Mau tutavaraa no te faaora i te mau tamarii
“Ua haaputuputu matou i te Apooraa teitei o te ao nei no te mau tamarii no te faaoti i te hoê faaauraa amui e no te faatae i te hoê tiaororaa ru i te ao atoa nei—ia horoa tatou na te tamarii tataitahi i te hoê oraraa maitai aˈe no a muri atu.”—Apooraa a te mau Nunaa Amui, 1990.
UA HAAPUTUPUTU te mau peretiteni e te mau faatere hau matamua no ǒ mai e hau atu i te 70 fenua i te oire no New York i te 29 e te 30 no setepa 1990, no te aparau no nia i te ati o te mau tamarii o te ao nei.
Ua huti te apooraa i te ara-maite-raa o te mau nunaa atoa i nia i te haamauiuiraa hairiiri o te mau tamarii, te hoê ati na te ao atoa nei o tei tapea-huna-noa-hia. Ua faaite te tia a te mau Hau amui no Marite o Peter Teeley e: “Ahiri e e 40 000 manu patapata o te pohe ra i te mau mahana atoa, e tupu ïa te atutu rahi. Tera râ, te pohe nei e 40 000 tamarii, e aita roa e tâuˈahia ra.”
Ua farii te mau upoo faatere atoa i ruru mai e e tia ia ravehia te tahi ohipa—e mea ru. Ua rave ratou i te hoê “faaauraa papu e horoa i te parahiraa matamua roa i te mau tiaraa o te tamarii, i to ratou oraraa no a muri aˈe e to ratou parururaa e to ratou tupuraa.” Eaha te mau ravea taa maitai o ta ratou i vauvau mai?
Te oraraa o hau atu i te 50 mirioni tamarii e tamatahia ra i te faaora
Te tapao matamua, o te faaoraraa mai ïa hau atu i te 50 mirioni tamarii o te nehenehe e pohe i roto i te mau matahiti 1990. E rave rahi o teie mau tamarii o te nehenehe e faaorahia na roto i te faaohiparaa i te mau ravea parururaa i te pae no te oraora-maitai-raa i muri nei.
• Mai te peu e e faaroo te mau metua vahine atoa i roto i te mau fenua ravai ore ia faauehia ratou ia faaote i ta ratou mau aiû iti i to ratou û mama i roto i te area e maha e e ono avaˈe, hoê mirioni tamarii o te ora mai i te mau matahiti atoa.
• Maoti te faaohipa-rahi-raa i te faainuraa i te pape tamiti (parauhia TRO), e nehenehe e faaitihia i nia i te afaraa te rahiraa tamarii e pohe ra i te hî, o te haapohe ra hoi e maha mirioni tamarii i te mau matahiti atoa.a
• E nehenehe te parareraa o te mau patia arai e te faaohiparaa i te mau raau aro manumanu mâmâ roa e ape e ia pohe te mau mirioni tamarii i te mau maˈi mai te maˈi puupuu, te maˈi iriti (tétanos), e te maˈi mahaha.
E nehenehe anei teie porotarama i te pae no te oraora-maitai-raa e manuïa? E titauhia paha e 2,5 tausani mirioni dala marite i te matahiti ia hope teie ahuru matahiti. Ia ravehia na nia i te ao atoa nei, e mea iti roa teie tuhaa moni. Te haamâuˈa nei te mau taiete hoo avaava marite i teie tino moni i te mau matahiti atoa—no te faatianiani-noa-raa ïa i te avaava. I te mau mahana atoa, te haapau nei te mau nunaa o te ao nei i teie â tino moni i roto i te mau haamâuˈaraa a te nuu. E nehenehe anei teie mau tino moni e faaohipa-maitai-hia ˈˈe no te oraora-maitai-raa o te mau tamarii e haamǎtaˈuhia ra e te pohe? Te faataa maitai ra te Parau haapapuraa i te mana o te tama a te mau Nunaa Amui e “e titauhia te huitaata nei ia horoa na te tamarii i te mea maitai aˈe e vai ra ia ˈna.”
Oia mau, e titau te horoaraa “na te tamarii tataitahi i te hoê oraraa maitai aˈe no a muri atu” hau atu i te faaoraraa mai ia ratou i te pohe oioi. Te faataa ra o Sandra Huffman, peretiteni vahine o te Pu no te arairaa i te aifaito ore o te maa no te tamarii, i roto i te vea Time e “eita te ravea TRO e arai i te hî, e faaora noa râ oia i te tamarii ia ore oia e pohe i te hî. . . . Te mea e tia ia tatou ia rave i teie nei,” o ta ˈna ïa e parau atoa ra, “o te feruriraa ïa e mea nafea tatou ia ape i te maˈi, eiaha noa râ te pohe.”
No te haamaitai—taa ê atu i te faaora—i te oraraa o te mau mirioni tamarii, e rave rahi mau porotarama e tapao teitei ta ratou o tei haamatahia. (Hiˈo i te tumu parau i pihai iho mai.) E ere hoê i te mea ohie ia faatupu.
Te pape mâ fatata roa ia haere e tii na raro
E haere o Felicia Onu e pae hora i te mau mahana atoa no te tii i te pape na to ˈna utuafare. E pinepine hoi e mea viivii te pape o ta ˈna e amo mai i te fare. (E faatupu teie pape i te ati o te maˈi toˈe guinea i te mau matahiti atoa e e horoa mai hoi i te mau tupuraa o te hî.) Teie râ, i te matahiti 1984, ua ǒhia te hoê apoo pape e ua tamauhia te hoê pâmu faahaerehia e te rima i roto i to ˈna oire iti no Ugwulangwu i Nigeria hitia o te râ.
I teie nei, tau metera noa ta ˈna e haere no te tii i te pape mâ. E mea maitai aˈe ta ˈna mau tamarii, e ua faaohie te reira i to ˈna oraraa. Hau atu i te hoê tausani mirioni taata mai ia Felicia o tei fanaˈo i te pape mâ i te mau matahiti 1980. Teie râ, e mau mirioni vahine e mau tamarii o te amo nei â e rave rahi mau hora i te mau mahana atoa i te mau bakete e mea iti aˈe te pape e vai ra i roto i te faito e huti-noa-hia i roto i te vahi haumitiraa i te hoê fenua no te pae Tooa o te râ.
Te mau vahi maitatai e te mau vahi au ore i te pae no te haapiiraa
E tamaroa 11 matahiti maramarama roa o Maximino o te ora ra i te hoê mataeinaa atea no Colombia. Noa ˈtu e e tauturu oia i to ˈna metua tane e rave rahi mau hora i te mahana no te haapao i ta ratou faaapu, mea maitai roa oia i te fare haapiiraa. Te haere nei oia i te hoê Escuela Nueva, oia hoi Fare haapiiraa Apî, te vai ra ta ˈna te hoê porotarama faatanohia no te tauturu i te mau tamarii ia tapapa i te mau tuhaa i erehia e ratou mai te peu e ua mairi ratou i te tahi mau mahana haapiiraa—e tupu pinepine hoi te reira, i te tau auhune iho â râ. Aita i rahi te mau haapii tamarii i te fare haapiiraa a Maximino. Aita te mau buka papairaa i navai. Te faaitoitohia ra te mau tamarii ia tauturu i te tahi e te tahi ia ore anaˈe ratou e taa, e na ratou iho e rave ra i te pae rahi o te ohipa no te faatereraa i te fare haapiiraa. Te tamatahia ra teie faanahoraa apî—tei faaineine-taa-ê-hia ia tano i te mau hinaaro o te mau oire iti veve o te mataeinaa—i roto e rave rahi mau fenua ê atu.
E mau tausani kilometera ia Colombia, te ora ra te tahi atu tamahine maramarama e 11 matahiti o Melinda te iˈoa, i roto i te hoê oire rahi no Asia. Aita i maoro aˈenei to ˈna faarueraa i te haapiiraa no te horoa e 12 hora i te mahana no te ohi i te mau toetoea auri e uraina i roto i te hoê o te mau vahi faarueraa pehu rahi o te oire. “Te hinaaro nei au e tauturu i to ˈu metua tane ia noaa ta matou maa i te mau mahana atoa,” o ta Melinda ïa e parau ra. “Ahani e aita vau i tauturu ia ˈna, eita roa paha ta matou maa e navai.” Noa ˈtu e mea maitai ta ˈna mahana ohipa, e faahoˈi noa mai oia i te fare tau 35 toata.
Mau utuutu maˈi no te tamarii
I rapaeau atu i te oire Inidia ra no Bombay, te vai ra te hoê tuhaa oire veve piihia Malvani i reira ua parare roa te maˈi. Te maitai nei râ te mau ohipa, auaa hoi te mau utuutu maˈi itoito mai ia Neetu e o Aziz. Te haere nei raua e hiˈo i te mau utuafare no te hiˈopoa mai te peu e ua patiahia anei te mau tamarii apî, aore ra mai te peu e ua roohia ratou i te hî, te tutuˈa, aore ra te anemia. Te vahi maere, e 11 matahiti noa to Neetu raua o Aziz. Ua tia ˈtu raua no te rave i te ohipa i roto i te hoê porotarama i reira e tonohia te mau tamarii paari aˈe no te haapao i te oraora-maitai-raa o te mau tamarii i raro mai i te pae matahiti. Maoti ta raua mau tutavaraa—e te mau tutavaraa a te mau tatini tamarii ê atu mai ia raua ra—fatata te mau tamarii iti atoa no Malvani o tei fanaˈo i te patia arai, ua ite te rahiraa o te mau metua nafea ia faainu i te raau no te aro i te hî, e ua maitai mai te huru i te pae no te vai-mâ-raa.
Na te ao atoa nei, te ravehia ra te mau taahiraa avae faahiahia mau no te patia i te mau tamarii apî no te arai i te mau maˈi tupu pinepine roa ˈˈe. (Hiˈo i te tabula i pihai iho mai.) Ua patia te fenua Bangladesh i teie nei hau atu i te 70 i nia i te hanere o ta ˈna mau tamarii, e ua patia te fenua Taina hau atu i te 95 i nia i te hanere. Mai te peu e e nehenehe te mau fenua ravai ore atoa e naeahia i te tapao e 90 i nia i te hanere, te tiaturi nei te feia aravihi i te pae no te oraora-maitai-raa e e paruruhia te huiraatira i te maˈi. Ia patiahia te pae rahi, e mea fifi aˈe ïa no te maˈi ia parare.
Te veve, te tamaˈi, e te SIDA
Te vahi peapea râ oia hoi, i te hoê pae te ravehia ra te mau haereraa i mua i roto i te tuhaa o te oraora-maitai-raa e te haapiiraa, area i te tahi pae ra, te vai noa nei vetahi atu mau fifi ma te arai-ore-hia. E toru o te mau tupuraa fifi roa ˈˈe ia faatitiaifaro, o te veve ïa, te tamaˈi, e te SIDA.
I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua haere noa ˈtu te feia veve o te ao nei i te veveraa. Ua iti te mau tuhaa moni mau i roto i te mau vahi veve no Afirika e no Marite Latino i te faito e 10 i nia i te hanere aore ra hau atu i roto i na ahuru matahiti i mairi aˈenei. Aita hoi ta te mau metua i roto i teie mau fenua—i reira e faaohipahia e 75 i nia i te hanere o te tuhaa moni a te utuafare no te maa—e ravai ra no te horoa i te maa aifaito na ta ratou mau tamarii.
‘A horoa i te maa pota e te meia na ta oe mau tamarii,’ o tei parauhia mai ïa ia Grace i te fare utuuturaa maˈi. Aita râ ta Grace, e metua vahine e ahuru tamarii ta ˈna, e moni no te hoo mai i te maa, e aita te pape i navai ia nehenehe oia e tanu i taua mau maa ra i nia i te tâpû fenua iti o te utuafare. Aita ˈtu ta ratou e ravea maoti râ e amu i te to popaa e te pipi e ia poia noa i te tahi mau taime. Mai te peu e mai te reira noa te huru, eita te oraraa e maitai atu no te utuafare o Grace aore ra no te mau mirioni utuafare ê atu mai to ˈna ra.
Mea maitai aˈe râ te mau tamarii a Grace, noa ˈtu to ratou veve, i te tamaroa e vau matahiti ra o Kim Seng no Asia Apatoa hitia o te râ, ua pohe to ˈna metua tane i roto i te hoê tamaˈi fetii tivila e ua pohe to ˈna metua vahine i muri iho i te poia. Ua itea mai ia Kim Seng, o tei fatata atoa i te pohe i te ravai ore o te maa, i te haapuraa i roto i te hoê aua taata i horo i to ratou fenua. E rave rahi o te mau pae mirioni tamarii o te taiâ nei i roto i te mau aua taata i horo i to ratou fenua na te ao nei, o tei faaruru i teie mau huru tupuraa teimaha.
I te omuaraa o teie senekele, e 5 i nia i te hanere anaˈe o te feia i pohe e i pepehia i te tamaˈi, e feia tivila ïa. I teie nei, ua maraa roa teie numera i te faito e 80 i nia i te hanere, e te pae rahi o teie feia i pohe i te tamaˈi, o te mau vahine ïa e te mau tamarii. E te feia o tei ore i pepe i te pae tino, te mauiui noa nei ratou i te pae feruriraa. “Eita e moehia ia ˈu e mea nafea to ˈu mama i te taparahiraahia,” o ta te hoê tamahine tei horo i te hoê fenua no Afirika apatoa no ropu ïa e parau ra. “Ua haru ratou i to ˈu mama e ua rave ratou i te mau ohipa iino i nia ia ˈna. I muri iho, ua taamu ratou ia ˈna e ua patia ia ˈna i te tipi. . . . I te tahi mau taime, e moemoeâhia vau i te ohipa i tupu.”
I te mea e te tupu tamau ra te mau aroraa uˈana i tera fenua i muri aˈe i te tahi, e au ra e eita e nehenehe e ape e ia tamau noa te mau tamarii i te roohia i te mau hamani-ino-raa o te tamaˈi. Hau atu, te faaino atoa nei te feiiraa i rotopu i te mau nunaa i te mau tamarii o te ore e roo-roa-hia nei i te mau aroraa. Te haapau nei te nuu i te mau tino moni rarahi o te nehenehe e faaohipahia no te haamaitai atu â i te haapiiraa, te mau ravea no te vai-mâ-raa, e te oraora-maitai-raa. Ua hau atu te moni haamâuˈahia e te mau nunaa tapihaa no te nuu na te ao nei i te tino moni amuihia o te afaraa veve roa ˈˈe o te huitaata nei i te matahiti hoê. E tae noa ˈtu na 46 fenua veve roa ˈˈe o te ao nei, te haamâuˈa nei ratou i te hoê â tuhaa moni no ta ratou mau matini tamaˈi e te tuhaa no te oraora-maitai-raa e te haapiiraa amuihia.
Taa ê atu i te veve e te tamaˈi, te vai ra te tahi atu taparahi taata o te haapohe ra i te mau tamarii o te ao nei. I roto i te mau matahiti 1980, a ravehia ˈi te mau haereraa i mua maitatai no te aro i te maˈi puupuu, te maˈi iriti (tétanos), e te hî, ua fa maira te hoê maˈi riaria apî: te SIDA. Ua taio te Faanahonahoraa o te oraora-maitai-raa na te ao nei e ia naeahia te matahiti 2000, hoê ahuru mirioni tamarii o te viiviihia. Eita te pae rahi o teie mau tamarii e naeahia i te pitiraa o to ratou matahiti, e mea iti roa o te ora hau atu i te pae matahiti. “Mai te peu e eita te hoê ohipa e ravehia auanei, te haamǎtaˈu ra te SIDA i te tumâ i te mau haereraa i mua atoa o ta tatou i rave no te faaoraraa i te tamarii i roto i na 10 matahiti i mairi aˈenei,” o ta te taote Reginald Boulos ïa e parau ra ma te peapea, e taote tamarii oia no Haiti.
Ia au i teie hiˈopoaraa poto, te ite-papu-hia ra e noa ˈtu te mau manuïaraa maitatai roa, ua riro noâ te tapao ‘e horoa na te tamarii tataitahi i te hoê oraraa maitai aˈe no a muri atu’ ei ohipa iti rahi. Te vai ra anei te tahi tiaturiraa e e tupu mau te moemoeâ i te hoê mahana?
[Nota i raro i te api]
a E horoa te ravea TRO i te tamarii te pape, te miti, e te tihota titauhia no te mono i te pauraa o te pape atâta faatupuhia e te hî. Ua tapao te Faanahonahoraa o te oraora-maitai-raa na te ao nei (OMS) i te matahiti 1990 e e hau atu i te hoê mirioni tamarii i te matahiti o te faaora-ê-na-hia ra maoti teie ravea. No te mau haamaramaramaraa hau atu â, hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no mati 1986, mau api 21-23.
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
Te mau tapao no te mau matahiti 90—Te titauraa e faaora i te mau tamarii
Ua rave te mau nunaa o tei ruru atu i te Apooraa teitei o te ao nei no te mau tamarii e rave rahi mau faaauraa papu. Teie ta ratou e tiaturi ra e faatupu ia naeahia te matahiti 2000.
Patia arai. Te faaora nei te mau porotarama no te patiaraa arai e ravehia ra e toru mirioni tamarii i te mau matahiti atoa. Teie râ, e piti â mirioni o te pohe noa nei. Na roto i te patiaraa e 90 i nia i te hanere aore ra hau atu o te mau tamarii o te ao nei no te arai i te mau maˈi tupu pinepine roa ˈˈe, e nehenehe ïa te pae rahi o teie mau poheraa e apehia.
Haapiiraa. I roto i te mau matahiti 1980, ua topa mai te mau tamarii e ô atu i te fare haapiiraa i roto e rave rahi o te mau fenua veve roa ˈˈe o te ao nei. Te tapao e titauhia ra oia hoi, e faataui i taua aveia ra e ia haapapu e ia tae i te hopea o teie na ahuru matahiti, e nehenehe ta te mau tamarii atoa e haere i te haapiiraa.
Maa aifaito ore. Te tiaturi nei te mau tia a te Faufaa a te mau Nunaa Amui no te mau tamarii e “maoti te huru raveraa e tano, . . . e ravea ta te ao nei i teie nei no te faaamu i te mau tamarii atoa o te ao nei e no te faatitiaifaro i te mau huru iino roa ˈˈe o te aifaito-ore-raa o te maa.” Ua vauvauhia mai te tahi mau opuaraa no te faaiti mai i nia i te afaraa te rahiraa tamarii o te ore e tamaa maitai ra i roto i teie na ahuru matahiti. E faaora teie raveraa 100 mirioni tamarii i te pohe poia.
Pape mâ e vai-mâ-raa. I te matahiti 1987, ua faataa te Tabula Brundtland e: “I roto i te mau fenua ravai ore, e mea tano aˈe ia faito i te oraora-maitai-raa o te huiraatira ia au i te numera o te mau robine pape maoti hoi i te numera o te mau roˈi fare maˈi.” I teie nei, hau atu i te hoê tausani mirioni taata o te erehia nei i te pape mâ, e e piti rahiraa hau atu aita ta ratou mau vahi haumitiraa. Te tapao, o te raveraa ïa ia fanaˈo te taatoaraa i te pape inu mâ e te mau vahi haumitiraa.
Parururaa. I na ahuru matahiti i mairi aˈenei, ua haapohe e ua haapepe te mau tamaˈi hau atu i te pae mirioni tamarii. E pae mirioni mau tamarii ê atu aita to ratou e faaearaa faahou. Te titau ru nei teie mau tamarii o tei horo, e tae noa ˈtu te mau mirioni tamarii na nia i te purumu e te mau tamarii rave ohipa faatîtîhia, i te parururaa. Te imi nei te Parau faaau na te mau Nunaa Amui i nia i te tiaraa mana o te tama—tei tarimahia i teie nei e hau atu i te hoê hanere fenua—i te paruru i teie mau tamarii atoa i mua i te haavîraa uˈana e te hamani-ino-raa.
[Tapura i te api 7]
(Hiˈo i te papai)
Mau tumu matamua e pohe ai te tamarii
(Mau tamarii i raro mai i te pae matahiti)
MAU MIRIONI TAMARII E POHE NEI I TE MAU MATAHITI ATOA (ia au i te mau numera no 1990):
0,51 MIRIONI Hota huti
0,79 MIRIONI Maˈi iriti i nia i te aiû fanau apî
1,0 MIRIONI Malaria
1,52 MIRIONI Maˈi puupuu
2,2 MIRIONI Vetahi atu mau maˈi o te hutiraa aho
4,0 MIRIONI Maˈi hî
4,2 MIRIONI Vetahi atu mau tumu
No ǒ mai i te: OMS e te UNICEF
[Tapura i te api 8]
(Hiˈo i te papai)
HAERERAA I MUA O TE PATIARAA ARAI I TE MAU TAMARII I ROTO I TE MAU FENUA RAVAI ORE 1980-1988
Faito i nia i te hanere o te mau tamarii i raro mai i te 12 avaˈe o tei patiahia
MATAHITI
1980 1988
DTC* 24% 66%
POLIO 20% 66%
TUTOO 29% 72%
MAˈI PUUPUU 15% 59%
* DTC: Patiaraa anoihia no te arai i te HÎ TOTO, TE HOTA HUTI e te MAˈI IRITI.
NO Ǒ MAI I TE: OMS e te UNICEF (aita te fenua Taina i taiohia i roto i te mau numera no 1980)
[Hohoˈa i te api 4]
Photo: Godo-Foto