Te mau fetia e te taata, te vai ra anei te hoê taairaa?
E ERE te ohipa hiˈo fetia i te mea apî. Ia au i Te Buka parau paari a te ao (beretane), tau tausani matahiti i mairi aˈenei e “hiˈo na” te mau taata faaapu “i te fetia no te ite e afea e tanu ai i ta ratou mau huero maa. Ua haapii te mau ratere i te faaohipa i te mau Fetia no te faaite i te mau aveia.” I teie mahana atoa, te faaohipa-noa-hia nei te mau fetia ei aratai i roto i te mau tere na te reva. Ua feruri atoa te feia no tahito ra i te mau aai no nia i te mau taata e te mau animala o ta ratou e manaˈo ra e ua faahohoˈahia i roto i te mau haapueraa fetia, aore ra mau pǔpǔ fetia. Ua manaˈo te mau taata i muri iho e e nehenehe te mau fetia e ohipa i nia i to ratou oraraa.
Te hoê maitiraa fetia rahi
E faatupu mai te hiˈo-noa-raa i te numera e te faito o te mau fetia i te haehaa e te paieti. E ua faaauhia e e tau 100 miria rahiraa pǔpǔ fetia, aore ra mau haapueraa fetia, i roto i te ao o te reva! Te parau ra Te buka parau paari a te ao nei no nia i te tuatapaparaa i te reva (beretane) e: “O te numera ïa o te rahiraa huero raiti o te nehenehe e haaputuhia i roto i te hoê fare pureraa rahi.” Ua faaauhia e ua tuea taua rahiraa fetia ra i te Eˈa fetia uouo, no reira hoi to tatou nei faanahoraa o te Mahana. Te fetia piri roa ˈˈe i to tatou Fenua (taa ê atu i te Mahana), hoê no te pǔpǔ a te Alpha Centauri, e 4,3 matahiti-maramarama (année-lumière) te atearaa. Te hoê matahiti-maramarama (année-lumière) o te atearaa ïa e raterehia e te maramarama i roto i te matahiti hoê. Teie te auraa e ia hiˈo tatou i tera fetia, te maramarama e ô ra i roto i to tatou mata ua faarue ê na oia i te fetia e 4,3 matahiti i teie nei e i te roaraa o taua taime atoa ra ua tere oia na roto i te reva teitei i te vitiviti 299 792 km i te tetoni. Eita e noaa ia ferurihia te atearaa e terehia e te fetia. Oia, o te fetia fatata roa ˈˈe mai ïa te reira. E tau miria matahiti-maramarama te atea o te tahi mau fetia i to tatou haapueraa fetia. No reira te peropheta a te Atua e parau ai e: “Inaha, e au te mau fenua nei mai te topata iti no roto i te bakete, e ua haapaohia mai te huˈa repo i nia te faito ra: inaha te mau fenua rii nei, mai te huˈa repo hoê ia rave oia ra.” (Isaia 40:15) E tano te parau huero repo no vai?
O te avaˈe te taoˈa o te reva fatata roa ˈˈe i te fenua, e ohipa taa maitai ta ˈna i nia i to tatou fenua, e faatupu to ˈna ohuraa i te hoê faito e 15 metera i rotopu i te paheeraa e te panunuraa o te miti i te tahi mau vahi. Ia au i na e toru aivanaa farani, e tiaturihia i teie nei e na te ohuraa o te fetia e tapea i te reni o te ohuraa o te fenua ia opa i nia i te faito 23 teteri, o te faatupu i te hoê tauiraa tamau o te mau tau. (Natura (beretane), 18 no Febuare 1993) I te mea e te ohipa nei te avaˈe i nia i to tatou nei palaneta, e mea tia ia uihia e, Eaha ˈtu â ïa no te mau miria fetia?
Te mau fetia i roto i te mau Papai
E rave rahi taime to te Bibilia faahitiraa i te mau fetia, i roto i te auraa mau e i roto i te auraa taipe atoa. Ei hiˈoraa, ia au i te hoê papai salamo, ua hamani te Poiete i “te maramarama [avaˈe] e te mau fetia ei tavana no te po” e tauturu ïa te mau fetia ia horoa i te maramarama no te fenua. (Salamo 136:9, Tanakh) I muri iho, ua parau te Atua, i te taime a faatupu ai oia i te hoê faufaa e te taata haapao maitai o Aberahama, e: “‘A hiˈo na to mata i nia i te raˈi, a taio na i te mau fetia, i te tiaraa ia oe ia taio.’ E ua na ô maira oia ia ˈna i te vahi atea, ‘Oia atoa to oe na huaai.’” (Genese 15:5) Ua faataa mai te aposetolo Paulo e e mea taa ê te mau fetia, te parau ra e: “E anaana ê to te mahana, e anaana ê to te marama, e anaana ê to te mau fetia: e huru ê hoi to te tahi fetia i to te tahi i te anaana.”a (Korinetia 1, 15:41) Oia atoa, e tei raro aˈe taua numera rahi o te mau fetia ra i te tuhaa aore ra te faatereraa a to ratou Poiete: “Ua hope te mau fetia i te taiohia e ana; e na ˈna i mairi i to ratou iˈoa.”— Salamo 147:4.
I te tahi aˈe pae, e itehia i roto i te mau Papai e e faaauhia na te mau fetia i te mau taata, mau faatere, e te mau melahi. I roto i te hoê moemoeâ a Iosepha te tamaiti a Iakoba, ua faaauhia to ˈna na metua i “te mahana e te maramarama” e to ˈna mau tuaana i te “mau fetia.” Ua faaauhia te mau melahi i te “mau fetia poipoi.” Ua parau te arii no Babulonia e ei na nia ˈˈe oia i “te mau fetia o te Atua ra,” te mau faatere no roto mai ia Davida i nia i te nunaa o Iseraela ra. Mai te “mau fetia ori ra” te mau taata mau ore i roto i te amuiraa Kerisetiano, area te mau tino matahiapo haapao maitai o te amuiraa, ua parauhia e ei “mau fetia” ratou i roto i te rima atau o te Mesia.—Genese 37:9, 10; Ioba 38:7; Isaia 14:13; Iuda 13; Apokalupo 1:16.
Te faahiti ra te hoê parau i roto i te Bibilia e ‘ua aro te mau fetia ia Sisera i to ratou haerea,’ te raatira rahi no te arii o Kanaana o Iabina, o tei faahepo rahi roa i te nunaa o Iseraela e e piti ahuru matahiti. Ua tono Iehova ia Baraka no te faaora ia Iseraela mai te faatîtîraa mai e ua horoa oia na ˈna ra i te re i nia ia Sisera, e noa ˈtu e e iva hanere to Iabina pereoo auri. I roto i te himene o te upootiaraa, te himene nei te mau Iseraela e: “I na te raˈi mai te mau fetia i te aro, ua aro ïa ia Sisera i to ratou haerea.” Aita i faataahia e mea nafea te mau fetia i te aroraa. Maoti i te manaˈo e ua ohipa mau te mau fetia i roto i te aroraa, e mea tano aˈe ra ia tiaturi e e faaite taua parau ra i te hoê ohipa ravehia e te Atua no Iseraela.—Mau Tavana 5:20.
“Te fetia” no Betelehema
Eita e ore hoê o te mau fetia matau-maitai-hia i roto i te Bibilia oia ïa te “fetia” no Betelehema tei aratai i te feia hiˈo fetia mai te hitia o te râ mai i te fare i reira o Iesu te faaamuraahia e to ˈna na metua i muri aˈe to ˈna fanauraahia i roto i te hoê vahi vairaa animala. Eaha taua fetia ra? E mea papu e e fetia taa ê te reira, i te mea tei raro roa teie fetia ia nehenehe te feia hiˈo fetia e apee i te reira i nia e fatata e hoê 1 600 kilometera. Ua aratai na mua “te fetia” ia ratou i Ierusalema. Ia ˈna i faaroo i te reira, ua aniani te arii ra o Heroda ia ratou e ua opua ˈtura oia e haapohe i te tamarii ra o Iesu. Ua aratai atura “te fetia” i te feia hiˈo fetia i te fare i reira o Iesu e noho ai. Papu maitai aita e fetia e nehenehe e na reira. E na te Atua anei teie fetia? I te mea e ua aratai te farereiraa a te feia hiˈo fetia i te taparahiraa o te ‘mau tamarii tamaroa atoa i Betelehema e te mau vahi atoa i reira iho mai te piti matahiti e i raro aˈe mai,’ mea tano aˈe ia parau e na Satani, te enemi o te Atua i faaohipa i “te fetia” no te tamata i te taparahi i te tamaiti a te Atua?—Mataio 2:1-11, 16.
E tia atoa ia haamanaˈohia e mai te pae Hitia o te râ mai te feia hiˈo fetia, peneiaˈe mai Babulonia mai, te pu no te peu tahutahu, te peu hiˈohiˈo, e te peu hiˈo fetia. Ua topahia te iˈoa o te mau atua no Babulonia i nia i te tahi mau taoˈa o te reva. I te tau o te arii ra o Nebukanesa, ua faaohipahia te peu hiˈohiˈo no te tauturu ia ˈna ia faaoti e eaha te aveia e rave no ta ˈna aroraa.—Ezekiela 21:20-22.
Ua ani te peropheta ra o Isaia i te feia aˈo no Babulonia, ma te parau e: ‘Ua rohirohi oe [Babulonia] i te rahiraa o ta oe parau. A tia mai to oe ra feia hiˈo fetia e a faaora ia oe—te feia tei tuatapapa i te mau fetia, tei hiˈo i te mau raˈi ra e o tei faaite mai i te mau avaˈe atoa i te mau mea e roohia mai ai oe ra. E riro ratou mai te aihere ra, e ama pau roa ratou i te auahi! E ore ratou e ora ia ratou iho . . . e aore roa te hoê o ratou e tia ˈi ia faaora ia oe.’ Ia au i te parau tohu a Isaia, ua topa o Babulonia puai ra i roto i te rima o Kuro Rahi i te matahiti 539 ra hou to tatou nei tau. Ua huri te aratairaa ta te feia hiˈo fetia no Babulonia i faaite ia au i te mau fetia i te taatoa i roto i te ati.—Isaia 47:13-15, (Today’s English Version).
Te auraa anei e e eita tatou e nehenehe e huti i te hoê haapiiraa mai roto mai i te mau fetia?
[Nota i raro i te api]
a Te faarii ra te hiˈopoaraa i te mau fetia o teie tau i te mau parau a Paulo, e e mea taa ê te mau fetia i te u, te faito, te puairaa o te maramarama, te anuvera, e te teiaha.
[Tumu parau tarenihia i te api 5]
Eaha ta vetahi i parau
PEU HIˈO FETIA: “e taairaa to ˈna i te ite no nia i te reva teitei.”—Johannes Kepler (1571-1630) e taata tuatapapa reva no Helemani.
“E maˈi te peu hiˈo fetia, e ere i te ite aivanaa. . . . E tumu raau oia e i raro aˈe i to ˈna mǎrû e vai ai te mau huru peu haavare atoa.”—Moses Maimonides (1135-1204), e taata haapii ati Iuda no te Anotau no Ropu.
“E ite aivanaa matamua oia o tei faahua faaite i te huru e te haerea o te taata tataitahi e o tei faahua tohu i te tereraa o te tau no a muri aˈe e te mau ohipa ia au i te huru o te mau raˈi. . . . Eita e ore e i te area o te senekele 6 hou te Mesia—ua manaˈo te mau taata no Kaladaio i te pae apatoa no Irak e ua faaô ratou i ta ratou iho horoscope [faaauraa i te mahana fanauraa i nia i te mau fetia]. E tuatiraa to te reira e te mau mana e ohipahia ra i te mahana fanauraa e te mau fetia aueue ore, oia atoa te Mahana, te Avaˈe e e pae palaneta. . . . Niu-noa-hia te mau ohipa a te peu hiˈo fetia e te tatararaa a te horoscope [faaauraa i te mahana fanauraa i nia i te mau fetia] i nia i te mau manaˈo o te mau taata tuatapapa reva e te mau tatararaa a te mau aivanaa iho o ta ratou e ore ra e haapapu e e ore ra e farii.”—C. A. Ronan, taata faaau i te mau opuaraa, Aamu no te tiaturiraa aivanaa no te pae Hitia o te râ i Asia, Cambridge, i Beretane, e te apiti no Te buka paari a te ao nei no nia i te tuatapaparaa i te reva (beretane), no reira mai hoi teie parau i te iritiraahia mai.
No te faahohoˈa i teie huru tatararaa ia au i to ˈna iho manaˈo, te faataa ra o Ronan e e ia au i te feruriraa o te mau taata no te pae Tooa o te râ, ua faaauhia te palaneta uteute ra o Mars i te tamaˈi e te au-ore-raa i rotopu i te mau nunaa, ia au i te mau Tinito ra, e u nehenehe te uteute, e ohiparaa maitai ta [te palaneta] Mars. Taa ê atu, ua faaau te mau aai no te pae Tooa o te râ mai i [te palaneta] Venus i te uouo e te haviti. Ia au i te Tinito “e u oia no te pohe, te pê, e te haamouraa . . . te uouo; ua faaauhia râ [te palaneta] Venus i ‘te palaneta poiri no te tamaˈi.’”
Te parau faahou ra o Ronan e: “Noa ˈtu râ to ˈna natura aivanaa matamua, ua faaohipa-rahi-hia te peu hiˈo fetia i te haamataraa i roto i te maraaraa o te hiˈopoaraa i te reva e te horoaraa i te moni no te faahaere teie i mua.
Ua rave e ahuru ma iva feia re Nobel, ratou e te tahi atu mau aivanaa, i te hoê faaiteraa i te matahiti 1975, teie te upoo parau “Mau patoiraa i te peu hiˈo fetia—Hoê parau haapapuraa na e 192 Aivanaa Faatere.” Te faˈi ra oia e:
“I te tau tahito aita to te taata . . . e ite aˈe no nia i te atearaa e vai ra i rotopu i te fenua e te mau palaneta e te mau fetia. I te mea i teie nei e nehenehe e ua faitohia teie mau atearaa, e nehenehe atura tatou e ite e mea huˈa mau te ohuraa e te tahi atu mau ohipa a te mau palaneta atea e te mau fetia atea ˈtu â e rave ra. E mea hape roa ia feruri e e nehenehe te mau mana e faaohipahia ra e te mau fetia e te mau palaneta i te mahana fanauraa e hamani i roto i te mau tuhaa atoa i to tatou mau tau a muri aˈe.”b
[Nota i raro i te api]
b No te ite hau atu â no nia i te peu hiˈo fetia, a hiˈo i roto te A ara mai na! no te 8 no me 1986 i te mau api 3-9.