VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/7 api 3
  • Eaha te itehia i roto i te mau fetia no outou?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te itehia i roto i te mau fetia no outou?
  • A ara mai na! 1994
  • Papai tei tuea
  • E mana mau anei to te mau fetia i nia i to outou oraraa?
    A ara mai na! 1989
  • Te mau fetia e te taata, te vai ra anei te hoê taairaa?
    A ara mai na! 1994
  • Te peu hiˈo fetia i teie nei mahana
    A ara mai na! 1989
  • Te peu hiˈo fetia e te tohuraa: E mau ravea papu anei no te hiˈo atea?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2018
Ite hau atu â
A ara mai na! 1994
g94 8/7 api 3

Eaha te itehia i roto i te mau fetia no outou?

NA TE TAATA PAPAI I TE A ARA MAI NA! I BERESILIA

“UA FAAROO anei outou e ia au i te mau fetia, e e û to tatou nei palaneta e te palaneta Mars i te avae no Tiurai?” Te faaite papu ra teie mau parau o te himene a Cole Poster te tiaturiraa tahito matauhia e ua faaitehia te oraraa no a muri aˈe o te taata i roto i te mau fetia.a E tuatiraa mau anei to te mau taoˈa o te raˈi e te oraraa o te taata o te fenua nei? Mai te peu e e, nafea te reira i te ohipa i nia i te huitaata nei? Mai te peu e aita, eaha ta te mau fetia e faatupu?

Eita e maerehia i te mea e e rave rahi taata e anaanatae ra i te tau i mua nei ia hiˈopoa anaˈe tatou i te tahi mau tupuraa faufaa mau—te toparaa o te Patu o Berlin e te parari-oioi-raa o te tahoêraa o te mau Hau Rusia tahito, te ereraahia i te tiaturi i te mau faatere politita, te au-ore-raa i te pae o te iri i ite-faahou-hia i Afirika e i Europa, te au-ore-raa i te pae faaroo i Inidia e i Irelane, te topa-roa-raa o te moni i te mau fenua atoa, e te orureraa hau a te mau taurearea. Ia au i te hoê tabula a te Fare haapiiraa teitei no Hamburg, o te matahiti peapea roa ˈˈe te matahiti 1992 mai te hopearaa mai â o te piti o te tamaˈi, e 52 rahiraa tamaˈi i tupu i te mau fenua taa ê. Te uiui nei te mau taata i au i te hau e: ‘Ihea tatou e nehenehe ai e imi i te au-maitai-raa, te hau, e te ino ore?’

Ua aratai te papu-ore-raa o te tau i mua nei i te hoê maraa-taue-raa o te anaanatae o te taata i te taoˈa i roto i to ˈna mau huru atoa. O te peu hiˈo fetia paha, o tei matau-aˈe-hia. Ma te taa ê oia i te ite no nia i te reva teitei, e “e peu hiˈohiˈo” te peu hiˈo fetia “no te mau ohiparaa tei manaˈohia ra a te fetia e te mau palaneta i nia i te mau ohipa a te taata e o te fenua ia au te tiaraa e te huru o te mau fetia.” I teie nei mahana, e taio iho â tau mirioni taata i te horoscope [te faaauraa i te mahana fanauraa i nia i te mau fetia] no te ite i to ratou oraraa no muri aˈe.b

Te tahi atu mau tuhaa i reira te feia hiˈo fetia e tohu ai oia hoi te ravea no te arai i te mau fifi materia e te mau fifi o te oraora-maitai-raa, te maraaraa e te toparaa o te mau tia faatere, te taio mahana tano roa ˈˈe no te tatara i te hoê imiraa moni, e te mau numera no te tano i te loto.

Ua faaite te hoê vea e e ua haere pinepine o Nancy Reagan e farerei i te taata hiˈo fetia ra o Joan no te ite e afea ta ˈna tane, oia hoi te Peretiteni o te Hau amui no Marite, e horoa ˈi i ta ˈna mau oreroraa parau e afea to ˈna manureva e faareva ˈi e tau mai ai. Ua faaite te Buka parau paari katolika apî (beretane) ra e e “ua faaohipa te Papa Julius II [1503-1513] i te peu hiˈo fetia no te ite i te mahana o to ˈna faakoronaraa e o Paul III [1534-49] no te faaoti te hora tano no te mau Apooraa karatino atoa.” Te manuïa nei o Alfred Hug, upoo faatere o te hoê taiete, tei faaohipa i te peu hiˈo fetia no te tauturu i te mau ona i roto i te matete hoo tuhaa taiete. “Ua papaihia te reira i roto i te mau fetia,” o ta ˈna ïa i haapapu.

E au ra e, e rave rahi o tei manaˈo ra e te ohipa ra te mau fetia i nia i te oraraa o te taata. Mea nafea te peu hiˈo fetia i te haamataraa? Aita anei ta te Bibilia, te buka tahito ra e parau no nia i te peu hiˈo fetia e te feia hiˈo fetia?

[Nota i raro i te api]

a “I roto i te fenua Tinito tahito, . . . ua manaˈohia e ua riro te mau tapao no te raˈi oia atoa te mau ati natura ei faaiteraa i te mau ohipa maitatai e te mau ohipa tano ore a te Emepera e ta ˈna faatereraa.”—Te Buka parau paari a te ao no nia i te tuatapaparaa i te reva (beretane).

b Te horoscope [te faaauraa i te mahana fanauraa i te mau fetia] o te “hoê ïa hohoˈa faaau i te mau tiaraa o te mau palaneta e te mau tapao o te Zodiac i te hoê taime taa maitai (mai i te hoê mahana fanauraa)” e o tei faaohipahia e te feia hiˈo fetia no te tamata i te tohu te mau tupuraa i mua nei i roto i te oraraa o te hoê taata.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono