VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/5 api 9-11
  • Te tiaturiraa mau no te mau tamarii

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tiaturiraa mau no te mau tamarii
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau tamarii e tiaturiraa to ratou i teie nei
  • Te faatauiraa i te hoê tamarii na nia i te purumu
  • Te mau “raˈi apî” no te hoê ao maitai aˈe
  • “E tuhaa te mau tamarii no ǒ mai ia Iehova ra”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
  • E te mau metua, a tauturu i ta outou mau tamarii ia here ia Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
  • Te haamauraa i te hoê utuafare puai i te pae varua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • A haapii i ta oe tamarii mai to tamarii-rii-raa mai â
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
Ite hau atu â
A ara mai na! 1994
g94 8/5 api 9-11

Te tiaturiraa mau no te mau tamarii

“Aita faahou . . . e tamarii aruaru o te ora te tahi tau mahana noa . . . Eita ratou e rohi faufaa ore noa aore ra e fanau i te tamarii o te roohia i te ati; e riro hoi ratou ei nunaa haamaitaihia e te FATU.”—Isaia 65:20, 23, ia au i te New International Version.

NOA ˈTU te mau tutavaraa e nehenehe haapopouhia a te taata no te haamaitai i te mau ohipa, e mau mirioni â aiû fanau-apî-hia “o te roohia i te ati.” E ore râ te reira e tupu e a muri noa ˈtu. Aita noa te parau tohu a Isaia e haapapu maira e e fanaˈo te tamarii tataitahi i te hoê mahana i te hoê oraraa papu no a muri atu, te faataa atoa râ oia e nafea teie tapao e naeahia ˈi.

I roto i te Isaia 65:17, te na ô ra te Atua e: “Inaha, te hamani nei au i te raˈi apî e te fenua apî, e ore hoi tei mutaaihora e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau.” No te aupuru maitai i te mau tamarii o te ao nei, e mea titauhia “te raˈi apî” e “te fenua apî.”

Teie “fenua apî,” o te hoê ïa totaiete taata apî o te pee maite i te mau faaueraa tumu o ta Iesu Mesia i haapii. Hoê o teie mau faaueraa tumu, o ta Iesu ïa i faataa, oia hoi “o te ite mai i te hoê tamaiti iti mai teie nei no to ˈu nei iˈoa, ua ite mai ïa ia ˈu.” (Mareko 9:37) E riro mau â te hoê totaiete o te rave i te tamarii iti tataitahi mai te mea e o te Mesia, ei “fenua apî”! E mau mirioni taata o te tutava ê na ra i te na reira, e ua manuïa ratou i te horoaraa i te tiaturiraa i vetahi o te mau tamarii o te ao nei.

Te mau tamarii e tiaturiraa to ratou i teie nei

Ua ora o Tshepo, e to ˈna e maha taeae e tuahine, i roto i te hoê tuhaa oire veve no Afirika Apatoa. I to ˈna matahiti matamua, ua oru ê na to ˈna opu, tera hoi te tapao o te mau tamarii ravai ore i te maa. Ua haamâuˈa to ˈna mau metua i te hoê tuhaa rahi o ta ratou moni iti no te inu i te pia ei tamataraa faufaa ore hoi ia haamoe i to raua peapea. Mea varavara roa o Tshepo i te amu i te maa veavea, e ua vaiiho-noa-hia oia ia hauti i rotopu i te mau pehu e te mau mohina pia pau i tauehia na te hiti o te fare.

E mea peapea roa te oraraa o Tshepo no a muri aˈe e tae roa i te taime i tupu ai te hoê ohipa o tei taui i te huru manaˈo o to ˈna mau metua. Ua haapii te hoê hoa tapiri o George to ˈna iˈoa ia raua i te Bibilia ma te tamoni ore. Mea maere mau te mau faahopearaa i noaa mai—ua ore te inu, ua mâ te fare, ua fanaˈo te utuafare i te maa veavea i te mau mahana atoa, e mea mâ, te faanehenehe maitai, e mea oaoa o Tshepo e to ˈna mau taeae e mau tuahine.

Ua tauturu o George i te utuafare o Tshepo no te mea, ei Ite no Iehova, te manaˈo ra oia e e hopoia ta ˈna i mua i te mau taata atoa, e tae noa ˈtu te feia veve roa ˈˈe. Parau mau, ua titauhia i te taime e te faaoromai rahi no te tauturu i te utuafare ia taui i to ˈna huru oraraa, no te haapii ia ratou i te mau faufaa apî niuhia i nia i te Parau a te Atua. Te manaˈo nei râ o George e mea hoona ta ˈna mau tutavaraa, ia ite iho â râ oia i te tauiraa rahi i fanaˈohia e te mau tamarii. E ere teie hiˈoraa i te mea varavara.

I te oire mexico o Atenco i San Salvador, te ora ra te hoê taata faaapu o José to ˈna iˈoa, e iva tamarii ta ˈna. E taata inu ava oia, e ua mǎtaˈu ta ˈna mau tamarii ia ˈna no te mea e riri e e taparahi oia ia ratou e aita hoi e tumu ia taero anaˈe oia. E mea reporepo noa to ratou fare, e ua riro to ratou aua ei aua atoa no ta ratou mau asini e mau puaa, o te hahaere na roto i te fare mai ta ratou e hinaaro. Ei faahopearaa, ua roohia te mau tamarii i te mau maˈi aau, e i te tahi mau taime, e î roa to ratou tino i te tutuˈa haapê.

Ua taui te mau ohipa i to José haamataraa i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Ua faaea oia i te inu e ua riro maira oia ei metua tane maitai no ta ˈna mau tamarii. “I teie nei, e nehenehe matou e hauti e to matou papa!” o ta te hoê ïa o te mau tamarii nainai e parau ra ma te teoteo.

To ratou te hoê o te mau fare mâ roa ˈˈe i teie nei—e ere faahou te mea repo roa ˈˈe—o te oire. Ua tuuhia te mau puaa e te mau asini i roto i te hoê aua hoê kilometera e te afa atea ˈtu, e e haapihaa tamau te utuafare i te pape inu. Maoti te haapaoraahia i te vai-mâ-raa, mea oraora maitai aˈe te mau tamarii e mea oaoa aˈe ratou.

Mai ta teie e piti hiˈoraa e faaite ra, mea pinepine te taviri no te tautururaa i te mau tamarii, o te tautururaa ïa i te mau metua. Ua farii te faaiteraa a te Apooraa teitei o te ao nei no te mau tamarii e “tei te utuafare te hopoia matamua no te atuaturaa e te parururaa i te mau tamarii.” E ua taaihia te atuaturaa e te parururaa te mau utuafare i ta ratou mau tamarii aore ra eita, i nia i te haapiiraa e tae noa ˈtu i te moni e noaa mai.

Te faatauiraa i te hoê tamarii na nia i te purumu

I Beresilia, e iva noa matahiti to Domingos i te poheraa to ˈna metua tane. I te taime a faaipoipo faahou ai to ˈna metua vahine, ua afaihia oia i te hoê fare otare. No te mea ua rave-ino-hia oia i te fare otare, ua faaoti aˈera oia e amui atu i roto i te hoê pǔpǔ o tei opua e horo i teie vahi. Noa ˈtu e ua rave faahou mai to ˈna metua vahine ia ˈna i te fare i to ˈna faarooraa i ta ˈna mau opuaraa, i te mea e ua taparahi-pinepine-hia oia e to ˈna metua tane apî, ua papu atura to ˈna manaˈo e faarue roa i te fare. Ua riro maira oia mai te mau tausani tamarii no São Paulo e ora ra na nia i te purumu, o te faaanaana nei i te tiaa, o te hoo nei i te monamona, aore ra o te opere nei i te raau taero ei imiraa na ratou.

I to Domingos haereraa ˈtu i te Piha no te Basileia a te mau Ite no Iehova no te taime matamua, e mea tiaturi ore roa oia ia ratou e aita o ˈna i ite i te peu—e ere hoi i te mea maere ia hiˈohia i te huru o to ˈna oraraa. Noa ˈtu râ, ua rave te mau Ite taata paari e ia tiaturi mai oia ia ratou, e na roto i te hoê haapiiraa bibilia, ua tauturu ratou ia ˈna ia noaa mai i te mau faufaa apî. I te pae hopea, ua haapii atura oia e e nehenehe oia e tuu i to ˈna tiaturiraa i roto i te Atua e ia vetahi ê. Ua tauturu te mau Ite ia ˈna ia noaa mai i te hoê ohipa, a tahi ei apiti tamuta piriti e i muri iho ei taata horohoro no te hoê piha toroa. I teie nei, e rave rahi mau matahiti i muri aˈe, te tavini nei oia ei tavini kerisetiano ma te taime taatoa.

Te faaite ra teie mau hiˈoraa e e nehenehe te hoê totaiete taata aupuru e tamǎrû vetahi o te mau mauiuiraa o te mau tamarii o te ao nei. Oia mau, ua ite te mau Ite no Iehova e e ore te mau ati e arai-paatoa-hia na roto i te mau tutavaraa a te taata. E titau hoi te ravea hopea no te arai i te mau fifi o te mau tamarii o te ao nei, i te hoê puai tei hau aˈe i to te taata nei, te mau aravihi taotia-ore-hia, e te mana i nia i te fenua atoa nei.

Te mau “raˈi apî” no te hoê ao maitai aˈe

O te Atua anaˈe te nehenehe e horoa mai i te ravea hope roa. No teie tumu, te faataa ra te parau tohu a Isaia e e apitihia te “fenua apî” i te mau “raˈi apî.” E rave rahi taime to te Bibilia tǎpǔraa e e haamauhia te “raˈi apî.” (Isaia 65:17; Petero 2, 3:13; Apokalupo 21:1) I te mau taime atoa, e faahohoˈahia te haamauraa i teie mau “raˈi apî” ei taahiraa faufaa roa no te faaoreraa i te mauiui e te faatupuraa i te parau-tia i nia i te fenua nei. Eaha mau na teie mau “raˈi apî”?

E pinepine te Bibilia i te faaohipa i te parau “raˈi” ei faaauraa i te hoê faatereraa, na te Atua anei aore ra na te taata. (A faaau e te Daniela 4:25, 26.) Teie faatereraa apî, o te hoê ïa Basileia i nia i te raˈi, te Basileia o te Atua—o ta Iesu i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure. (Mataio 6:10) Te vai ra i te Basileia o te Atua te mana no te faaore i te mau ati atoa o te nehenehe e haamǎtaˈu i te mau tamarii o te ao nei, e e na reira mau â oia.

No te aha tatou e papu ai i te reira? No te mea e faahohoˈa te hoê faatereraa i te huru o to ˈna mau faatere. No reira, e faatere te Basileia o te Atua ia au i te mau faatureraa a te Atua e a ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, te arii faatoroahia e te Atua. Ua faaite raua e piti atoa ra i te anaanatae mahanahana i te maitairaa o te mau tamarii.—Salamo 10:14; 68:5; Mareko 10:14.

A tiai ru ai tatou i teie Basileia i tǎpǔhia mai, oia hoi te mau “raˈi apî,” e nehenehe tatou iho e tutava no te haamaitai i te oraraa o te mau tamarii i te vahi o ta tatou e faaea ra. Mai ta te Apooraa teitei o te ao nei no te mau tamarii i faaoti ma te tano roa: “Aita ˈtu ohipa hanahana aˈe maoti râ te horoaraa na te tamarii tataitahi i te hoê oraraa maitai aˈe no a muri atu.”

[Tumu parau tarenihia i te api 11]

Te hoê porotarama tano maitai no te tauturu i te mau tamarii

Te horoa nei te ohipa haapiiraa a te mau Ite no Iehova i te tauturu tano maitai e te tamau no te mau tamarii. Teie vetahi mau paeau o teie porotarama:

Te haapiiraa i te feia paari. O te haapiiraa ïa i te mau metua o tei ore i ite i te taio aore ra i te papai, apitihia e te hoê haapiiraa hohonu i te Bibilia faaineinehia no te haapii ia ratou i te mau faufaa titauhia no te haapao maitai i te tamarii.

Te aratairaa i te utuafare. Te aˈo ra te Bibilia i te mau metua—e tae noa ˈtu te mau metua veve roa—ia haapao i ta ratou mau tamarii atoa maoti hoi i te tono atu i te tahi ia ora e te mau fetii. Ua itehia te maitai o te buka Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa no te tauturu i te mau utuafare o te farerei nei i te mau fifi taa ê.a

Te faaôraa mai i te tamarii e te aratairaa ia ratou. Ia faaôhia mai te mau tamarii iho i roto i te haapiiraa, te oraora-maitai-raa, e te vai-mâ-raa, e mea maitai aˈe te mau faahopearaa e noaa mai. E pinepine te mau Ite i te haapii i te Bibilia e te mau tamarii, ma te faaohipa i te mau buka o te tano maitai no ratou mai Ta ˈu Buka Aamu Bibilia e Faaroo i te Orometua Rahi no te tauturu ia ratou ia faatitiaifaro i to ratou mau fifi i te fare e ia haamaitai i to ratou iho vai-mâ-raa.b

Te haapiiraa i te pae no te vai-mâ-raa e te oraora-maitai-raa. Te pia nei te mau Ite no Iehova i te vea A ara mai na! na roto e 67 reo, e te vauvau tamau nei teie vea i te mau tumu parau no nia i te oraora-maitai-raa.

Te ohipa tauturu. I te taime ru, te faanaho nei te mau Ite no Iehova i te mau ohipa tauturu tono-oioi-hia o te faatae roa ˈtu i te tauturu i te vahi o te ati.

[Nota i raro i te api]

a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

b Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Hohoˈa i te api 10]

E titau te ravea hopea no te arai i te mau fifi o te mau tamarii o te ao nei, i te puai tei hau aˈe i to te taata. O te Atua anaˈe te nehenehe e afai mai i teie ravea

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono