VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/4 api 5-10
  • Te mau ravea no te ora mai

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau ravea no te ora mai
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te parururaa e te huru o te maa e te inu
  • Te ite-oioi-raa
  • Te rapaauraa
  • Te faateimaharaa rahi e te mariri ai taata o te titi
  • Eaha te tia i te mau vahine ia ite no nia i te mariri ai taata o te titi
    A ara mai na! 1994
  • Te tauturu faufaa mau
    A ara mai na! 1994
  • Mariri ai taata: Nafea ia turu i te feia i roohia?
    A ara mai na! 1986
A ara mai na! 1994
g94 8/4 api 5-10

Te mau ravea no te ora mai

AHIRI e e faaroo outou i te parau apî e te hahaere noa ra te hoê taata taparahi na to outou vahi, e rave anei oe i te tahi mau ravea no te paruru ia oe e to oe utuafare? E taponao ïa oe i to oe mau uputa ia ore oia e tomo ohie mai i roto i te fare. E tamau â oe i te moemoe i te feia ěê e e faaite oioi oe te reira i te mutoi.

E iti aˈe anei te tia i te mau vahine ia rave no te hoê maˈi haapohe, oia hoi te mariri ai taata o te titi? Eaha te mau ravea ta ratou e rave no te paruru ia ratou iho e ia nehenehe mau ratou e ora mai?

Te parururaa e te huru o te maa e te inu

Te manaˈohia ra e 1 i nia i te 3 o te mau mariri ai taata i te mau Hau amui no Marite te tumu o te huru ïa o te maa e te inu. Te paruru faufaa roa ˈˈe o te maa ïa e te inu maitatai o te tauturu ia vai maitai noa te mau ravea paruru o te tino. I te mea e aita e maa itehia o te nehenehe e faaora i te mariri ai taata, e nehenehe râ te amuraa i te tahi mau maa ma te faaiti i te amu i te tahi atu e paruru. “E nehenehe te amuraa i te maa tano e te inuraa i te inu tano e faaiti i te roohia i te mariri ai taata o te titi e tae atu i te pae ahuru i nia i te hanere,” ta te taote Leonard Cohen no te Pu marite utuuturaa no te oire no Valhalla, i New York i haapapu.

E tauturu te mau maa e veuveu haihai to roto, mai te mau faraoa hamanihia e te huero e to ˈna paa e te mau huero mai te sitona, te raiti, te to popaa, e te vai atu â, i te faatopa i te rahiraa oromona o te faatupu i te û e te estrogène, na roto paha i te puohuraa i teie mau oromona a haere atu ai ratou i rapae au i te tino. Ia au i te vea Nutrition and Cancer, “e nehenehe te reira ohipa e faaore i te tuhaa o te ohipa ia haamata mai te mariri ai taata.”

Ia faaitihia i te amu i te hinu animala e iti paha ïa te roohia i teie maˈi. Te horoa ra te vea Prevention i teie manaˈo e te monoraa i te û taatoa e te û tahahu, te faaitiraa i te amu i te pata, te amuraa i te iˈo hinu ore, e te iritiraa i te iri moa, e nehenehe te reira e faatopa i te amuraa i te hinu animala i te faito tano.

E nehenehe te mau pota î i te vitami A, mai te mau taroti, te mau courgettes, te mau umara, e te mau rauere matie ereere mai te fafa ra te huru, e te pota tinito e tauturu. Te manaˈohia ra e e tapea te vitami A i te rahiraa o te mau tauiraa o te faatupu i te mariri ai taata. Te vai ra i roto i te mau pota mai te broccoli, te chou-fleur, te chou, e te oniani matie i te mau taoˈa o te haamaraa i te rahiraa o te mau taoˈa paruru.

I roto i te buka Breast Cancer—What Every Woman Should Know, te parau ra te taote Paul Rodriguez e e nehenehe te huru o te maa e te inu e faaitoito i te ravea paruru o te tino, o te ite e o te haamou i te mau taoˈa tahi ino. Te horoa ra oia i te manaˈo e ia amu tatou i te maa e auri to roto, mai te mau iˈo hinu ore, te mau pota rauere matie, te mau apu, te maa hotu e te mau pota î i te vitami C. E faaiti te mau maa hotu e te mau pota î i te vitami C ia roohia tatou i te mariri ai taata o te titi, ta te vea Journal of the National Cancer Institute e faataa ra. Te vai ra i roto i te huero soja e te mau maa soja faahopue-ore-hia te genistein, e ua itehia e e faaore te reira i te tupuraa te oru mariri ai taata i te rahi i roto i te mau tamatamataraa i roto i te piha maimiraa, e tia â ia haapapuhia te ohiparaa i nia i te taata.

Te ite-oioi-raa

“Te taahiraa faufaa roa ˈˈe no te tapea i te mariri ai taata o te titi ia rahi mai o te ite-oioi-raa ïa i te reira,” o ta te buka Radiologic Clinics of North America e parau ra. Ia au i te reira, te vai ra e toru ravea paruru, te hiˈopoaraa i to ˈna iho titi, te haereraa e hiˈo i te taote hoê taime i roto i te matahiti, e te hiˈopoaraa radio o te titi e te mau hihi X.

E tia ia hiˈopoa i to ˈna iho titi i te mau avaˈe atoa, e ia ara iho â te vahine i te tahi noa ˈˈe mea ê ia hiˈohia e aore ra ia fafahia to ˈna titi, mai te hoê oru paari e aore ra te hoê puu. Noa ˈtu te haihai o te mea o ta ˈna i ite, e tia ia ˈna ia haere e hiˈo oioi i te taote. Ia ite-oioi-hia te hoê puu e te taote, e nehenehe ïa te vahine e haapao hau atu i to ˈna oraraa a muri aˈe. Te faaite ra te hoê parau faataa no Tuete e ahiri e ua hau rii i te 15 mm te meumeu e aore ra mea nainai aˈe te mariri ai taata o te titi o tei ore hoi i parare e ua tâpûhia te reira no te iriti, e nehenehe ïa e 94 i nia i te hanere e ora 12 matahiti faahou â.

Te parau ra te taote Patricia Kelly e: “E mai te peu e eita oe e ite i te mau tapao o te mariri ai taata o te titi i roto i te roaraa 12 matahiti e te afa, eita ïa e hoˈi faahou mai. . . . E e nehenehe e haapiihia te mau vahine ia imi i te mau mariri ai taata o te titi iti aˈe i te hoê tenetimetera te rahi, ma te fafaraa e te rimarima.”

E titauhia te hoê hiˈopoaraa a te hoê taote te reira ta ˈna tuhaa e aore ra te hoê noa taote i te mau matahiti atoa, ia naeahia iho â te vahine i te 40 matahiti. Ia ite-anaˈe-hia te hoê puu, e mea maitai ia ani i te manaˈo o te taote ite i te pae o te titi e aore ra i te hoê taote tâpû.

Te parau ra te Pu maimiraa rahi mariri ai taata no te mau Hau amui no Marite e te hoê mauhaa maitai no te aro i te mariri ai taata o te titi o te hiˈopoaraa radio o te titi i te mau hihi X ma te tamau. E nehenehe teie huru hihi X e faaite mai i te hoê oru peneiaˈe e piti matahiti na mua ˈˈe te reira e fafahia ˈi. Te faaitoitohia ra te reira no te mau vahine hau atu i te 40 matahiti. Tera râ, te faaite ra te taote o Daniel Kopans e: “E ere te reira i te mea tia roa.” Eita hoi e itehia te mau huru mariri ai taata atoa o te titi.

Ua parau te taote Wende Logan-Young no te hoê fare maˈi i te pae o te titi i New York State i te A ara mai na! e ahiri e e itehia e te hoê vahine e aore ra ta ˈna taote te hoê mea tano ore e aita hoi ta te hiˈopoaraa radio e tapao aˈe, eita iho â ïa e tâuˈahia te mea i itehia e te taote e e tiaturihia te mau hihi X. Te parau ra oia e o te reira “te hape rahi roa ˈˈe e itehia ra i teie nei mahana.” Te aˈo ra oia i te mau vahine eiaha ia tiaturi rahi roa i te ravea a te hiˈopoaraa radio o te titi e te hihi X no te iteraa i te mariri ai taata e ia tiaturi papu râ i te hiˈopoaraa i to ˈna iho titi.

I te mea e e nehenehe te mau hiˈopoaraa radio o te titi e te hihi X e ite i te mau oru, eita râ e nehenehe e haapapu e mariri ai taata anei aore ra aita. E nehenehe noa te reira e itehia na roto i te tâpûraa e te hiˈopoaraa maa tuhaa iˈo. A hiˈo i te ohipa i tupu i nia ia Irene o tei hiˈopoahia te titi e te radio. Ia au i te hohoˈa o te hihi X, ua manaˈo ta ˈna taote e e maˈi ino ore te puu e ua parau oia e: “Ua papu roa ia ˈu aita oe i roohia i te mariri ai taata.” Ua peapea râ te vahine utuutu tei rave i te hiˈopoaraa radio, ua na ô ra o Irene e: “Ua manaˈo vau e ahiri e ua papu roa te taote, peneiaˈe o vau noa teie e mǎtaˈu rahi nei.” Aita i maoro ua rahi mai te puu e haere atura o Irene e hiˈo i te tahi atu taote. Ua tâpûhia maa tuhaa iˈo no te hiˈopoa e itehia ˈtura e mariri ai taata ahu, tupuraa vitiviti mau. Ia papu e ere te oru i te mariri ai taata (fatata e 8 i nia i te 10) e aore ra e mariri ai taata, e tia ia tâpûhia e ia hiˈopoahia maa tuhaa iˈo. Mai te peu e e hiˈopoahia e aore ra e fafahia te puu e mea huru ê te mau tapao e aore ra te aano ra, e tia ia tâpûhia e ia hiˈopoahia maa tuhaa iˈo.

Te rapaauraa

I teie nei mahana, te tâpûraa, te topitaraa i te hihi e te rapaauraa i te raau o te mau ravea matauhia te reira no te mariri ai taata o te titi. Te mau haamaramaramaraa no nia i te huru o te oru, to ˈna rahi, e parare anei, ua parare anei i roto i te mau puu e toropuru uouo to roto, e te huru o te maˈi avaˈe e tauturu te reira ia oe e ta oe taote ia haamau i te ravea rapaauraa tano.

Te tâpûraa. A ahuru matahiti i teie nei, ua parare te tâpûraa e te iritiraa i nau titi e te mau iˈo amui e vai ra i raro aˈe e te mau puu i raro aˈe i te ee. I teie mau matahiti hopea nei, ua ravehia te rapaauraa ma te faaherehere i te titi e ma te iriti noa i te oru e te mau puu, ma te topitaraa i te hihi, e ua aifaito te rahiraa o te ora mai i te feia tei iriti-pauroa-hia. Ua topa te hau o te tahi mau vahine ia faaoti anaˈe ratou e iriti i te hoê oru haihai, e ere ïa i te mea hairiiri roa. Te parau nei râ te Journal of Surgery e no te mau vahine apî aˈe, te vahine e mariri ai taata tei parare i roto i te hoê â titi e e mau oru rahi aˈe i te 3 tenetimetera, e roo-faahou-hia ˈˈe o ˈna i teie maˈi i te rapaauraa ma te iriti noa i te oru te mau puu toropuru uouo to roto.

Te tapaohia ra e te Cleveland Clinic Journal of Medicine i te hoê haafifiraa rahi no te oraraa te maˈi ma te ore e hoˈi faahou mai, teie ïa: “E haafifi te pâmuraa toto i te rahiraa o te maˈi te ora mai e te ore e hoˈi faahou mai . . . i muri aˈe i te tâpûraahia ma te vaiiho i te mau iˈo amui rahi o te titi.” Te faaite ra te parau faataa e te rahiraa o te ora e pae matahiti e 53 ïa i nia i te hanere no te hoê pǔpǔ tei farii i te pâmuraa toto, e i te tahi atu pae e 93 ïa i nia i te hanere no te pǔpǔ tei ore i rave i te toto.

Te tahi atu ravea no te ora mai, ua faataahia ïa i roto i The Lancet i reira te taote ra o R. A. Badwe e haapapu ra: “Ia faaauhia te taime tâpûraa e te taime o te maˈi avaˈe e faufaaraa rahi no te ohipa e tupu a muri aˈe no te feia mariri ai taata o te titi e fatata hoi te maˈi avaˈe i te ore.” Te faaite ra te parau faataa e te vahine te iritihia te oru i te taime ohiparaa a te estrogène e fifihia hau atu i tei tâpûhia i te tahi atu taime o te maˈi avaˈe—54 i nia i te hanere tei ora ahuru matahiti ia faaau-anaˈe-hia i te 84 i nia i te hanere no te pǔpǔ hopea. Te manaˈohia ra e te taime maitai roa no te tâpû i te vahine o tei roohia i te e mariri ai taata o te titi e ua fatata te ore te maˈi avaˈe e 12 ïa mahana i muri aˈe i te tau hopea o te maˈi avaˈe.

Te topitaraa i te hihi. E pohe te mau taoˈa tahi ino o te mariri ai taata i te topitaraa i te hihi. Ia rapaauhia ma te faaherehere i te titi, e nehenehe te mau oru haihai roa e ore e tâpûhia e te taote ia tamata oia i te faaherehere i te titi. E nehenehe ïa te topitaraa i te hihi e haamou i te mau taoˈa tahi ino e toe ra. Tera râ, e ati rii te itehia i te topitaraa i te hihi oia te tupuraa te mariri ai taata i roto i te tahi atu titi. Te faaitoito ra te taote ra o Benedick Fraass e faaiti i te topitaraa i te hihi i nia i te tahi atu titi. Te na ô ra oia e: “E nehenehe maa ravea ohie noa e faaiti mau i te rahiraa hihi i nia i te tahi atu titi ia topitahia te titi matamua i te hihi.” Te horoa ra oia i te manaˈo e ia tuuhia i nia i te tahi atu titi te hoê paruru tapau e 2,5 tenetimetera te meumeu.

Te rapaauraa i te raau. Noa ˈtu te mau tutavaraa no te faaore i te mariri ai taata o te titi na roto i te tâpûraa, e 25 e tae atu i te 30 i nia i te hanere o te mau vahine e no ite-noa-hia te mariri ai taata o te titi ua parare huna ma te haihai te mariri ai taata e eita e itehia mai te mau tapao i te omuaraa. E faaohipa te rapaauraa i te raau i te mau raau tupohe i teie mau taoˈa tahi ino e parare ra i roto i te tahi atu mau tuhaa o te tino.

Ua taotiahia te rapaauraa e te raau no te mea ua rau te huru o te mau taoˈa tahi ino o te mariri ai taata o tei taa ê te ohiparaa i mua i te mau raau. E nehenehe teie mau taoˈa tahi ino tei ore i pohe e rapaauhia e te raau i te faatupu mai te tahi atu mau oru o te patoi atu i te raau. Te horoa nei râ te numera no tenuare 1992 o The Lancet i te haapapuraa e na roto i te rapaauraa i te raau e rahi mai e 5 e tae atu i te 10 i nia i te hanere o te ravea a te hoê vahine ia ora ahuru atu â matahiti, tei te huru o to ˈna matahiti.

Teie te mau mea e nehenehe e tupu mai i muri aˈe i te rapaauraa i te raau, te manuanu, te pihae, te toparaa te rouru, te taheraa te toto, te inoraa te mafatu, te oreraa te ravea paruru, te oreraa e fanau faahou, e te mariri ai taata o te toto. Te parau ra o John Cairns i to ˈna papairaa i roto i te Scientific American, e: “E ati rii noa paha teie no te taata maˈi e mariri ai taata ino o te rahi oioi ra, e tia râ ia feruri maitai te hoê vahine e mariri ai taata iti [1 tenetimetera] e e au ra e tei roto noa i te titi te vairaa. Ia pohe o ˈna i roto i te area e pae matahiti fatata ïa 10 noa i te hanere noa ˈtu â e aita oia e rapaauhia i muri aˈe i te tâpûraa.”

Te rapaauraa i te oromona. E faaore te rapaauraa na roto i te raau patoi i te estrogène i te mau ohiparaa a te estrogène no te faarahi. E naeahia ïa na roto i te faaitiraa i te rahiraa estrogène i roto i te mau vahine fatata te ore te maˈi avaˈe ma te iriti i te mau ovari aore ra ma te horoa i te raau. Te faaite ra The Lancet te hoê rahiraa tei ora ahuru matahiti no e 8 e tae atu i te 12 vahine i nia 100 vahine tei rapaauhia na roto teie e piti ravea.

E tia i te vahine i roohia i te e mariri ai taata o te titi ia faaoromai i te mau rapaauraa tamau i te roaraa o te oraraa. E tia ia hiˈopoa-tamau-noa-hia, ahiri e ore e manuïa te hoê ravea e e ite-faahou-hia mai teie maˈi, e nehenehe ïa te tahi atu huru rapaauraa e horoa i te mauhaa hinaarohia.

E hiˈoraa taa ê rii o te tahi atu huru rapaauraa i te mariri ai taata ma te pee oia i te mau tapao no te hoê maˈi parauhia cachexie. Te faataa ra te vea Cancer Research e e piti i nia i te toru o te feia pohe i te mariri ai taata o te maˈi cachexie ïa te tumu, e parau no te faataa i te pararairaa o te mau iˈo amui e te tahi atu mau vaehaa o te tino. Te parau ra te taote o Joseph Gold, no te Piha maimiraa mariri ai taata no Syracuse i te mau Hau amui no Marite ia A ara mai na! e: “Te manaˈo ra matou e eita te hoê oru e parare noa na roto i te tino maori râ ia matara te eˈa no te maˈi cachexie.” Te faaite ra te hoê maimiraa i fare maˈi, e faaohipa ra i te raau hydrazine sulfate patoi i te maˈi cachexie, e e nehenehe e opanihia te tahi o teie mau eˈa. Ua hope te aifaitoraa e 50 i nia i te hanere o te feia i roohia ra i te mariri ai taata ino mau o te titi.

Ua imi te tahi mau vahine i te mau huru rapaauraa farii-ore-hia e te taatoaraa o te mau taote, eiaha ia tâpûhia e aore ra ia rapaauhia e te raau no te mariri ai taata o te titi. Ua rau te huru rapaauraa, te tahi pae ma te rave i te maa e te inu e te mau raau tanu ia au i te huru rapaauraa a Hoxsey. E mea iti râ te mau maimiraa tei piahia ia nehenehe te taata ia ite i te manuïaraa o teie huru rapaauraa.

I te mea e ua faanahohia teie tumu parau no te faaite i te mau ravea no te ora mai, e ere e peu na te A ara mai na! ia turu te hoê noa ˈˈe huru rapaauraa. Te faaitoito nei matou i te taatoaraa ia hiˈopoa maite i teie mau huru taa ê no te rapaauraa i teie maˈi.—Maseli 14:15.

Te faateimaharaa rahi e te mariri ai taata o te titi

I roto i te vea ra Acta neurologica te faataa ra te taote ra o H. Baltrusch e e nehenehe te faateimaharaa rahi ma te tamau e haaparuparu i te ravea patoi i te mau oru i roto i te mau ravea paruru o te tino. Te mau vahine rohirohi noa, e hepohepo ra, aore ra o te ere ra i te here e nehenehe to ratou ravea paruru i te fifihia e tae atu i te 50 i nia i te hanere.

Te faarahi ra te taote ra o Basil Stoll, i te reira i to ˈna papairaa i roto i te Mind and Cancer Prognosis, e: “E tia ia tutava no te faaiti i te pepe o te tino e o te feruriraa o te ore roa e nehenehe e apehia e te feia tei roohia i te mariri ai taata ia rapaau-anaˈe-hia teie maˈi e aore ra i muri aˈe.” Eaha râ te tauturu e hinaarohia ra?

[Parau iti faaôhia i te api 7]

I te mea e aita e maa itehia o te nehenehe e faaora i te mariri ai taata, e nehenehe râ te amuraa i te tahi mau maa ma te faaiti i te amu i te tahi atu e paruru. ‘E nehenehe te amuraa i te maa tano e te inuraa i te inu tano e faaiti ia roohia i te mariri ai taata o te titi e tae atu i pae ahuru i nia i te hanere,’ ta te taote Leonard Cohen i haapapu

[Parau iti faaôhia i te api 8]

“Te taahiraa faufaa roa ˈˈe no te tapea i te mariri ai taata o te titi ia rahi mai o te ite-oioi-raa ïa i te reira,” o ta te buka “Radiologic Clinics of North America” e parau ra. Ia au i te reira te vai ra e toru ravea paruru: te hiˈopoaraa i to ˈna iho titi, te haereraa e hiˈo i te taote hoê taime i roto i te matahiti, e te hiˈopoaraa radio o te titi e te mau hihi X

[Parau iti faaôhia i te api 10]

Te mau vahine rohirohi noa, e hepohepo ra, aore ra o te ere ra i te here e nehenehe to ratou ravea paruru i te fifihia

[Tumu parau tarenihia i te api 9]

Te hiˈopoaraa ia ˈna iho—hoê taime i te avaˈe

Te hiˈopoaraa i to ˈna iho titi e tia ia ravehia e maha e aore e hitu mahana i muri aˈe i te maˈi avaˈe. E tia atoa i te mau vahine tei faaea te maˈi avaˈe ia hiˈopoa ia ratou iho i te hoê â mahana i te mau avaˈe atoa.

Te mau tapao te tia ia imihia i te mau avaˈe atoa i te hoê â mahana

• E puu noa ˈtu to ˈna faito (nainai aore ra rarahi) aore ra te hoê mea meumeu i roto i te titi.

• Te hoê miˈomiˈo, te hoê apoopoo, aore ra te uouoraa te iri o te titi.

• Te huriraa e aore ra te moeraa te oata i roto i te titi.

• Te mau opupu e e huru poa i nia i te oata aore ra e pape te tahe ra.

• Ua rahi te puu e toropuru uouo to roto e vai ra i raro aˈe i te ee.

• Te tauiraa te mau tunoa aore ra te mau afafa o te titi.

• Eita nau titi e aifaito faahou i tei matauhia.

Te hiˈopoaraa ia ˈna iho

Ma te tia noa, a faateitei i te rima aui. Ma te rave i te rima atau e ma te haamata i te pae aoao o te titi, a taumi i te vahi parahurahu o te rimarima ma te taviriviri, e ma te haaati mǎrû i te titi a haere atu ai i te oata. A haapao atoa i te vahi e vai ra i raro aˈe i te ee e haere atu ai i te titi.

Ma te tarava, a faanaho i te turua i raro aˈe i te tapono aui, e a tuu i te rima aui i nia i te upoo e aore ra i raro aˈe i te upoo. A haaati faahou i te titi mai tei faaitehia i nia nei. E na reira atoa no te pae atau.

A iiti rii i te oata no te hiˈopoa e aita anei e mea e tahe ra. E na reira atoa ïa no te titi atau.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono