa ˈtu eaha to ˈna huru; no te Ekalesia katolika, e ati rahi roa. (...) Ta te Aamu e faaite maira, i roto i te roaraa e hau atu e ono senekele e te reira, ma te tuutuu ore, ua riro te faatereraa a te pâpa ei enemi papu no te niu mau o te parau-tia. I rotopu i na pâpa e vau ahuru tei mono-haere-hia mai te senekele XIII mai â, aita hoê aˈe i patoi i te haapiiraa a te taata no nia i te Atua e te mau ravea a te Tiribuna ekalesiatiko. I te taa-ê-raa, ua taati atu te pâpa tataitahi i ta ˈna huru hamani-ino-raa i te tereraa o taua matini ra o te pohe. Te vai ra te hoê miterio: mea nafea te mau pâpa i nehenehe ai, mai tera ui e tera ui, e tamau i te rave i taua mau peu hairesi ra? Nafea ratou i nehenehe ai e patoi i roto i te taatoraa i te Evanelia a Iesu?” Te pahono ra o De Rosa e: “Mea au aˈe na te mau pâpa ia patoi atu i te Evanelia i te patoi atu i te hoê pâpa ‘o te ore e hapa’ no na mua ˈtu, no te mea e faatopa te reira i te faatereraa a te pâpa iho.”

19. Na roto i teihea ohipa tei fariihia e te rahiraa o te mau melo o te upoo faatere haapaoraa to te paieti ore ite-faahou-raahia mai?

19 Te faaite atoa maira te ohipa i ravehia e te upoo faatere haapaoraa i roto i te faatîtîraa, faanahonahoraa ino mau, i to ˈna haavahavaharaa i te ture. I roto i te roaraa o te mau senekele, ua tatara te mau nunaa o te amuiraa faaroo kerisetiano e rave rahi tausani e tausani taata afirika i to ratou fenua, no te faariro ia ratou ei tîtî hamani-ino-hia i te pae tino mai te pae morare. Ia hiˈohia, mea iti roa te mau ekalesiatiko tei patoi tahaa i taua ohipa ra. Ua faahua parau atoa vetahi pae i rotopu ia ratou e te reira te hinaaro o te Atua. — Hiˈo Mataio 7:12.

Te toto i haamaniihia i te senekele XX

20. Mea nafea te hape o te taata paieti ore i te taeraa i to ˈna uˈanaraa i te senekele XX?

20 I te senekele XX, ua tae te hara a te taata paieti ore i to ˈna uˈanaraa. Oia mau, ua turu te upoo faatere haapaoraa i te mau tamaˈi i haapohe tau ahuru mirioni taata. E mau tamaˈi riaria roa ˈˈe teie o te Aamu paatoa. A tupu ai na tamaˈi rahi e piti, ua horoa te upoo faatere haapaoraa i ta ˈna tauturu i na pae e piti, e mea na reira to te mau melo o te hoê â haapaoraa, te mau “taeae”, i taparahi pohe ai te tahi e te tahi. A tupu ai te Piti o te Tamaˈi rahi, ei hiˈoraa, ua haapohe te mau katolika farani e marite i te mau katolika helemani e italia; ua haapohe te mau porotetani beretane e marite i te mau porotetani helemani. I te tahi taime, ua haapohe atoa te tahi mau taata, e ere hoê â noa ta ratou haapaoraa, hoê â atoa râ to ratou nunaa, te tahi i te tahi. Eita taua tamaˈi rahi e piti ra, tei tupu i rotopu i te amuiraa faaroo kerisetiano, i nehenehe e fa mai, ahiri e ua auraro te upoo faatere haapaoraa i te faaueraa o te aroha e ahiri e ua haapii oia i te reira i te feia faaroo.

21. Eaha te nehenehe e taiohia i roto i te mau vea e te mau vea rii no nia i te faaôraa o te upoo faatere haapaoraa i roto i te tamaˈi?

21 Teie te nehenehe e taiohia i roto i te New York Times: “I mutaa ihora, ua turu na te mau anairaa o te mau tia teitei katolika fatata i te mau taime atoa i te mau tamaˈi i faaôhia e to ratou nunaa; ua haamaitai hoi ratou i te mau nuu e ua pure ia noaa te re, i te tahi râ pae, te pure ra ïa te tahi atu pǔpǔ epikopo i mua i te huiraatira no te pǔpǔ enemi. (...) Te ite maitai ra te rahiraa i te taa-ê-raa i rotopu i te huru manaˈo o te kerisetianoraa e te haerea tamaˈi (...), no te mea te rahi noa ˈtura te mau mauhaa no te haapohe.” Area i te vea ra U.S.News & World Report, te tapao ra ïa e: “Ua faainohia te hanahana o te kerisetianoraa i roto i te ao nei na roto i te pinepineraa te mau nunaa faahua kerisetiano i te faaohipa i te haavîraa uˈana.”

22. Eaha ˈtu â te faahaparaa a te upoo faatere haapaoraa i to tatou nei tau?

22 Oia atoa, noa ˈtu e aita te Tiribuna ekalesiatiko e farii-faahou-hia e te hau i teie nei mahana, te faaohipa nei te upoo faatere haapaoraa i te Hau mai te hoê mauhaa no te hamani ino i te mau “peropheta” e te “feia moˈa” o te patoi i to ˈna mau manaˈo. Te faahepo nei oia i te mau faatere politita ‘no te faatia i te hamani ino i te ture ra’. No reira, i te roaraa o te senekele XX, ua opanihia te ohipa a te feia paieti, ua tuuhia ratou i roto i te mau fare tapearaa, ua taparahihia ratou, ua hamani-ino-hia ratou e ua haapohe-atoa-hia ratou, pauroa teie mau mea na nia i te faaueraa a te upoo faatere haapaoraa aore ra na nia to ˈna haamaitairaa. — Apokalupo 17:6; Salamo 94:20.

E faaafaro te Atua i te parau

23. No te aha te Atua e faaafaro atu ai i te parau e te taata paieti ore?

23 Te ite-maitai-hia ra i roto i te haapaoraa hape te toto o te mau peropheta, o te feia moˈa e o te mau taata atoa i taparahihia i nia i te fenua nei (Apokalupo 18:24). Hau atu, e hapa rahi aˈe to te upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano, no te mea ua rahi aˈe te toto i tahe i roto i te mau fenua i reira oia e faaohipa ˈi i to ˈna mana. Te taahia ra e no te aha te Bibilia e pii ai ia ˈna te “taata paieti ore”. Tera râ, te na ô atoa ra te Parau a te Atua e: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.” (Galatia 6:7). E faaafaro ïa te Atua i te parau e te upoo faatere haapaoraa taiva.

24. Eaha te mau ohipa faufaa roa te fatata maira i te tupu?

24 Ua parau o Iesu e: “E haere ê atu outou, e te feia rave parau ino.” (Mataio 7:23). Ua parau oia na mua ˈtu e: “Te mau raau atoa aore i faahotu mai i te huero maitai ra, e tâpûhia ïa e e hurihia i roto i te auahi.” (Mataio 7:19). Te fatata noa maira te hora i reira te taata paieti ore e te toea o te haapaoraa hape e ite ai i te auahi o te haamouraa, ia fariu anaˈe mai te mau tuhaa politita, tei faaturi ia ratou, i nia ia ratou. Taua mau tuhaa ra, ta te aamu bibilia e parau ra, “e faufau ïa i taua faaturi ra, e e pau oia ia ratou i te haru, e e veve roa, e e amu i to ˈna tino, e e tutui ia ˈna i te auahi.” (Apokalupo 17:16.) No te mea hoi ua fatata roa taua mau ohipa faufaa mau hoi i te tupu, e tia i te mau tavini a te Atua ia faaara i to ratou taata-tupu. Te hiˈopoa ra te tumu parau i mua nei i te huru o ta ratou raveraa.

Uiraa no te faahaamanaˈoraa

◻ Eaha te taata paieti ore, e mea nafea to ˈna tupuraa mai?

◻ Eaha te mau hoturaa maitatai te tia i te mau kerisetiano mau ia faahotu mai?

◻ Eaha o Babulonia Rahi, e eaha ta ˈna hara i roto i te mau faataheraa toto?

◻ Eaha te ohipa i ravehia e te taata paieti ore i to ˈna oreraa e faahanahana i te Atua?

◻ Eaha ta te Atua e rave ia faaafaro anaˈe o ˈna i te parau e te taata paieti ore?

[Hohoˈa i te api 11]

Ua faatupu te mau tamaˈi faaroo i te mau faataheraa toto riaria mau i ravehia na roto i te iˈoa o te Atua e o te Mesia.

[Faaiteraa i te tumu]

British Library

[Hohoˈa i te api 12]

“I mutaa ihora, ua turu na te mau anairaa o te mau tia teitei katolika fatata i te mau taime atoa i te mau tamaˈi i faaôhia e to ratou nunaa.”

[Faaiteraa i te tumu]

U.S. Army

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono